KorAP: Find »[drukola/base=ipoteză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1015 1016 1017 ...1038 >

25,947 matches

Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662

prețul timpului crește, în timp ce prețurile bunurilor se diminuează, indivizii raționali vor căuta să-și satisfacă aceleași nevoi, ce pot fi presupuse constante, adoptînd metode care economisesc timp și utilizează din ce în ce mai mult bunuri și servicii comerciale. Astfel, s-ar putea formula ipoteza că familiile au mai puțini copii deoarece este vorba despre o sursă de satisfacție particulară, mare consumatoare de timp. În revanșă, aceste familii cheltuie mai mult pentru copiii lor, pentru haine, educație, sănătate, timp liber etc. Presupoziția, imposibil de verificat

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
a face cu așa-zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își modifică tehnologia și schimbă proporția factorilor, avem de-a face cu "randamente de substituție", căci întreprinderea se dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd de raționalitatea antreprenorilor. Iată de ce studiul randamentelor de scară ocupă un loc important în analiza microeconomică. Conceptul de randament de scară indică modul cum evoluează producția pe termen

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
evoluție inversă celei a productivității. Randamentele de scară crescătoare corespund unor costuri descrescătoare pe termen lung sau chiar unor "economii de scară". Invers, randamentele de scară descrescătoare indică anumite costuri crescătoare pe termen lung sau chiar "dezeconomii de scară". e) Ipoteza randamentelor constante Modelele economice rețin totuși, adeseori, ipoteza randamentelor de scară constante. Într-adevăr, pe termen lung, întreprinzătorii raționali sînt incitați să-și dezvolte scara de producție pentru a o obține pe cea minimum eficace, adică pe cea care permite

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
crescătoare corespund unor costuri descrescătoare pe termen lung sau chiar unor "economii de scară". Invers, randamentele de scară descrescătoare indică anumite costuri crescătoare pe termen lung sau chiar "dezeconomii de scară". e) Ipoteza randamentelor constante Modelele economice rețin totuși, adeseori, ipoteza randamentelor de scară constante. Într-adevăr, pe termen lung, întreprinzătorii raționali sînt incitați să-și dezvolte scara de producție pentru a o obține pe cea minimum eficace, adică pe cea care permite obținerea unui cost minim pe termen lung. În

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
o au firmele din afara pieței de a intra pe piață și de a contesta poziția dobîndită de firmele deja prezente. Pentru ca o piață să fie contestabilă, trebuie îndeplinite două condiții: libertatea de intrare pe piață (care era deja una din ipotezele concurenței pure și perfecte) și libertatea de ieșire sau, mai curînd, facilitatea de ieșire (care constituie un element nou). Aportul esențial al teoriei piețelor contestabile constă în această atenție specială pe care o acordă libertății de ieșire. Fără îndoială, pentru ca

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
izocantă? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Care este combinația optimală a factorilor de producție? * Care pot fi efectele variației prețurilor relative ale factorilor de producție? * În ce constau randamentele de scară și randamentele de substituție? * În ce constă ipoteza randamentelor constante? * Ce sînt "economiile de scară" și "dezeconomiile de scară"? * Ce sînt piețele contestabile? Capitolul 8 FACTORII DE PRODUCȚIE 8.1. MUNCA 8.1.1. Piața muncii și șomajul În sistemul capitalist, munca se schimbă ca orice altă marfă

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
două scenarii amintite: a) scenariul concurențial ar presupune o reîntoarcere la mecanismele pieței, cu următoarele caracteristici: * dereglementarea, în special a dreptului de muncă și a dreptului social; * flexibilitatea cantitativă; * dualizarea muncii (integrați/excluși); * desindicalizarea; * individualizarea salariilor. Se regăsește, în această ipoteză, modelul liberal britanic. b) scenariul unui nou compromis social s-ar putea construi plecînd de la următoarele date: * flexibilitatea calitativă în întreprindere; * formarea/calificarea celor activi; * parteneriat și negociere între actorii sociali. Acest scenariu este conform modelului social-democrat suedez. 8.1

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
fie à la baisse. Astfel, ar fi putut să cumpere ieftin acțiuni în ziua cu pricina (căderea cotațiilor) pentru ca să vîndă mai scump atunci cînd panica se va fi sfîrșit, iar apocalipsa nu va fi fost decît un balon de săpun (ipoteza à la hausse). De asemenea, ei ar fi putut acționa à la baisse cu mai mult timp în urmă, prognozînd expandarea panicii și fricii potențiale care să cuprindă piețele de capital mondiale. Astfel, ar fi putut să vîndă acțiuni la

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
simplu, de ce o economie crește, de ce unele țări prosperă mai dinamic și mai sustenabil decît altele, în condițiile impactului economisirii, creșterii demografice și a progresului tehnologic. În ciuda simplității construcției teoretice și aplicate, aceasta urmează structura modelului echilibrului general dinamic 5. Ipotezele de lucru ale lui Solow sînt: economia este perfect concurențială, factorii de producție sînt perfect mobili, există ocupare deplină în ceea ce privește utilizarea resurselor; capitalul se supune legii randamentelor descrescătoare. Ce influență au cererea și oferta de bunuri asupra acumulării de capital

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
moment în care capitalismul însuși cunoaște cea mai lungă criză structurală din întreaga sa istorie, ca și cele născute din propriile noastre erori, ezitări și malversațiuni. Astfel cum spunea Joan Robinson "economia își urmează drumul șchiopătînd, cu un picior în ipoteze neverificate și cu celălalt în sloganuri neverificabile"5. Dacă ar fi să judecăm în termenii marilor etape, ai marilor mișcări economice, observabilă este deocamdată doar vremea unei rapace acumulări primitive de capital, pe orice cale și cu orice mijloace și

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
obținut (sau către care tinde economia) poate asigura o alocare optimă a resurselor, în sensul lui Pareto? În esență, teoria echilibrului general a fost dezvoltată, după 1874, de economiștii neoclasici, care au încercat să demonstreze în mod formal una din ipotezele esențiale ale predecesorilor lor clasici: deciziile independente și nonconcertate a milioane de indivizi avînd interese contradictorii nu antrenează nici dezordine, nici confruntare generalizată; mecanismele liberei concurențe, precum o "mînă invizibilă", conduc, din contra, la un echilibru și asigură maximizarea reunită

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
randamente de scară descrescătoare; 7) absența costurilor fixe. c) Interesul teoremei lui Arrow și Debreu Demonstrația lui Arrow și Debreu pune mai multe probleme decît rezolvă, din pricina caracterului particular restrictiv al condițiilor de existență ale unui echilibru general. Astfel, în ce privește ipotezele asupra piețelor, e clar că în lumea reală concurența este imperfectă și piețele viitoare foarte rare (în afara piețelor la termen prin intermediul Bursei și piețelor de schimb). În ce privește funcțiile cererii, dotația de supraviețuire ridică inevitabil întrebări: de unde vine această "mană cerească

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
imperfectă și piețele viitoare foarte rare (în afara piețelor la termen prin intermediul Bursei și piețelor de schimb). În ce privește funcțiile cererii, dotația de supraviețuire ridică inevitabil întrebări: de unde vine această "mană cerească" și cum este ea distribuită? În fine, de partea ofertei, ipoteza absenței costurilor fixe este evident inacceptabilă pentru majoritatea activităților. Interesul major al concluziilor lui Arrow și Debreu este de a arăta că nu sînt îndeplinite condițiile necesare existenței unui echilibru general sau, cel puțin, nu în economia reală. Această constatare

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
anula; dacă cererea netă a bunului X este negativă (exces de ofertă), scăderea prețului crește cererea netă pînă la a o anula. Cererea netă a fiecărui bun trebuie să fie o funcție descrescătoare (inversă) a prețului. Aceasta se verifică cu ajutorul ipotezei substituabilității brute, potrivit căreia între două bunuri oarecare efectul de substituție conduce întotdeauna la efectul-venit. Dacă prețul lui X crește în raport cu prețul lui Y, cererea pentru X trebuie să scadă, iar cea pentru Y să crească. Dar creșterea lui Px

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
relativ a scăzut. Deci convergența către echilibru nu mai este asigurată dacă anumite bunuri au o cerere netă care variază în același sens cu prețul lor relativ, și nu în sens invers. Chestiunea este, prin urmare, de a ști dacă ipoteza de substituibilitate brută se verifică în cadrul modelului Arrow-Debreu, care definește condițiile existenței unui echilibru general. Trei autori au realizat, într-o manieră independentă, demonstrația că această verificare nu se realizează: Somenschein (în 1973), Mantel (în 1974) și Debreu (în 1975

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
definește condițiile existenței unui echilibru general. Trei autori au realizat, într-o manieră independentă, demonstrația că această verificare nu se realizează: Somenschein (în 1973), Mantel (în 1974) și Debreu (în 1975). Teorema celor trei poate fi enunțată astfel: Dacă toate ipotezele lui Arrow-Debreu necesare existenței unui echilibru general sînt respectate, atunci forma funcțiilor cererii nete pentru diferite bunuri este nedeterminată. Altfel spus, cererile nete pot fi la fel de bine crescătoare sau descrescătoare. Chiar dacă prețurile sînt perfect flexibile, nimic nu garantează că mișcările

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
impact puternic pentru sporirea producției de bunuri și servicii, venitul total Y a crescut, cererea de monedă de asemenea, ceea ce a condus la o dobîndă mai ridicată. Figura nr. 11.6 Să luăm exemplul unei impozitări mai relaxate. În această ipoteză, veniturile (Y) fiind mai mari, la fel și puterea de cumpărare a banilor, consumul va fi stimulat, iar cererea de bani în creștere va pune presiune pe dobîndă (d1 sporește la d2). LM Să presupunem că o bancă națională decide

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
realizarea și stabilitatea acestui echilibru; c) echilibrul concurențial permite o alocare optimă a resurselor. În cele din urmă, lucrările lor ajung la un triplu eșec relativ: a) teoria economică nu a putut stabili existența unui echilibru general decît utilizînd niște ipoteze evident incompatibile cu funcționarea reală a economiei (vezi teorema Arrow-Debreu); b) în orice caz, a fost stabilit faptul că, dacă economia reală ar funcționa ca în acest model abstract, ea nu ar fi asigurată în mod absolut de convergența spre

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
istoriei" (F. Fukuyama). Concepte de bază: * echilibru relativ, dinamic, tendențial; * dezechilibru funcțional și dezechilibru structural; * legea debușeelor a lui J.-B. Say; * legea lui L. Walras; * teorema lui Arrow-Debreu; * tatonarea walrasiană; * critica keynesiană a tatonării walrasiene (teoria dezechilibrului); * teorema Somenchein-Mantel-Debreu; * ipoteza substituabilității brute; * optimul paretian; * rata marginală de substituție; * rata marginală de substituție tehnică și rata marginală de transformare; * frontiera posibilităților de producție * modelul IS-LM-BP. Probleme de discutat: * Care este proveniența etimologică a termenului de "echilibru"? * Cum definesc echilibrul economic N.

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
a lui L. Walras? * În ce constă teorema lui Arrow-Debreu? * Care sînt condițiile indicate de Arrow-Debreu pentru realizarea echilibrului economic? * În ce constă "tatonarea walrasiană"? * În ce constă teoria keynesiană a dezechilibrului? * În ce constă teorema Somenchein-Mantel-Debreu? * În ce constă ipoteza substituabilității brute? * Ce este optimul paretian? * Care sînt condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca alocarea resurselor să fie optimă, în sens paretian? * Ce este rata marginală de substituție? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Ce este rata marginală de transformare

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
contabilă. Se știe că: BTC ( E I + Vn, unde: E = exportul de bunuri și servicii; I = importul de bunuri și servicii; Vn = venitul net intrat din afară. Un prim mod de a explica evoluția BTC consistă deci în emiterea de ipoteze asupra factorilor care determină fiecare din componentele acestei balanțe (E, I, și Vn). Putem explicita mai curînd variabilele ce determină nivelul exporturilor. E reprezintă cererea externă pentru produsele naționale. Aceasta depinde de nivelul activității și de venitul real al importatorilor

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
prezenta aici, pe scurt, doar un rezumat al efectelor mecanice ale unui dezechilibru al balanței de plăți și al efectelor variațiilor ratei de schimb. Economiștii clasici și cei neoclasici credeau în eficacitatea mecanismelor automatice de ajustare prin prețuri. Transpunerea acestei ipoteze în domeniul schimbului internațional conduce la ideea că echilibrul balanței de plăți este restaurat în mod automat prin variațiile prețurilor bunurilor și serviciilor, în regim de schimburi fixe, sau prin cele ale prețului monedei (rata de schimb) în regim de

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
cereri elastice. Echilibrul nu va fi restabilit decît dacă cererile de produse din țările implicate în schimb reacționează rapid și semnificativ la schimbarea prețurilor relative. Pe de altă parte, oferta trebuie să fie perfect elastică în țara deficitară. Dar aceste ipoteze sau condiții sînt rareori realizate pe termen scurt. 18.3.1.2. Efectul-preț într-un regim de schimburi flotante Dacă ratele de schimb sînt perfect flexibile, dezechilibrul plăților între două țări va fi restabilit fără modificarea prețurilor interne. Autoritățile monetare

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
cele două abordări ține de problema elasticității. Balanța de plăți nu se apropie de echilibru decît dacă cererile din țările participante la schimb sînt suficient de elastice la schimbarea prețurilor relative. 18.3.1.3. Efectul-venit Dacă se renunță la ipotezele potrivit cărora țările implicate în schimb sînt caracterizate în permanență de o ocupare deplină, iar variațiile cererii sînt reflectate instantaneu în prețuri, un excedent sau un deficit extern vor avea, de asemenea, efecte asupra venitului intern și ocupării. Or, în

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]