27,241 matches
-
comuna existau două biserici (una în fiecare sat), o școală de băieți cu 37 de elevi și una de fete cu 17 eleve. Comună Roata-Cătunul avea 758 de locuitori doar în satul de reședință, și în ea era o școală mixtă cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Poiana lui Stângă și Vânătorii Mici, în ea existând o biserică și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Vânătorii Mari, Corbi-Ciungi și Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele Mari și Vânătorii Mari (care includea și mahalaua Corbeanca). Existau și aici o moară
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Vânătorii Mari, Corbi-Ciungi și Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele Mari și Vânătorii Mari (care includea și mahalaua Corbeanca). Existau și aici o moară pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă. Comuna Corbi-Ciungi, compusă din satele Corbi-Ciungi și Vadu Stanchii, avea trei mori de apă pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna Zădăriciu, cu 1500 de locuitori și satele Belimoaica
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Mari (care includea și mahalaua Corbeanca). Existau și aici o moară pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă. Comuna Corbi-Ciungi, compusă din satele Corbi-Ciungi și Vadu Stanchii, avea trei mori de apă pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna Zădăriciu, cu 1500 de locuitori și satele Belimoaica, Crevedia de Jos, Crevedia Mică și Zădăriciu, existau trei biserici, trei mori pe Neajlov și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna Zădăriciu, cu 1500 de locuitori și satele Belimoaica, Crevedia de Jos, Crevedia Mică și Zădăriciu, existau trei biserici, trei mori pe Neajlov și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Vânătorii Mici și trecerea satelor ei la comuna Corbii-Ciungi, care avea 2270 de locuitori și făcea parte din aceeași plasă. Comuna Zădăriciu avea 2257 de locuitori în satele Bădeanu, Belimoaica, Crevedia Mică, Găiseanca
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vărăști-Obedeni", făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată din satele Obedeni și Vărăști, având în total 2355 de locuitori. În comuna existau o moară cu aburi, o școală mixtă și două biserici (una în fiecare sat). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dobreni-Câmpurelu, formată din satele Dobreni și Câmpurelu, cu 1597 de locuitori ce trăiau în 260 de case și
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dobreni-Câmpurelu, formată din satele Dobreni și Câmpurelu, cu 1597 de locuitori ce trăiau în 260 de case și 49 de bordeie. Existau și aici o moară de apă, o școală mixtă și două biserici, iar principalul proprietar de pământuri era familia lui D. Gr. Ghica. <br> Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasă Vidra a aceluiași județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar comună Dobreni-Câmpurelu2466. <br> În 1950
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
peste o mie de locuitori. Boureni avea 97 de familii iar Cioroiul 62, asta ca să amintim doar satele de moșneni, pentru că celelalte erau de clăcași, plasa Balta mai având 15 sate mânăstirești, 13 boierești, 2 ale spitalului Brâncovenesc și unul mixt. Pe atunci populația din zonele de câmpie, cu teren mai fertil, era mult mai rară, majoritatea locuitorilor preferând poienele din codrii nesfârșiți care acopereau Oltenia până către a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din cauza jafurilor neîncetate la care
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a satului: Cornetu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Cornetu făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, cu 1222 de locuitori și 248 de case. În comuna funcționau o școală mixtă cu 21 de elevi și o biserică ortodoxă. Satul Buda era reședința unei alte comune, denumită Buda-Prisiceni, formată din satele Buda, Poștă și Drugănești, totalizând 1232 de locuitori, 278 de case și un bordei. În comuna Buda-Prisiceni existau 2 școli
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
cu 21 de elevi și o biserică ortodoxă. Satul Buda era reședința unei alte comune, denumită Buda-Prisiceni, formată din satele Buda, Poștă și Drugănești, totalizând 1232 de locuitori, 278 de case și un bordei. În comuna Buda-Prisiceni existau 2 școli mixte, 2 biserici (una în Buda și una în Drugănești), precum și un pod peste Argeș. În 1925, cele două comune erau deja unite, într-o singură comună, denumită "Buda-Cornetu", cu reședința la Buda și arondata plășii Domnești din același județ. Comună
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov, și era formată din satele Asan, Filipești și Mitropolia, totalizând 1650 de locuitori și 358 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 2 biserici (la Asan și Filipești). În 1925, în aceeași componență, comuna, cu 2635 de locuitori, făcea parte din plasa Domnești a aceluiași județ. În 1950, a fost arondată raionului V.I. Lenin al orașului republican București, din care a
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
orașului erau organizate comunele Popești-Conduratu și Leurdeni, în plasa Dâmbovița a județului Ilfov. Comuna Popești-Conduratu era formată din două sate, Popești-Români și Popești-Pavlicheni, 810 locuitori, în majoritate bulgari romano-catolici, care trăiau în 154 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o biserică ortodoxă și una catolică. Comuna Leurdeni era formată din satele Leurdeni-Români și Leurdeni-Sârbi, având 496 de locuitori. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă cu 8 elevi (din care 3 fete) și o
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
în 154 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o biserică ortodoxă și una catolică. Comuna Leurdeni era formată din satele Leurdeni-Români și Leurdeni-Sârbi, având 496 de locuitori. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă cu 8 elevi (din care 3 fete) și o biserică. În anul 1873, cele două comune au fost unite sub numele de Popești-Leurdeni iar în 1925 comuna făcea parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ și fiind compusă din satele
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea populația era încă majoritar bulgară. Comuna făcea atunci parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Chiajna, Dudu, Rudeni și Giulești, având în total 2313 locuitori. În comună funcționau 2 școli mixte, 4 biserici, o moară cu aburi și două cu apă, o povarnă și două mașini de treierat cu aburi. În aceeași perioadă, satul Roșu era reședința unei comune separate, formată din satele Roșu, Giulești, Crângași, Catanele și Boja, având în
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
două mașini de treierat cu aburi. În aceeași perioadă, satul Roșu era reședința unei comune separate, formată din satele Roșu, Giulești, Crângași, Catanele și Boja, având în total 800 de locuitori și 179 de case. În comună funcționa o școală mixtă, o moară cu apă și 3 biserici (în Crângași, Giulești și Roșu). În 1925, comuna Chiajna era formată din satele Chiajna, Dudu, Rudeni, Giulești-Sârbi și Catanele (transferată de la comuna Roșu; parte astăzi din satul Rudeni), cu 4228 de locuitori și
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
comuna purta numele de Merii Petchii-Netezești, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Merii Petchii, Nuci, Netezești și Sudiți, având în total 1920 de locuitori și 420 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și 4 biserici. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei Nuci mai era organizată și comuna Micșunești-Greci, formată din satele Balamuci, Balta Neagră, Fundu Danciului, Grecii de Mijloc, Grecii de Jos, Micșuneștii Mari
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
era organizată și comuna Micșunești-Greci, formată din satele Balamuci, Balta Neagră, Fundu Danciului, Grecii de Mijloc, Grecii de Jos, Micșuneștii Mari (reședința) și Micșunești-Moara, având în total 1879 de locuitori și 482 de case. În comuna Micșunești-Greci, funcționau 2 școli mixte, o moară cu apă, o mașină de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna Micșunești-Greci fusese deja desființată, iar satul Micșunești-Moară fusese trecut la comuna Merii Petchii, care își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
-se cu lacul Țigănești, a preluat numele acestuia. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Țigănești", era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis). Satul Ghermănești aparținea în acea vreme comunei Lipia-Bojdani. În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și era formată din satele Ciofliceni, Ghermănești
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
secolului al XIX-lea, purta numele de "Ciorogârla-Dârvari", făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna Piteasca-Pasărea, formată din satele Pitească (reședința), Pasărea și Cozieni, în total având 1003 locuitori și 283 de case. Comună Piteasca-Pasărea avea
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna Piteasca-Pasărea, formată din satele Pitească (reședința), Pasărea și Cozieni, în total având 1003 locuitori și 283 de case. Comună Piteasca-Pasărea avea o școală mixtă și patru biserici ortodoxe (2 la mănăstirea Pasărea, una la Cozieni și alta la Pitească). În 1925, comuna Moară Domneasca avea 1066 de locuitori și făcea parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ, păstrându-și structura. Comună Piteasca-Pasărea avea tot
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Ștefănești-Lipovățul", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era formată din satele Boldu, Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos, Ștefăneștii de Sus și Ștefănești-Pasărea, având în total 1714 locuitori, în mare parte țigani de vatra. În comuna funcționau o școală mixtă (la Ștefăneștii de Jos) și 3 biserici (la Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos și Ștefăneștii de Sus). În 1925, Anuarul Socec consemnează comună în plasă Pantelimon a aceluiași județ, având în componență satele Crețuleasca-Lipovățul, Boltași și Ștefăneștii de Sus, cu o
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Domneștii de Sus", era reședința plășii Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Domneștii de Sus și Țegheș, totalizând 1412 locuitori și 296 de case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună era desființată și unită cu comuna Domneștii de Sus, într-o singură comună, denumită "Domnești", care era reședința plășii Domnești, avea 6010 locuitori și era formată din
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]