25,947 matches
-
comparativ rezidă în cel mai mare dintre acestea. Dacă țara considerată nu posedă nici un avantaj absolut, avantajul său comparativ va rezida în dezavantajul său cel mai mic. Pot exista deci cîștiguri mutuale pentru toate țările participante la schimburile economice internaționale. Ipotezele reținute de Ricardo sînt următoarele: valoarea mărfurilor este egală cu costurile lor de producție; factorii de producție nu sînt mobili; costurile de transport-asigurare etc. sînt nule; randamentele sînt constante. Modelului lui Ricardo i se opun două tipuri de critici: pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
-și încrederea prin social media. Că și cercetător postodoctoral, în ultimii doi ani am investigat rolul social media în comunicarea politică din România, dar și funcția rețelelor sociale în procesul de democratizare a țărilor ieșite de sub regimuri autoritare sau dictatoriale. Ipoteza mea nu este una optimistă cu privire la modul cum pot fi folosite social media în comunicarea politică. Prezidențializarea democrației, star-sistemul, new populism-ul originar în new media sau tehno-populismul, sunt semnele că accesul de masă la social media nu reprezintă leacul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
spirală tăcerii. A merge după turmă este postura cea mai fericită, dar, daca nu reușești pentru că nu împărtășești sub nici o formă convingerile unanime, mai ai, totuși, o a doua opțiune, aceea de a păstra tăcerea", conchide cercetătoarea 34. Astfel, prin intermediul ipotezei spiralei tăcerii se afirma că oamenii îi observa pe cei din jur, urmăresc cu atenție modul de gândire al majorității semenilor lor și caută să perceapă care sunt tendințele, ce opinii încep să domine, care anume opinie se va impune
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Gândire critică și argumentație, Éditions C.G., 1995. Pelikan, Jaroslav, Iisus de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, București 2000. Roșca, Luminița, Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, Editura Polirom, Iași 2006. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului ipoteze și ipostazuri, Editura Triton, București, 2005. Sadoul, Georges, Istoria cinematografului mondial, de la origini până în zilele noastre, Editura Științifică, București, 1961. Sălăvăstru, Constantin, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Searle, John, Speech Acts:An Essay în the Philosophy
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
expérience factuelle directe, l'auteur défend la nécessité de récupérer le discours religieux dans une société sécularisée qui ressent de plus en plus intensément le besoin d'une approche plus profonde et particularisée de la sacralité. 1 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului ipoteze și ipostazuri, Editura Triton, București, 2005, p. 72. 2 Interdiscurs = relațiile discursului cu ansamblul unităților discursive. În funcție de tipul dominant de relatie interdiscursiva se pot delimita discursuri citate, discursuri anterioare (de acelasi gen), discursuri contemporane apartinând unor genuri diferite. 3 Dumitru
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a influența rezultatul final"58. De altfel, a fost demonstrat faptul că în cazul unui conflict între grupul politic și partidul național, agentul tinde să se conformeze instrucțiunilor de vot ale partidului să național, contra poziției grupului său, întărind astfel ipoteza potrivit căreia factorul explicativ pentru coeziunea grupurilor politice în PE ține de acțiunea partidelor naționale. Dincolo de considerațiile metodologice 59, implicațiile normative ce reies din aceste studii au dat naștere la numeroase critici. Într-adevăr, acești cercetătorii ajung la concluzia că
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la întâlnirile de la Madrid și Milano (1993 și 1995) s-au regăsit în Tratatul de la Amsterdam, semnat în 1997. Acest punct de plecare i-a făcut atât pe Erol Kulahci 78 cât și pe Simon Lightfoot 79 să plece de la ipoteza că partidele politice europene joacă un rol de policy-seeker, presupunându-se că acestea sunt capabile să promoveze o politică comună, de inspirație socialistă, în diferitele instituții în care se regăsesc membri PES-ului. Astfel, partidele europene sunt văzute ca structuri
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
promoveze o politică comună, de inspirație socialistă, în diferitele instituții în care se regăsesc membri PES-ului. Astfel, partidele europene sunt văzute ca structuri ce fac legătura între diferitele instituții europene și care exercită astfel un control asupra acestora. Această ipoteză nu a fost însă decât parțial confirmată, căci, spre exemplu, Lightfoot explică faptul că PES a avut un impact în schimbarea direcției politicii muncii, dar că acest a fost mai degrabă modest. De altfel, partidului i-a fost destul de greu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
secundar sau eșuarea democratizării prin alegeri Primele alegeri au fost o decepție pentru partizanii integrarii europene. Participarea la vot nu a fost pe măsura așteptărilor (63%). Imediat după acest prim scrutin Reiff și Schmitt (1980) au formulat un ansamblu de ipoteze cu privire la natura alegerilor europene. Potrivit autorilor, atât cetățenii și cât și partidele politice le-au acordat o atenție secundară. În acest sens, Reiff și Schmitt au formulat următoarele ipoteze: prima este legată de participarea scăzută la vot pentru alegerile europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
prim scrutin Reiff și Schmitt (1980) au formulat un ansamblu de ipoteze cu privire la natura alegerilor europene. Potrivit autorilor, atât cetățenii și cât și partidele politice le-au acordat o atenție secundară. În acest sens, Reiff și Schmitt au formulat următoarele ipoteze: prima este legată de participarea scăzută la vot pentru alegerile europene față de alegerile naționale; a doua postulează că partidele la putere în statele membre înregistrează pierderi electorale cu ocazia alegerilor pentru PE; a treia ipoteză sugerează că partidele mici înregistrează
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și Schmitt au formulat următoarele ipoteze: prima este legată de participarea scăzută la vot pentru alegerile europene față de alegerile naționale; a doua postulează că partidele la putere în statele membre înregistrează pierderi electorale cu ocazia alegerilor pentru PE; a treia ipoteză sugerează că partidele mici înregistrează rezultate mai bune la alegerile europene decât la cele naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din 1979 au confirmat nu numai rata scăzută de participare, ci și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
iminentelor alegeri naționale. Dacă alegerile europene se desfașoară la jumatatea ciclului electoral, partidele sau partidul de guvernământ se vor/va afla probabil la cel mai scăzut grad de popularitate. Este vorba despre "votul de sancționare"24. 5.2.1. Prima ipoteză Setul de ipoteze formulate de Reiff și Schmitt după 1979 constituie un punct central în toate analizele privind alegerile europene ce au urmat în 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și chiar și 2009. Fiecare scrutin european nu a făcut decât
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Dacă alegerile europene se desfașoară la jumatatea ciclului electoral, partidele sau partidul de guvernământ se vor/va afla probabil la cel mai scăzut grad de popularitate. Este vorba despre "votul de sancționare"24. 5.2.1. Prima ipoteză Setul de ipoteze formulate de Reiff și Schmitt după 1979 constituie un punct central în toate analizele privind alegerile europene ce au urmat în 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și chiar și 2009. Fiecare scrutin european nu a făcut decât să înrădăcineze ideea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
38.84 37.85 45.53 Marea Britanie 32.35 32.57 36.38 36.43 24 38.52 34.7 Uniunea Europeană 61.99 58.98 58.41 56.67 49.61 45.47 43.1 5.2.2. A doua ipoteză Într-un articol publicat în 2007, Simon Hix și Michael March confirmă ipoteza conform căreia partidele aflate la putere la nivel național pierd voturi în momentul scrutinului european, atât în vechile state membre, cât și în cele care au aderat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
36.43 24 38.52 34.7 Uniunea Europeană 61.99 58.98 58.41 56.67 49.61 45.47 43.1 5.2.2. A doua ipoteză Într-un articol publicat în 2007, Simon Hix și Michael March confirmă ipoteza conform căreia partidele aflate la putere la nivel național pierd voturi în momentul scrutinului european, atât în vechile state membre, cât și în cele care au aderat recent la UE32. Se pare că electoratul folosește acest prilej pentru a pedepsi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
s-a arătat în capitolul consacrat grupurilor politice, raportul de forță din cadrul PE se schimbă începând cu 1999, când grupul Partidului Popular European devansează grupul socialist, în timp ce Consiliul este dominat de miniștri social democrați 35. Ce implicații are confirmarea acestei ipoteze din punct de vedere instituțional? Având în vedere că Parlamentul European este ales o dată la cinci ani și că compoziția Consiliului Uniunii Europene depinde de configurația politică de la nivel național și de calendarul electoral din fiecare stat membru, ar reieși
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
100 Grupul Uniunea pentru Europa Națiunilor 27 44 Grupul verzilor/Alianța liberă europeană 42 43 Grupul conferederal al stângii unitare europene 41 41 Grupul Independență și democrație 37 22 Neînscriși 29 30 Total 785 736 5.2.3. A treia ipoteză Alegerile organizate din 1979 până în prezent arată că partidele mari înregistrează rezultate mai slabe decât cele mici. Partidele "câștigătoare" ar fi "partidele antieuropene", cele de extremă dreaptă sau stângă, verzi, regionaliste care "obțin rezultate peste medie în alegerile europene comparativ
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la putere sunt sau devin pro europene, în timp ce partidele noi sau mici adoptă poziții extreme cu privire la cursul sau fundamentele integrării europene 41. În ce măsură sunt aceste afirmații confirmate de scrutinurile europene? Dacă ne orientăm asupra literaturii generale, vom descoperi că toate ipotezele teoriei alegerilor de ordin secundar se verifică. Dacă ne bazăm pe studii de caz, consacrate fiecare unui aspect legat de procesul electoral, constatăm că foarte multe nuanțe sunt omise prin generalizare. Cât de mare este succesul electoral al partidelor mici
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
considerate "un test pentru Europa 65". Alegerile din 10-13 iunie 2004 au reprezentat cel mai mare scrutin transnațional din toate timpurile 66, "un exercițiu democratic fără precedent"67. În ciuda importanței simbolice, se pare că și alegerile din 2004 confirmă prima ipoteza a teoriei alegerilor de ordin secundar. Cu cât puterile Parlamentului European cresc 68, cu atât dezinteresul cetățenilor este mai mare. Potrivit purtătorului de cuvânt al PE, în 2004 s-a înregistrat "o participare decepționantă, cu adevarat ridicol de mică". S-
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în 2007. Cu excepția Greciei, Spaniei și a Luxemburgului, toate guvernele au primit un vot de sancțiune din partea alegătorilor 70, fie ele de stânga, ca în Marea Britanie sau în Germanie, fie de dreapta, ca în Franța, Italia sau Portugalia 71. Această ipoteză nu se verifică însă în cazul noilor state membre 72. Deși înaintea scrutinului din 2004 temerile cu privire la ascensiunea extremei drepte la nivel european erau alimentate de rezultate electorale recente obținute de aceste partide la nivel național, acestea au pierdut voturi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nu își trimit reprezentanți în PE, ceea ce confirmă declinul lor progresiv. Partidul radical de dreapta, Ataka, obține în schimb 14.2% din voturi și trei locuri în PE. În cazul bulgar, acesta este cel de al doilea exemplu care confirmă ipoteza potrivit căreia partidele mici sunt obțin la alegerile europene rezultate mai bune față de cele naționale 87. Participarea la alegeri este însă cea mai slabă din 1989 încoace. Aceasta se situează la 28,6%, ușor inferioară mediei europene de la alegerile din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
alegerilor în funcționarea unui regim democratic, alegerile europene constituie o axă privilegiată de cercetare în studiile europene. Analizate multă vreme prin prisma teoriei alegerilor de ordin secundar, acestea au fost ulterior examinate în legătură cu chestiunea deficitului democratic. În contextul în care ipotezele alegerilor de ordin secundar au fost în nenumărate rânduri confirmate de diferiți politologi și tinând cont de dorința de a înțelege mai bine dificultatea de a apropia cetățenii europeni de Uniune și de a le suscita interesul cu privire la viața politică
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
astăzi contribuie la formarea unui spațiu public european? Această problematică este abordată în acest ultim capitol, examinată în contextul alegerilor europene din 2009. Așadar, nu mai este vorba numai de a vedea în ce măsură rezultatele de la acest scrutin verifică sau nu ipotezele alegerilor de ordin secundar, ci și de vizibilitatea Uniunii Europene în presa scrisă din statele membre în contextul electoral. Cum este prezentată Europa 60 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, text ce stă la baza construcției europene și a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Slovenia și Republica Cehă) și a diminuat în Ungaria, România și Lituania 12. Aceste date ne confirmă, totuși, tendința participării electorale de a fi mai scăzută în Europa Centrală și Orientală, unde media este de 32.2%13. Între altele, ipoteza potrivit căreia organizarea scutinului european în aceași zi cu un alt scrutin tinde să mărească prezența la vot, apare ca fiind corectă în măsura în care țările ce se găsesc în această situație (Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Italia, Letonia, Luxembourg, Malta, Marea Britanie) sunt
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în cazul Estoniei, această creștere semnificativă poate fi corelată cu introducerea votului electornic prin internet. În ceea ce privește Danemarca, un referendum asupra schimbării legii de succesiune la tron s-a derulat în aceași zi. Cazul Suediei este ceva mai complicat de analizat. Ipoteza unei corelări cu natura puternic euopeană a campaniei nu este de exclus, cu atât mai mult cu cât Suedia urma să preia Președinția Uniunii Europene în mai puțin de o lună de la alegerile europene 15. Tabelul 12: Participarea la alegerile
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]