25,466 matches
-
aderă este cea a artei. În această privință, îi putem opune spiritul ingenios și sever de erudiție papistașă cu accente iezuite al lui Des Esseintes, în locuința căruia domnește rigoarea propriilor sale exigențe filologico-artistice. Nimic nu este acolo lăsat la voia întâmplării, până și combinatorica sinestezică relevă reflexul unei sisteme. Des Esseintes este un estet-savant care-și construiește propriile sale experimente asemeni unui alchimist în căutarea pietrei filosofale sau, cel puțin, a unei noi senzații, a unui nou gust sublimat. În ce privește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să uităm de problemele stresante, luăm ceva bani În buzunar și mergem la cumpărături, și, În astfel de situații, soluția cel mai des aleasă este supermarketul, un mod de a face cumpărături ideal, pentru că suntem lăsați să ne plimbăm În voie, fără să fim agresați de vînzătorii dornici sa vândă orice, sau, mai rău, de cei care ne asaltează cu Întrebările penibile de genul cumpărați sau nu ceva? Nu mai trebuie să ne simțim prost când, după ce am cerut minute În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să pară mai limpede aprecierea, În cele mai diferite ocazii. Receptivitatea, acolo unde există ca o simplă predispozție, trebuie cultivată, stimulată, pusă În funcțiune, cum se spune, altminteri, după un timp, dispare, apune ca orice trăsătură de prisos, lăsată la voia Întâmplării. Așa se explică rezultatele nemulțumitoare la care ajungem În mod obligatoriu, când Învățăceii, discipolii se caracterizează printr-o nefericită lipsă de disponibilitate pentru lectură, prin intermediul căreia cititorul descoperă o lume posibilă, În măsură să ordoneze și să dezvolte calitățile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au mersu solii Tomșei și-i iau spus, zic să le fi zis Alexandru Vodă: „De nu mă vor eu Îi voiu pre ei și de nu mă iubescu, eu Îi iubescu pre dânșii și tot voi merge, ori cu voie ori fără voie“. E de menționat ambiguitatea cronicarului care se bazează pe legende, „zic să fi zis“, autorul trecând citatul pe seama celui ce ar fi zis. Negruzzi stilizează Însă magistral; dă caracter ficțional momentului, Încărcându-l emoțional, ori acest aspect
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tomșei și-i iau spus, zic să le fi zis Alexandru Vodă: „De nu mă vor eu Îi voiu pre ei și de nu mă iubescu, eu Îi iubescu pre dânșii și tot voi merge, ori cu voie ori fără voie“. E de menționat ambiguitatea cronicarului care se bazează pe legende, „zic să fi zis“, autorul trecând citatul pe seama celui ce ar fi zis. Negruzzi stilizează Însă magistral; dă caracter ficțional momentului, Încărcându-l emoțional, ori acest aspect ține de măiestria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin trădare, dezvoltând astfel un conflict ireconciliabil: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scânteieră ca un fulger, și dacă voi nu mă iubiți eu vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră”. Într-un fel acesta este conflictul, dar completarea următoare are un caracter ultimativ, confruntarea din punctul lui de vedere, va avea loc: „să mă Întorc? mai degrabă Își va Întoarce Dunărea cursul Îndărăpt. A! Nu mă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
astfel un conflict ireconciliabil: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scânteieră ca un fulger, și dacă voi nu mă iubiți eu vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră”. Într-un fel acesta este conflictul, dar completarea următoare are un caracter ultimativ, confruntarea din punctul lui de vedere, va avea loc: „să mă Întorc? mai degrabă Își va Întoarce Dunărea cursul Îndărăpt. A! Nu mă vrea țara? Nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
am zițe... În sfârșit să trăiască!”; Expresii tautologice : „intrigi proaste”; a. repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme duce la ticuri verbale și evidențiază sărăcia de gândire și de vocabular: „Ai puțintică răbdare”; „neicusorule, puicusorule”; „curat-murdar, curat constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină... și În sfarșit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt Îmbrăcați prost și slugile poartă haine strălucite...” Toate aceste neîmpliniri nu-i puteau scăpa lui I. L. Caragiale. Interpreții, cu mici excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă...” Publicul trebuie să fie răsplătit pentru aplauzele sale, dar puținele scene cu actori de prestigiu (Panu), muzica lui Alexandru Flechtenmacher („aceasta ne scutește de orice laudă”) nu sunt suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Una dintre greșelile majore ale administrării tranziției în Europa de Est și în România a fost imaginea unui punct de plecare „zero” de la care istoria reîncepe și de la care natura umană orientată spre schimb, piața liberă și proprietate se poate manifesta în voie. Centrate în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Marele Stat Major Comandamentelor 1-7 Teritoriale, Președinției Consiliului de Miniștri, Ministerului Afacerilor Interne și Guvernământului Transnistriei, referitoare la deportarea în Transnistria a familiilor evreilor sustrași de la munca obligatorie în cazul în care evreii vinovați nu se predau de bună voie sau nu sunt descoperiți de autorități. 324. 21 septembrie 1942. Nota nr. 98.521 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
luați ca ostateci un număr de 15 evrei. În ziua de 12 Iulie a.c., Prefectura locală a emis ordonanța Nr. 11.092263 ca urmare la ordonanța Nr. 10.399/1941 prin care s'a hotărât că evreii nu mai au voie a părăsi domiciliul decât pentru aprovizionare zilnică între orele 8.30-10; medicilor, comercianților, funcționarilor comerciali evrei nu le este permisă circulația în restul zilei decât pe baza autorizației eliberată de Poliție. Nici un evreu nu poate părăsi orașul decât cu aprobarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
între 16 și 60 de ani au fost adunați de Org. Pol. într'un cartier evreiesc, fixat de Dnii. Prefect de Județ, Comandant al Garnizoanei și Șeful Poliției. Li s'au pus în vedere tuturor evreilor că nu mai au voie să circule între orele 20-7, în care scop s'a emis și ordonanță de Prefectură. S'au luat 10 conducători cunoscuți ai evreilor drept ostateci, fixându-li-se domiciliu obligatoriu într'o sinagogă și li s'a pus în vedere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
orice moment arme dela populația ucraineană care încă dispune de arme și muniții foarte multe, iar teritoriul este în bună parte preserat cu armament ce nu a putut fi încă ridicat depe câmpul de luptă. Nu ași putea lăsa în voia sorții și expune pericolului de a fi atacate coloanele militare ce încă mai trec pe aci, fără a-i ținea într-o severă pază pe toți acești evrei, părăsind imediat garnizoana. Rugăm foarte mult raportați și Corpului de Munte situația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
jefuire, banditism, ce se săvârșesc aproape în fiecare noapte, vizează tocmai aceste valori. Autorii sunt întotdeauna în haina militară română sau germană. Măsuri luate: S'a interzis intrarea în Ghettou tuturor militarilor români sau germani Niciun vehicol militar nu are voie să pătrundă în Ghettou fie ziua fie noaptea, decât numai cu autorizație specială S'au înființat patrule de poliție tari și bine înarmate cari au ordin să aresteze, iar în caz de opoziție să facă uz de armă orice militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
celorlalți din grup. B. Evreii din Basarabia Vor fi triați și împărțiți în: a) vinovați, pentru diferite fapte evidente îndreptate contra Statului. Aceștia vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. b) fără vină evidentă, vor fi strânși în ghetouri, neavând voie să circule. Vor fi întrebuințați la munca de interes obștesc. c) dintre aceștia din urmă, se vor lua ostatici 5-10% după situația locală. Aceștia vor răspunde cu viața pentru cazurile când conaționalii lor se vor deda la acte contrarii ordinei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
măsuri contra acestor fel de indivizi. Toți cetățenii, atât de la orașe cât și de la sate, sunt profund indignați de această stare de lucruri. Ucrainienii iredentiști speculează aceste chestiuni și spun sătenilor că românii nu pot face nimic în Basarabia fără voia germanilor și că românii vor trebui să plece, deoarece Germania a luat sub protecția sa Statul Ucrainean din care va face parte Județul Hotin și Nordul Bucovinei. Credem că este absolut necesar să se înființeze un lagăr în care să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu mai permit evacuarea evreilor peste Nistru și cu începere de la 7 August 1941, au început să aducă înapoi pe toți indivizii originari din Basarabia și Bucovina indiferent de originea lor etnică. Au adus chiar pe acei care de bună voia lor, au fugit peste Nistru urmând trupele rusești în retragere. Prin punctul Atache Hotin, în ziua de 7 August 1941, au fost aduși 570 evrei și 50 ucrainieni indezirabili. Printre evreii masați între Secureni-Atache-Soroca s'au ivit cazuri de tifos
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a către Secția III-a BULETIN CONTRAINFORMATIV 1. Starea de spirit în armată: bună. 2.Prizonieri din ziua de 3.X.: 1 ofițer (jidan, grav rănit), 1 subofițer și 130 trupă, din care 119 capturați și 11 predați de bună voie. 3.Diverse: Au fost capturați în spatele frontului Făgăraș 437 un număr de 12 partizani jidani, dintre care au fost executați 11. Cercetările continuă. ȘEFUL SECȚIEI II-a COLONEL, ss. Ciocan I. Ciocan Șeful Biroului 2 Maior, ss. V. Apostolescu V.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al. a. cer dovada originii etnice române. Nicăieri însă nu s'a definit cine este etnic român și cine eliberează dovada despre aceasta. Mai mult încă, Decretul cere dovadă de etnicitate iar un comunicat oficial anunță că nimeni au are voie să dea certificate de etnicitate. Pentru motivele arătate mai sus, apreciem că est absolut și urgent necesar să se alcătuiască într'un sistem juridic complet un statut al evreilor din România, în care să se precizeze definitiv și complet situația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
păstrare și conservare imobile, mobile, precum și orice alte averi rămase de pe urma evreilor internați în ghettou sunt obligați a asigura păstrarea acestor averi, rămânând singuri și direct răspunzători în fața autorităților, de orice stricăciune sau înstrăinare s'ar produce cu sau fără voia lor în această avere. Contravenienții la aceste dispozițiuni, precum și evreii care nu se vor fi conformat dispozițiunilor art. 3 (de a fi predat avutul rămas) se vor pedepsi cu munca silnică de la 5-10 ani. Art. 9. Constatarea infracțiunilor la prezenta
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această stație nu are legătura cu gara SORTIROVOCINAIA de pe linia Odessa-Berezowka. Cu această ocazie, am găsit în stația SORTIROVOCINAIA, 2 cadavre de evrei, care urmau să fie transportați de familii, cu trenul. Se comite o mare greșală că se dă voie familiilor să transporte cadavrele. Cei morți, trebuie să fie înmormântați de Serv. Sanitar al orașului, în cimitir sau în alt loc. 4. Evreii s'au plâns la comisii că în ghettou sunt jefuiți de către populație și chiar de militari. Acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
afișa o publicație care se va tipări în 300 exemplare și va cuprinde următoarele dispozițiuni: a. Bazarul din ghetou este zilnic închis până la orele 13 din zi. b. Evreii din ghetou sunt obligați să stea în locuințe și nu au voie să iasă afară pe stradă, începând de seara de la orele 18 și până în ziua următoare la orele 12 din zi. c. Gazdele lor sunt obligate să denunțe pe evrei organelor militare care-i caută. d. Evreii găsiți pe stradă în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
supuse autorității Guvernământului Transnistriei. Paza lor este asigurată de jandarmi, Poliția comunală (5-6 guarzi ucraineni înarmați) și chiar și evrei (un primar și câțiva paznici neînarmați) acolo unde nu ajung efectivele reduse la jandarmilor și guarzilor comunali. Ei nu au voie să părăsească localitățile (lagărele); cei care contravin, sunt considerați spioni în timp de război și sancționați ca atare. Hrana și întreținerea privește pe fiecare evreu. Higiena și mijloacele de trai sunt deficiente. Guvernământul, în măsura nevoilor și aptitudinilor lor fizice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-i folosește, în corturi, barăci sau în clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]