27,010 matches
-
Numărul animalelor crescute de către oameni a sporit foarte mult. Locurile de casă aveau o suprafață de 2-3 mii metrii pătrați și în unele cazuri mai mult, ceea ce a favorizat sporrea denitatii locuințelor, câteva decenii la rând, în interiorul vetrei satelor. În gospodărie a aparut pătulul în care erau depozitați porumbii, au apărut hambarele în care era păstrat grâul. Țăranul a dobândit mai multă independența față de marii proprietari de pământ ale căror proprierati au fost diminuate. Pe langă suprafață proprie, țăranii locului munceau
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
acestora bine și chiar foarte bine. Boierii locului nu se aflau în comuna, ci la București. Din casele boierești au fost furate obiecte de valoare, acțiunea a fost un jaf autorizat de autoritățile timpului. În aceiași vară a început demolarea gospodăriilor boierești și transportarea materialelor rezultate la Curtisoara, unde s-a construit IAS Curtisoara. Proprietatea lui Tiberiu Maiorescu, o fermă modernă cu tractoare, secerători, moară, animale de rasă, maternitate pentru scroafe, a fost ștearsă de pe fața pământului, a rămas doar becul
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
În noile producții de film apar pentru prima dată "oamenii muncii". Aceștia deveneau "eroii principali"; ei sunt "brigadierii" de la Șantierul Bumbești-Livezeni în filmul "Răsună valea" (Paul Călinescu, 1951), ei sunt "țăranii", care dintr-o dată ies din izolarea lor și vor "gospodărie colectivă" ca a "fraților din răsărit" în filmul "În sat la noi", ei sunt "clasa muncitoare" care luptă pentru o viață bună in filmul "Nepoții gornistului" (Dinu Negreanu, 1952) și ei sunt "intelectualii" care fac o cotitură radicală și se
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
(n. 1 august 1948, Ratuș, raionul Criuleni) este un inginer și om politic din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în anii 1990-1994, primar general interimar al municipiului Chișinău între 2005-2007 și ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor între 2007-2008. În perioada 2008-2009 a deținut funcția de viceministru al construcțiilor și dezvoltării teritoriului. este unul din cei 278 de delegați ai primului parlament al fostei RSS Moldovenească (devenită apoi Republica Moldova), care au votat Declarația de Independență a
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
ca activist în cadrul Partidului Comunist al Moldovei, unde îndeplinește funcțiile de șef al secției industrie și transport la Comitetul raional Frunze al Partidului Comunist al Moldovei (aprilie 1981 - octombrie 1983) și apoi pe cea de instructor în secția construcții și gospodăria comunală a Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (octombrie 1983 - noiembrie 1986). De asemenea, în perioada 1982—1993, este deputat în Consiliul raional și orășenesc Chișinău. În paralel, urmează cursurile de activist politic de la Școala superioară de partid din
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
de noi alegeri, conducerea capitalei fiind asigurată de primarul interimar până la începutul anului 2007. La data de 23 ianuarie 2007, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretele de revocare a lui Miron Gagauz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, conform cererii depuse, și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. Noul ministru a spus că principala lui prioritate va fi repararea drumurilor. "Desigur, drumurile sunt cele mai importante pentru mine
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
cu îndeplinirea funcției de primar general interimar al municipiului Chișinău. El și-a păstrat funcția de ministru și în noul guvern format de Zinaida Greceanîi la data de 31 martie 2008. Ca urmare a unei hotărâri de guvern, Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor (MTGD) a fost desființat, iar Vasile Ursu revocat din funcție la 24 septembrie 2008. La data de 22 octombrie 2008, ministrul Vladimir Baldovici l-a numit pe Vasile Ursu în funcția de viceministru al construcțiilor și dezvoltării teritoriului. Este
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
trei categorii: A- Bogați, B- Mijlocași și G- Săraci . Populația a fost supusă să dee jurămînt Prestolului și Imperiului Rus. Despre Tîrgul Foleștii este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 ponomari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
B- Mijlocași și G- Săraci . Populația a fost supusă să dee jurămînt Prestolului și Imperiului Rus. Despre Tîrgul Foleștii este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 ponomari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3 vădane, 15
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz pentru adăpaul vitelor. Mai este inregistrată ,Odaea cu oamenii ce aparțin poștei Foleștii, cu 25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B, cu 1 preot, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Foleștii, cu 25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B, cu 1 preot, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să funcționeze o întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 - un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită : astfel la sfîrșitul sec. XIX moșierul Nicopul posedă
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 - un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită : astfel la sfîrșitul sec. XIX moșierul Nicopul posedă 3284 desetine, pe când restul populației - doar 580. Apar și gospodării țărănești, și argați. În perioada țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902 în Fălești erau 803 case, cu o populație de 3993 persoane, inclusiv 870 evrei veniți din Galiția ; o biserică, trei sinagoge ; un dispensar ; 2
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1115 mii ruble, creșterea animalelor 1479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealier 823 mii ruble, culturi legumicole 153 mii ruble. Venitul net a constituit 1,0 mln ruble. Gospodăria dispunea de 91 tractoare, 34 combine, 28 autocamioane. În sfera educației funcționau 4 școli medii (inclusiv o școală-internat), 0 școală de 8 ani, o școală profesional-tehnică, o școală de muzică, o școală de arte plastice, o școală sportivă și 7
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
construcție - SRL "Atlant" (director Grigore Pleșca), iar cea din domeniul transportului - SRL "Plai" (director Ion Popușoi). În anii din urmă, industria de textile este susținută de Întreprinderea Mixtă cu capital străin "Marthatex". În baza fostului colhoz, în Fălești activează două gospodării agricole conduse de către Valentina Cugut și Ion Turtureanu. În orașul Fălești sunt înregistrați 3.246 agenți economici, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Mărirea numărului de agenți economici s-a realizat datorită creșterii masive a numărului celor care
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
defalcări, nu a continuat și în 2002, când veniturile proprii și defalcările au scăzut, crescând în paralel cota transferurilor. Structura cheltuielilor orașului Fălești este tipică pentru localitățile urbane medii, putem doar menționa câteva tendințe pozitive: creșterea substanțială a cheltuielilor pentru gospodăria comunală de la 471 mii lei în 2001 la 886,5 mii lei în 2002 și alocarea în anul 2002 a 120 mii lei pentru construcția și întreținerea drumurilor. În rest, pentru învățământ în anul 2002 au fost alocate 2.087
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
străine directe o lasă însă sensibilă la șocurile externe și la un mare deficit comercial. În 2007, sectorul de servicii alcătuia 72,4% din PIB, industria și agricultura reprezentând restul de 17,6% și, respectiv, 10%. Există 50.000 de gospodării agricole în Muntenegru, care se bazează pe agricultură pentru a umple bugetul familiei. Infrastructura rutieră a Muntenegrului nu este încă la standardele vest-europene. În ciuda unei vaste rețele de drumuri, ele nu sunt construite la standarde de drumuri expres sau autostrăzi
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
bisericii erau încă cultivate de sclavi supravegheați de vătafi până în secolul al VII-lea, numărul sclavilor tot scădea datorită lipsei surselor de aprovizionare și datorită eliberării acestora (această faptă fiind interpretat că fiind "pioasă"). Mulți foști sclavi au primit o gospodărie proprie, însă erau obligați să plătească datoriile proprietarului. Cerealele erau în continuare baza alimentației. Erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
asigurând hrană acestora și hrană animalelor, și a cailor, care puteau fi utilizați la scară largă în muncile agricole sau în războaie. Se conturează structura domeniului feudal, pământul fiind exploatat pentru profitul proprietarului-rezervă seniorală, iar pe de altă parte erau gospodăriile țăranilor dependenți. Rezervă seniorală cuprindea reședința seniorului, o parte a terenului arabil, pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. Loturile de pământ lucrate de țăranii dependenți cuprindeau casele, grădinile de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de grajd pentru fertilizarea ogoarelor, dar mai ales a grădinilor. Acestea vor atrage după sine împărțirea bunurilor dintr-o obște, ducând la bunuri funciare de existență comună, precum pădurea, pășunile, pământurile nelucrate, apele, și bunuri individuale aflate în posesia oricărei gospodării. Se mai cunosc și „câmpurile deschise”, pășuni, miriști sau fânețe, unde se împrejmuiau recoltele cu îngrădituri mobile și unde animalele erau lăsate să pască. Pe de altă parte apar și „câmpuri împrejmuite” permanent care nu erau date folosirii comune. De
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
pe această piață aparțin portughezilor, spaniolilor, olandezilor, englezilor și francezilor. Piețele vechi încep să piardă teren. În același timp piață internă cu o economie naturală duce la satisfacerea cerințelor economice esențiale prin resurse proprii. Mica producție de mărfuri este a gospodăriei țărănești și a atelierului meșteșugăresc corporativ, în timp ce marea producție este în curs de dezvoltare în minerit, în industrie sau organizarea manufacturieră. Odată cu sporirea populației se realizează și lărgirea pieței interne, creșterea și diversificarea cererii de materii prime, intensificarea schimbului de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
proprietăților au creat posibilitatea sporirii productivității, reducerii cheltuielilor de producție și creșterii veniturilor proprietarilor, extinderea arenzii pe termen scurt. Principalele direcții ale evoluției arenzii în sec. XV-XVII au fost creșterea suprafeței de teren a unității arendate prin comasarea loturilor unor gospodării mici și formarea unor ferme arendate cu suprafață mare, scurtarea termenului de arendare, astfel încât cuantumul arenzii să poată fi modificat în funcție de revoluția prețurilor și ami ales de creșterea prețurilor produselor agricole. Fermele aparțineau marii nobilimi, gentry, yeomanry, orășenime bogată sau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
-l oprească răspunzându-i că așezarea este compusă în proporție de 70% din maghiari. Vasvári a simulat în continuare că va da foc numai caselor românești, dar același comandant a protestat spunând că nici acest lucru nu este posibil întrucât gospodăriile românilor sunt răsfirate printre cele ale ungurilor. Atunci Vasvári Zoltán a cerut să i se dea oameni din garda locală care să arate soldaților lui caselor românești, pentru a-i împușca pe vlahi. De data această ordinul i-a fost
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
din 21 septembrie 1944, erau amatori, neprofesioniști, în ceea ce privește gazetăria. Brucan a ocupat postul de redactor-șef adjunct al ziarului partidului până în 1956, el fiind un "„ideolog neînduplecat”" ce "„a încurajat pe vremea aceea adunarea cu forța a populației țărănești în gospodăriile colective și ceruse pedeapsa capitală pentru cei care se opuneau preluării puterii de către comuniști”". Cu timpul, au fost aduși în redacție Nestor Ignat, Ion Călugăru și Traian Șelmaru, pentru ca "„să se mai întărească compoziția culturală a colectivului redacțional”", după cum menționează
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]