26,364 matches
-
a complianței la tratament, stări de violență, comiterea de acte antisociale, dezinserții sociale; Dubla abordare a acestei duble entități nosoologice care este denumită „dublu diagnostic” a dovedit și dovedește un interes deosebit În această combinație atât nosoologică cât și de multiple modalități de abordare terapeutică. 6.3. Atitudinile față de bani și consumul de servicii bancare O abordare a problematicii factorilor de influență a comportamentului consumatorului din perspectiva psihologiei banului, sau a atitudinilor față de bani este un demers necesar și provocator pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a doua jumătate a sec. al XIX-lea, ca o reacție antiparnasiană. Termenul a fost impus de Jean Moreas, În 1886, cu manifestul „Le Symbolisme”. Precursorul simbolismului Însă este considerat Charles Baudelaire, prin volumul „Corespondențe”. Trăsăturile simbolismului: - utilizarea simbolurilor; interpretări multiple; -cultivarea sugestiei; cu ajutorul acesteia sunt puse În evidență stări sufletești inedite, nedefinite, de melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumea să poată fi cunoscută parțial, dar niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe această cale, spre „lumea mea”, metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează prin cele două metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul Încununat cu trestii”, este tridentul purtat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
30 ghenarie, 1840”, este publicată și nuvela „Alexandru Lăpușneanul” a lui C. Negruzzi, scriitorul răspunzând astfel programului estetic al revistei În ceea ce privește sursele de inspirație pentru o literatură originală, specific națională. Negruzzi desfășoară o bogată activitate literară și culturală, cu preocupări multiple și remarcabile (poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător) reprezentativă nu numai pentru opera lui, ci, În multe privințe, ilustrativă pentru evoluția ulterioară a literaturii române. Mihai Eminescu Îl aprecia pentru evocarea trecutului: „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”. („Epigonii”) Creator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
basm al lui Creangă, nu pentru că În el se Întâlnesc majoritatea temelor, motivelor, modalităților narative specifice basmului, ci pentru că pune În evidență talentul scriitoricesc al autorului, faptul ca opera literară În discuție este o plăsmuire artistică a unei realități cu multiple valențe psihologice, etice si estetice. Cum se știe, poveștile lui Creangă pornesc de la fapte reale, iar autorul le include Într-un fantastic cu caracter individual și umanizant. Structura compozițională Structura compozitională are ca element constitutiv călătoria Întreprinsă de Harap-Alb ; ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În fața soarelui, valțul, bluza și cocul nu au ce căuta În viața unei fete de păstori. Ele sunt elemente discordante. Fata este amenințată că va fi aruncată În Tarcău, cu o piatră legată de gât. Obiceiurile și tradițiile păstorești sunt multiple, o nuntă și un botez Întâlnite În timpul călătoriei dau Întreaga măsură a acestora. Nașterea și nunta sunt simboluri ale vieții, ori Vitoria le cinstește cum se cuvine. Spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai credincioase, iar Vitoria urmeaza tradiția Întâlnită și În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a căror izbucnire se afla În faza acumulărilor de tensiuni și conflicte. Viața satului, prezentă aici, se Înfățișează Într-un vast tablou realist, cu detalii cuprinzătoare și din alte straturi ale societății vremii, viziunea scriitorului dovedindu-se atentă la manifestările multiple ale vieții românești la la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul celui de-al XX-lea. Țesătura romanului este oarecum simplă, subiectul se relevă din fapte și Întâmplări obișnuite În viața de zi cu zi a țăranilor. Drama care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de artă și s-o comunic apoi cu toate mijloacele, cu gestul sau cu vorba, pe calea ideilor, sau a imaginilor, acesta este darul esențial. Fără o statornicie a principiilor, fără demnitate critică, fără, În sfârșit, acea chezășie că judecata multiplelor obiecte se face cu o măsură comună, ci nu În legătură cu vicistitudinile istorice sau nutritive, nu poate fi autoritate. Activitatea critică este firește și impresie, dar nu arbitrarietate. Atât afirmi, cât explici. Numai o concepție Înaltă despre artă Îmi poate da
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
m-aș fi ținut tare și n-aș fi primit să merg la berărie! Dar ce vreți. Mi-era foame. Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poate fi expresia unui mit cu largi semnificații, așa cum la proiectat Lucian Blaga, creatorul teatrului de inspirație mitologică din literatura română; el Însă nu s-a limitat și nu s-a mulțumit doar să reproducă mitul, ci să-i dezvăluie multiplele semnmificații În manieră expresionistă. „Iona” este În același timp o dramă modernă, pentru că, spre deosebire de Înaintași, Întâlnirea străvechilor mituri cu gândirea modernă devine loc geometric al tuturor neliniștilor. Mitul devine izvor de inspirație, pentru că, prin el, se văd oamenii Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
criza, a acuzat puternic PSD, a promovat centralitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care s-au canalizat spre responsabilitaea PSD, deși discursul lui Băsescu nu pare să fi oferit un program pozitiv foarte atractiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără examinarea procedurii de selecție a acestora, a fost declarată drept simbol al Reformei, rezultatul fiind o depreciere accentuată a calității programelor și confuzii procedurale. Este interesantă opacitatea la explorarea alternativelor tipică primei faze a tranziției. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul dezvoltării capacității de a formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Reformei, rezultatul fiind o depreciere accentuată a calității programelor și confuzii procedurale. Este interesantă opacitatea la explorarea alternativelor tipică primei faze a tranziției. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul dezvoltării capacității de a formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții, implementare a ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei soluții, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încă „tradiționale”. Una dintre teoriile modernizării i se datorează lui Smelser și este cunoscută ca teoria diferențierii structurale. Să începem printr-o examinare sumară a teoriei lui Smelser. Prin modernizare, afirmă Smelser, o structură complicată care îndeplinise până atunci funcții multiple este divizată în mai multe structuri specializate ce îndeplinesc doar o funcție; funcțiile sunt aceleași, dar, în noul context, ele sunt mai eficient îndeplinite. Exemplul analizat de Smelser este acela al instituției familiei. Familia tradițională etalează o astfel de structură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de o reorganizare internă a societății care a traversat un proces de schimbare. La acest prag al demonstrației putem consemna, iată, că modernizarea nu este, implicit, și un proces de dezvoltare (So, 1990, p. 35). Modernizarea ca fenomen de criză multiplă În fine, „realiștii”, sesizând aspectele critice care însoțesc modernizarea, au admis, în cele din urmă, că dezvoltarea nu decurge mecanic din modernizare și că, din contră, aceasta îmbracă forma crizelor multiple pe care societățile trebuie să le rezolve mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
So, 1990, p. 35). Modernizarea ca fenomen de criză multiplă În fine, „realiștii”, sesizând aspectele critice care însoțesc modernizarea, au admis, în cele din urmă, că dezvoltarea nu decurge mecanic din modernizare și că, din contră, aceasta îmbracă forma crizelor multiple pe care societățile trebuie să le rezolve mai întâi și abia după aceea pot spera să intre într-o fază de dezvoltare propriu-zisă. Partizanii paradigmei tranziției au trebuit, sub presiunea situațiilor „necanonice”, adică proprii unor situații diferite de cele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subdezvoltate”, al căror rol este de a furniza materii prime și produse primare ariilor centrale în termeni avantajoși. Statele cu o poziție intermediară între cele două arii - centrală și periferică - alcătuiesc „semiperiferiile”. Poziția celor trei arii poate fi caracterizată sub multiple aspecte: sub aspectul sistemului politic, al modurilor de organizare și de exploatare a muncii, al structurii sociale în ansamblu altele. Prin urmare, trebuie să distingem între realitatea structurală a acestor arii și sistemele categoriale prin care o putem analiza. Scara
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun început multidisciplinară. Clubul și-a propus să dezbată „problematica” globală, luând în seamă multiplele conexiuni între cele mai diferite domenii de cercetare, în cadrul unui grup ce întrunea până la o sută de persoane în nume propriu și provenind din toate categoriile factorilor de decizie: intelectuali, politicieni, economiști, profesori, cercetători din diverse domenii (spre exemplu, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la restructurarea profundă a societății de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste se dovedesc incapabile să „țină pasul” cu dinamica occidentală. Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante sunt de natură politică - noul tip de societate dezvoltată transformă categoriile sociale care reprezintă baza politică a comunismului în clase sociale minoritare. Tehnologiile bazate pe microelectronică și prelucrarea informațiilor - care restructurează industriile și, totodată, societățile capitalismului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poate fi „regionalizat” diferit, în funcție mai multe criterii. Regiunile de dezvoltare sunt menite așadar realizării dezvoltării la un anumit nivel de intervenție considerat funcțional. În cadrul regiunii, teritoriul este privit ca o unitate spațială funcțională, caracterizată de interrelații și dependențe multiple. În realitate, există un contrast remarcabil între generalitatea tendinței de regionalizare și diversitatea manifestărilor instituționale, la fel ca și între popularitatea noțiunii și dificultatea de a o defini. De aceea, realizarea unor studii comparative, foarte necesare, de altfel, între diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regională. Descentralizarea și deconcentrarea se impun pe baza principiului subsidiarității, conform căruia decizia trebuie să fie luată la nivelul optim de identificare a problemelor și orientare a acțiunilor. În România parteneriatul rămâne o verigă lipsă a dezvoltării regionale. Cauzele sunt multiple și intercondiționate: lipsa stabilității la nivelul instituțiilor centrale, slaba corelație între sectoarele ministeriale cu atribuții în dezvoltarea regională, comunicarea redusă între organismele centrale și regionale, statutul incert al organismelor regionale, implicare redusă a mecanismelor publice și nonpublice la nivel regional
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Current Sociology, 49(2), pp. 59-102. Narayan, Deepa; Pritchett, Lant, 1996, „Cents and Sociability: Household Income and Social Capital in Rural Tanzania”, Policy Research Working Paper, World Bank. Paxton, Pamela, 1999, „Is Social Capital Declining in the United States? A Multiple Indicator Assessment”, American Journal of Sociology, 105 (1), pp. 88-127. Portes, Alejandro, 1998, „Social Capital: Its Origins and Applications in Modern Sociology”, Annual Review of Sociology, 24, pp. 1-24. Putnam, Robert, 1995, „Bowling Alone: America’s Declining Social Capital”, Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiectelor finanțate prin fonduri sociale au fost foarte mari, chiar și în stadiile de început ale acestor fonduri. Aceeași autori arată însă că au fost înregistrate și eșecuri, mai ales în direcția întăririi capacității locale și a creșterii capitalului social. Multiplele slăbiciuni privind organizarea și derularea activităților proiectului (ca urmare a deficitului de pregătire necesară pentru asigurarea continuității după încheierea finanțării) care au periclitat în numeroase rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
angajamentului față de proiect din partea comunității și a finanțatorilor externi; 7. implementarea proiectului. Evaluarea rezultatelor proiectului, deși nu este în mod necesar un punct terminus, reprezintă o etapă crucială. Cătălin Zamfir (2000b, pp. 302-303) arată că evaluarea trebuie făcută din perspective multiple: a) cea a beneficiarului direct; b) cea a autorităților publice locale, responsabile pentru bunăstarea comunității; c) cea a agentului extern/finanțatorul. În procesul de evaluare a proiectului/programului (comunitar), nu mai puțin importante sunt criteriile de evaluare, împărțite de Cătălin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]