25,772 matches
-
și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a marcat profund destinul artistic al scriitorului. Marta Petreu susține că Marie-Thérèse Ipcar ar fi fost evreică, iar Florin Manolescu va relua această afirmație în capitolul consacrat dramaturgului din „Enciclopedia exilului literar românesc”. Fiica scriitorului, Marie-France Ionesco
Eugen Ionescu () [Corola-website/Science/297105_a_298434]
-
etc.). Victimizare Tot Gartrell, Bos și Goldberg au mai descoperit, în urma unei alte analize, că adolescenții de 17 ani crescuți în familii de lesbiene au mai puține șanse de a fi victimizați de către unul dintre părinți (din punct de vedere verbal, emoțional, fizic sau sexual) decât cei crescuți în familii heterosexuale. Abuz de alcool și droguri Într-un studiu publicat în 2006, psihologii Jennifer Wainright și Charlotte Patterson de la Universitatea din Virginia au ajuns la concluzia că adolescenții crescuți de către mame
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
asociată cu o scădere a astfel de riscuri de sănătate mintală în rândul tinerilor LGBT. Tinerii homosexuali și tinerele lesbiene poartă un risc crescut de suicid, abuz de substanțe, probleme școlare și claustrare din cauza unui "mediu ostil și dezaprobator, abuzului verbal și fizic, respingerii și izolării din partea familiei și apropiaților". Un raport al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite relevă că o treime dintre sinuciderile reușite sunt comise de adolescenți cu orientare homosexuală și că tinerii gay sunt de
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
dispus plătirea restului de haraciu datorat din averea rămasă de la domnul răposat. Brâncoveanu l-a pedepsit pe boierul Șerban Vlădescu, fapt care l-a condus pe istoricul Constantin Giurescu să caute explicația în faptul că solii ar fi depășit mandatul verbal al lui Brâncoveanu, anume că înțelegerea avea să se aplice doar cu condiția lui Șerban. Atitudinea lui Brâncoveanu i-a iritat pe imperiali, care aveau nevoie de resursele Țării Românești pentru a-și întreține trupele din regiune. În consecință, imperialii
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia, și colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul operațiunii generalului Constantin Vasiliu și mai târziu generalului Topor. „Ordinele speciale” erau considerate „secret de stat” și transmise verbal sau ca documente cu regim secret, ori de câte ori autoritățile militare sau civile nu executau evrei de teama consecințelor ori din cauză că se îndoiau de existența ordinelor de lichidare. De exemplu, maiorul Frigan din garnizoana Cetatea Albă nu cunoștea "ordinele speciale" și a
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
fils est muet / Tou les trois suivent/ le tic-tac de père”." Dincolo de nihilismul și de enormitățiile sale - care au anulat, uneori, arta - dadaismul a fost un protest, un elan spre absurd, pledând pentru o libertate absolută promovând invenții plastice și verbale adesea seducătoare care au lărgit investigația artistică și a creat o atmosferă propice pentru îndrăzneală și experiențe uluitoare. În România, dadaismul este vizibil, parțial, în unele producții poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate în reviste de avangardă
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
precedentă a fost ușoară sau grea). Notații: Cea mai veche limbă germanice are morfologia tipică flexibilă complexă a limbilor indo-europene vechi, care conțin patru sau cinci cazuri gramaticale; verbele marcate pentru persoane, numere, timpuri și moduri; substantive multiple și clase verbale; câteva articole sau fără; și mai degrabă cuvintele libere. Limbile germanice vechi sunt renumite pentru faptul că au doar două timpuri verbale (prezent și trecut), cu trei aspecte trecut-viitor specific limbilor PIE (imperfect, aorist și perfect/stativ) unite într-unul
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
conțin patru sau cinci cazuri gramaticale; verbele marcate pentru persoane, numere, timpuri și moduri; substantive multiple și clase verbale; câteva articole sau fără; și mai degrabă cuvintele libere. Limbile germanice vechi sunt renumite pentru faptul că au doar două timpuri verbale (prezent și trecut), cu trei aspecte trecut-viitor specific limbilor PIE (imperfect, aorist și perfect/stativ) unite într-unul și niciun timp nou (viitor, mai mult ca perfect, etc.) în dezvoltare. Au existat trei moduri: indicativ, subjonctiv (dezvoltat din optativul limbilor
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
cu excepția unor urme), printre care se numără finalul dublu, vocea pasivă flexibilă (derivată din vocea mediopasivă a limbilor PIE), și o clasă de verbe cu reduplicare în cadrul timpului trecut (derivat din timpul perfect al limbilor PIE). Sistemul complex de timpuri verbale al englezei moderne (cum se regăsește în enunțurile: "In three months, the house will still be being built." - În trei luni, casa va fi încă în construcție (formă continuă), sau "If you had not acted so stupidly, we would never
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
594 și 597/598. Evidența numismatică în spațiul Olteniei iluminează, indirect, situația strategică a Munteniei, care a fost teritoriu de pasaj a migratorilor. Un alt indiciu al latinizării avansate, îl constituie diferențele de înfățișare ale oltenilor, mai bruneți, cu debit verbal mult mai alert și gesticulări frecvente, colerici, expansivi, caracteristici moștenite direct de la colonizarea masivă cu legionari a unui teritoriu în care populația geto-dacă a fost redusă din diferite motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a multor barbați daci, migrarea unei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
ales de mod, derivate din adjective. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
din Japonia, cealaltă fiind Sōtō. Numele este preluat de la maestrul chinez Chan (zen) Linji Yixuan. Școala de sud, de care aparținea Linji, sublinia cunoașterea bruscă, spre deosebire de Școala de nord care sublinia cunoașterea treptată. Practica se caracterizează prin meditație viguroasă, schimburi verbale dure între maestru și discipol, lovirea discipolului cu o bâtă specială ("bō"), și certatul discipolului cu voce tare ("katsu"). Călugărul Eisai este considerat cel care a introdus școala Rinzai în Japonia, după întoarcerea sa din cea de a doua călătorie
Școala Rinzai () [Corola-website/Science/317099_a_318428]
-
custodiei copilului de către părintele alienator, fără implicarea părintelui alienat și prin excluderea acestuia. Activitatea cu scopul de înstrăinare se poate extinde asupra familiei părintelui alienat, precum și a prietenilor și apropiaților săi. Concret, alienarea înseamnă că prin gânduri, acțiuni și maniere verbale sau non-verbale un copil este abuzat emoțional, îndoctrinat (i se "spală creierul"), pentru a-l determina să creadă că celălalt părinte este un dușman sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. Celălalt părinte este vorbit de rău în fața
Sindromul alienării părintești () [Corola-website/Science/317168_a_318497]
-
începe de multe ori încă dinaintea finalizării divorțului. Părintele obsedat este nervos și se simte trădat de către celălalt părinte. S-ar putea ca motivele inițiale ale acestei stări de furie să fie justificate. Respectivul părinte poate să fi fost abuzat verbal sau fizic, violat, înșelat sau ruinat financiar de către celălalt părinte. Problemele apar atunci când aceste sentimente nu se vindecă, ci devin și mai intense. Simplul vorbit sau vederea celuilalt părinte este o amintire a trecutului și declanșează sentimentul de ură. Sunt
Sindromul alienării părintești () [Corola-website/Science/317168_a_318497]
-
sunt numite semiauxiliare, inclusiv unele morfologice. În alte gramatici numai cele dintre categoriile de mai sus care au un conținut lexical, adică cele modale și cele de aspect au calificativul de semiauxiliare, eventual pe langă cel de auxiliare. În sistemul verbal al limbii române se folosesc trei verbe auxiliare morfologice: "a avea", "a vrea" și "a fi". Acest auxiliar servește la alcătuirea a trei forme verbale: Verbul "a vrea" are forme specializate că auxiliar, servind la formarea tipului de viitor din
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
cele de aspect au calificativul de semiauxiliare, eventual pe langă cel de auxiliare. În sistemul verbal al limbii române se folosesc trei verbe auxiliare morfologice: "a avea", "a vrea" și "a fi". Acest auxiliar servește la alcătuirea a trei forme verbale: Verbul "a vrea" are forme specializate că auxiliar, servind la formarea tipului de viitor din registrul de limbă elevat, în combinație cu infinitivul verbului cu sens plin: voi cânta", vei vedea", va bate", vom zice", veți iubi", vor coborî". O
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
zice", veți iubi", vor coborî". O variantă familiară a acestui tip folosește forme și mai reduse ale auxiliarului: oi cântă", ai vedea", o bate", om zice", ați iubi", or coborî". Verbul a fi se folosește că auxiliar pentru cele mai multe forme verbale compuse. La modul indicativ, viitorul anterior se alcătuiește cu tipul de viitor format cu "a vrea" al lui "a fi", plus participiul verbului cu sens plin: voi/oi fi cântat", vei/ai fi văzut", vă/o fi bătut", vom/om
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
ambelor timpuri. La perfectul infinitiv se folosește că auxiliar infinitivul prezent al lui "a fi". "A fi" este și auxiliarul diatezei pasive, formele sale indicând modul, timpul, numărul și persoana verbului, în timp ce verbul cu sens plin este la participiu. Formele verbale compuse din limba franceză (perfectul compus, mai mult ca perfectul, trecutul anterior și viitorul anterior ale indicativului, perfectul imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului și perfectul participiului) se alcătuiesc cu două verbe auxiliare morfologice
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
trompé" „(el) a fost înșelat”, "je serai puni(e)" „voi fi pedepsit(a)”. Gramaticile limbii franceze iau în seamă și un numar de așa-numite verbe semiauxiliare, care se asociază cu infinitivul verbului principal. Astfel se formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea unor timpuri ale indicativului: Verbul "faire" folosit la orice formă verbală formează o construcție numită
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea unor timpuri ale indicativului: Verbul "faire" folosit la orice formă verbală formează o construcție numită factitiva, care exprimă faptul că subiectul pune pe altcineva să efectueze o acțiune în locul său: "îl s’est fait couper leș cheveux" „s-a tuns” (nu singur, ci a pus pe cineva să-l tundă). Verbele
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
faptul că subiectul pune pe altcineva să efectueze o acțiune în locul său: "îl s’est fait couper leș cheveux" „s-a tuns” (nu singur, ci a pus pe cineva să-l tundă). Verbele auxiliare morfologice pe care le folosește sistemul verbal al limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două verbe auxiliare morfologice care alcătuiesc forme temporale
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
lettre”: dacă etimologia propusă este corectă, devine echivalentul latinescului „Excelsior”. ¹Joanne et Ysambert, „Itinéraire de l’Orient” (Collection des guides Joanne), Paris, Librairie de L. Hachette et Cie, 1861 ²Actu de dovedire ce ține locul de act de naștere, Proces verbal no. 1014/1885 octombrie 5 Site isanos.ro
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
acestora. Săvârșirea abuzului implică acțiunea voluntară a abuzatorului, care periclitează existența și dezvoltarea copilului, indiferent de existența unui posibil consimțământ al copilului. Există diverse tipuri de abuz: fizic (orice formă de pedeapsă corporală, imobilizarea fizică, reducerea alimentației), emoțional (rejectarea, intimidarea verbală prin diverse amenințări, abuzul verbal prin adresarea unor injurii sau cuvinte umilitoare, izolarea, interzicerea contactului cu propria familie etc.), sexual (act sexual cu copii, implicarea copiilor în producția, răspândirea, distribuirea unor materiale pornografice, expunerea organelor sexuale ale copiilor în scopuri
Abuz asupra copilului () [Corola-website/Science/317741_a_319070]
-
voluntară a abuzatorului, care periclitează existența și dezvoltarea copilului, indiferent de existența unui posibil consimțământ al copilului. Există diverse tipuri de abuz: fizic (orice formă de pedeapsă corporală, imobilizarea fizică, reducerea alimentației), emoțional (rejectarea, intimidarea verbală prin diverse amenințări, abuzul verbal prin adresarea unor injurii sau cuvinte umilitoare, izolarea, interzicerea contactului cu propria familie etc.), sexual (act sexual cu copii, implicarea copiilor în producția, răspândirea, distribuirea unor materiale pornografice, expunerea organelor sexuale ale copiilor în scopuri sexuale, prezentarea unor materiale pornografice
Abuz asupra copilului () [Corola-website/Science/317741_a_319070]
-
manifesta prin injurii, proferarea de amenințări, intimidări, uciderea sau maltratarea animalelor domestice preferate ale copilului, insulte, poreclire, izolare, ignorare, respingere, indiferență, folosirea de apelative sau etichetări denigratoare, etc. Amenințarea cu violența fizică este de asemenea un abuz psihologic. Violenta fizică, verbală sau denigrarea îndreptată asupra altui membru al familiei precum și violenta fizică sau asupra animalului de companie al copilului sau distrugerea jucăriilor acestuia cu intenția de a îi crea acestuia o suferință, sunt și ele forme de manifestare a abuzului emoțional
Abuz asupra copilului () [Corola-website/Science/317741_a_319070]