25,825 matches
-
p. 17). Față de alți scriitori precum Tudor Arghezi, Monica Lovinescu are o atitudine de continuă mirare Însoțită de dezgust căci Îi este greu să recunoască faptul că un talent așa de mare - pe care l-a respectat cu sfințenie În copilărie - se poate compromite Într-o asemenea manieră Încît să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică. F80. 0-9 TULBURĂRI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE VORBIRII ȘI LIMBAJULUI Definiția afecțiunii: întârzierea apariției limbajului expresiv, a vorbirii, a înțelegerii limbajului, pierderea vorbirii la vârsta de sub 18 ani. II. Stadializarea afecțiunii: cronică cu apariție în prima copilărie, posibilitate de evoluție lent favorabilă; în afaziile dobîndite, interval liber de dezvoltare normală urmat de pierderea limbajului. III. Criterii de includere - Istoric de întârziere a limbajului expresiv, pronunțarea cuvintelor, receptiv, pierderea vorbirii (afazie), apărute la vârstă mică, - Nu pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
de 6 luni în primii 2-3 ani. VIII. Prescriptori: medicul specialist - psihiatrie pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică; medicul de familie - cu scrisoare medicală de la medicul specialist psihiatrie pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică. F84.3 TULBURĂRI PERVAZIVE DE DEZVOLTARE ALTE TULBURĂRI DEZINTEGRATIVE ALE COPILĂRIEI Definire Neasigurat Asigurat patologie Urgență Non- Urgență Non- Spitali- Spitali- Recupe- urgență urgență zare de zare rare F-84.3 Asistat Spitalizat zi continuă 1.2 1.3,1.4 1.5. 1.4,1.5 1.4,1.5 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a o defini ca pe un comportament indezirabil la nivel emoțional se manifestă foarte devreme în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997) constată că femeile percep, în general, agresivitatea ca pe un comportament pe care nu și-l atribuie. Ele încearcă să-și reprime tendințele agresive și resimt un acut sentiment de vinovăție sau de anxietate dacă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între reacțiile agresive ale copiilor în diferite condiții experimentale. Unii autori avansează ideea conform căreia personalitatea agresivă este marcată de determinanți genetici și fiziologici, aceasta manifestându-se de la vârste foarte mici în copilărie și influențând experiențele personale ale copiilor (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetările asupra gemenilor și asupra copiilor adoptați demonstrează natura ereditară a trăsăturilor de personalitate, subliniind și caracterul lor maleabil. Rezultatele obținute de Huesmann și colegii săi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rezultatele au fost următoarele: persoanele din spatele intrusului erau mai agresive dacă ocupau poziția a doua și nicidecum a douăsprezecea. Alte studii au demonstrat efectul frustrărilor pe termen lung. S-a constatat că probabilitatea comportamentelor antisociale crește la adulți, dacă în copilărie aceștia au trăit multiple situații de frustrare. Studiile din teren confirmă aceleași rezultate. La sfârșitul unui studiu, Greenberg (1991) constată că numărul de furturi printre angajații unei societăți crește în timpul scăderii temporare a salariilor. Angajații consideră probabil această scădere nedreaptă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
solidă. Studiile comparative ale unor cercetători menționează că copiii-victime ale maltratării sunt mult mai des arestați la maturitate pentru delicvență și crime violente față de indivizii care n-au fost supuși unor tratamente înjositoare. Persistența la maturitate a agresivității învățate în copilărie demonstrează stabilitatea acestui tip de comportament, mai ales la subiecții de sex masculin (Huesmann et al., 1984 citat de Eron, 1994). Aceleași studii precizează că violența față de soție, pedepsirea propriilor copii sau criminalitatea la vârsta de 30 ani sunt legate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi consecințele unor abuzuri din copilărie soldate cu o personalitate și atitudini ostile. Comportamentul agresiv împotriva semenilor scade popularitatea copilului printre colegii de școală. El este perceput ca un intrus ("cel care începe încăierarea" sau "cel care perturbă jocul"). Copiii cu reputație proastă își agresează mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
privilegiați. Dacă copii sunt în stare să imite comportamentul agresiv al unui adult împotriva unei păpuși gonflabile, care ar putea fi efectul violenței văzute în filmele și emisiunile televizate? Studiile longitudinale au arătat că acei indivizi care au urmărit în copilărie mai multe emisiuni cu violență, manifestă mai des la maturitate comportamente agresive (Eron, 1982 citat de Eron, 1994; Turner, Hesse și Paterson-Lewis, 1986). Procedura generală a studiilor constă în a-i întreba pe adolescenți ce fel de emisiuni priveau la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportament agresiv și învață noi moduri de agresiune. Mijloacele media activează cognițiile agresive deja existente, crescând nivelul de activare fiziologică și/sau inducând o stare afectivă agresivă. Pe termen lung, mijloacele media acționează și asupra învățării agresivității. Indivizii învață din copilărie prin intermediul agenților socializanți să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la evenimente într-un anumit mediu fizic și social. De-a lungul timpului, ei achiziționează diferite cogniții care să le permită îndeplinirea acestor sarcini. Structurile subiacente se bazează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a efectului imaginilor de violență televizată asupra agresivității. În opinia lui Huesmann (1986 citat de Huesmann, 1998), comportamentul social este în mare parte controlat de scenariile achiziționate în copilărie. Scenariile, considerate a fi niște scheme cognitive simple învățate pe de rost, ghidează comportamentul în derulare. Aceste scenarii pot fi învățate, dezvoltate și ameliorate prin experiențe directe și indirecte, incluzându-le și pe cele trăite prin intermediul mijloacelor media. Copii se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc probabilitatea manifestării agresivității. Iar efectul pe termen lung implică și învățarea. Încă din copilărie, indivizii învață modul în care trebuie să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la evenimentele ce apar în mediul lor fizic și social. Cunoștințele necesare executării diferitelor sarcini au fost învățate și dezvoltate de-a lungul timpului, bazându
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea celui care abuzează este rezultatul stresului conjugal, a violenței din copilăriei la care a fost supus de către părinți și a alcoolismului. Cercetătorii au constatat că această atitudine este direct proporțională cu refuzul egalității între sexe, refuz ce susține unele credințe precum aceasta "a lovi soția este un lucru acceptabil". Chiar dacă stresul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-o manieră adecvată și în a reacționa eficient (Dodge, 1993; Dodge et al., 1990). Prelucrarea incorectă a informațiilor și incapacitatea de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comise de către copii abuzați sau neglijați. Această continuitate comportamentală a fost conceptualizată de teoria ciclului violenței. Procesele care stau la baza acestui ciclu sunt severitatea și persistența abuzului suportat, fapt ce determină reproducerea violenței. Copiii supuși unei discipline severe în copilărie au mai mari șanse de a deveni adulți violenți la maturitate. Părinții care manifestă comportamente antisociale, pe de altă parte, folosesc strategii parentale mai puțin eficiente în educarea copiilor. Factorii legați de precaritatea socio-economică și educativ-intelectuală a părinților fac ineficiente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ARTA DE FI PĂRINTE - STILURI EDUCATIVE Mirela-Anca Bălănescu, Prof. pentru învățământul primar și preșcolar Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași Motto: „Pentru ca un copil să devină om, trebuie ca din copilărie să educi în el omul, altfel va rămâne copil toată viața” (Rabindranath Tagore) „Care este cheia succesului de a fi un bun părinte?“ Nu există cărți care să ne răspundă cu exactitate la această întrebare, dar este important să știm
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
până la acea „răscruce de drumuri”, unde el va alege calea pe care va păși independent. Nu trebuie însă să-l lăsăm singur până acolo, ci trebuie să-l ghidăm, să-l sprijinim și să-l încurajăm. Rolul educației primite în copilărie este să pregătească copilul pentru supraviețuirea independentă ca adult. De-a lungul timpului studiile au arătat că familia are responsabilitatea principală în dezvoltarea caracterului unui copil. Un copil își începe viața în condiții de dependență totală. în cazul în care
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
Ulterior caută un model de perfecțiune în educație, însă, după ce ajung să fie părinți, nu reușesc întotdeauna să pună în aplicare planurile așa cum le-au gândit, ci uneori ajung să aplice pe proprii copii chiar ceea ce au detestat ei în copilărie. Pentru unii dintre noi, a fi părinte înseamnă, de cele mai multe ori, a reproduce în mare parte anumite comportamente pe care le-am deprins de la părinții noștri. Pentru alții, dimpotrivă, înseamnă a face lucrurile altfel: „nu voi face aceeași greșeală cu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
am deprins de la părinții noștri. Pentru alții, dimpotrivă, înseamnă a face lucrurile altfel: „nu voi face aceeași greșeală cu copilul meu”. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit de la părinți simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizaor, exigent. E de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
să-i ușurezi sarcina. în susținerea celor afirmate vine un exemplu oferit de Florin Roșoga într-unul din articolele sale: „îmi vine în minte chiar acum cazul unui prieten, puțin mai în vârstă decât mine, alături de care mi-am petrecut copilăria și căruia acum îi este dificil să mențină un job stabil, o relație stabilă, un domiciliu rezonabil. Deși e un tip inteligent, îi e greu să socializeze, să lucreze împreună cu alți oameni și să creeze relații de calitate în viața
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
sau copii. (Gordon, T., 2008, p.146). G.R Patterson și colaboratorii săi (1993, 1986) au dezvoltat modelul teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
excesive și transgresante în centrul comportamental al generațiilor occidentale sau occidentalizate de ieri și de azi este lipsită de Divinitate, de firesc și de plăcere... Sexualitatea occidentalizată devine absența plăcerii și a unui firesc în relațiile interumane încă de la vârsta copilăriei. Dispare firescul dialogului, al relațiilor de prietenie, al solidarității interumane. Sexul ca adevăr antropologic sau ca secret universal (sexografia de care vorbea Foucault) este însăși intensificarea sexuală, dar și transgresiunea plăcerii actului sexual, devenit un mecanism care nu simte și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]