25,496 matches
-
bine că n-a pierit pe apă! 7 Etimologic vorbind, simbolul este la origine "un semn de recunoaștere alcătuit din două jumătăți complementare ale aceluiași obiect. Prin extensie, el califică o entitate, un concept, un obiect, o persoană sau o povestire care întruchipează o altă entitate, în virtutea unei analogii esențiale sau a unei convenții arbitrare." (L. Benoist, Signes, symboles et mythes, Paris, "Que sais-je?", nr. 1605, 1975, p. 124). 8 În Biblie, vița de vie și vinul sunt menționate de 441
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un certificat de pregătire superioară, iar ei, retrograzii și primitivii, se numeau progresiști. Ne-am revăzut în anul 1946 la Bacău. Neam depănat fiecare tot zbuciumul parcurs de la despărțire, hărțuirile, tenebrele și toate mișeliile. Nu vreau să fac exces din povestirile vieții noastre. Unii dintre frați s-au îndepărtat și s au dezlegat de legământul de Frate de Cruce. Costinel Popvici a rămas același, calm și încrezător. S-a căsătorit apoi, construindu-și o familie model, în spiritul Proniei Divine, și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion Pillat (Ilie Baciu), nu se pot înregistra alți autori însemnați. Dacă proza este, de asemenea, slab reprezentată prin tipărirea (sau reluarea) unor schițe și povestiri ale lui Al. Cazaban, Ion Micuț și G.D. Grigorescu, publicistica este în schimb mai abundentă și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile populare (Ion Creangă, O. Goga, Al. Vlahuță), articole despre anumite obiceiuri și datini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii, o scriere între reportaj și monografie, realizată în colaborare, Constanța și împrejurimile ei (1960). Încă de la volumul de povestiri și nuvele Ucigașul de papagali (1968), de altfel și cel mai reușit din punct de vedere estetic, P. se relevă ca un scriitor greu de anexat unui curent sau unei generații: scopul său pare a fi singularitatea de dragul singularității. Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
de papagali (1968), de altfel și cel mai reușit din punct de vedere estetic, P. se relevă ca un scriitor greu de anexat unui curent sau unei generații: scopul său pare a fi singularitatea de dragul singularității. Într-o oarecare măsură, povestirile pot fi afiliate canavalei expresioniste prin predilecția pentru cronotopul universului închis, prin reprezentarea (schematic) contorsionată a lumii, populată de oameni-voci-manechin. Majoritatea prozelor sunt parabole și par a fi construite, într-o manieră bizară, prin înțesarea metaforelor sau a nucleelor liricoide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
general, aspectul de incoerență vine din amalgamarea mai multor formule tematice și narative, din beția de cuvinte sau din incapacitatea scriitorului de a fixa un palier epic. Calul troian este o istorie insolită, care se alcătuiește ca o succesiune de povestiri stranii, cu deschideri spre miraculos, eseu mitologic, parabolă sau povestire fantastică. Tauromahie începe ca un comentariu detaliat al unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
tematice și narative, din beția de cuvinte sau din incapacitatea scriitorului de a fixa un palier epic. Calul troian este o istorie insolită, care se alcătuiește ca o succesiune de povestiri stranii, cu deschideri spre miraculos, eseu mitologic, parabolă sau povestire fantastică. Tauromahie începe ca un comentariu detaliat al unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în analiză de tip comportamentist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
fost președinte al Televiziunii Române. Reprezentant al României la ONU, e numit în 1992 ambasador al României la Washington, unde s-a și stabilit definitiv. Debutează cu intervenții critice în „Steaua” (1962), iar în „Viața românească” publică proză începând din 1965. Povestirilor din prima lui carte, După-amiază neliniștită (1967), li se adaugă romanele Singuri (1968), Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
preocupările teoretice, și critica a remarcat în romanele sale tendința de a ilustra în imagini idei filosofice. Și personajele, și autorul filosofează adesea pe tema sensului vieții și în special asupra morții, motiv central în romane, anunțat și în câteva povestiri din volumul După-amiază neliniștită. Astfel, fotbalistul din Victorie visează să facă din jocul său un spectacol, dar tocmai în meciul în care urma să-și dovedească arta suferă un accident grav și moare contemplând cerul „alb și liniștitor și pur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
După-amiază neliniștită. Astfel, fotbalistul din Victorie visează să facă din jocul său un spectacol, dar tocmai în meciul în care urma să-și dovedească arta suferă un accident grav și moare contemplând cerul „alb și liniștitor și pur”. Personajul din povestirea titulară, o femeie, își pune întrebări directe despre moarte: „Și cum va fi?... La ce vârstă se moare în general? A muri? Să mori? Ea va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
moare contemplând cerul „alb și liniștitor și pur”. Personajul din povestirea titulară, o femeie, își pune întrebări directe despre moarte: „Și cum va fi?... La ce vârstă se moare în general? A muri? Să mori? Ea va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele mai tăinuite ale sufletului omenesc. Din acest unghi privită, proza va fi o încercare, un exercițiu obstinat de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967. VATAMANIUC, Dimitrie, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977. 2. 8. Leș traducteurs de Blaga. Créations littéraires. Autres ouvrages traduits Miorița, édition bibliophile, Orion, București, 1997. DE BALZAC, Honoré, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. BEZA, G., Între două lumi/Entre deux mondes, român autobiographique, Editura Niculescu, București, 1994. BIRĂU, I., Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999. CARAGIALE, Ion Luca, Une lettre perdue, Spicon, Târgu Jiu, 2002. CARRÉ
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Céline Varenne, Libertate/Liberté, recueil bilingue, traduit par Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Thierry Jonquet, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992 ; Honoré de Balzac, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. 1117 V. Paul Miclău, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992 ; Paul Miclău, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. 1118 V. Paul Miclău, Roumains déracinés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
se poate mulțumi să folosească o convenție stabilită: limba, ca să spunem așa, poetizează pentru el. Totuși, fiecare operă literară impune o ordine, o organizare, o unitate a materialului ei- Uneori această unitate este foarte slabă, ca în multe schițe sau povestiri de aventuri ; dar ea poate 49 ajunge până la organizarea complexă, bine închegată a unor poezii în care este aproape imposibil să schimbi un cuvânt sau poziția unui cuvânt fără a prejudicia efectul de ansamblu. Sub aspect pragmatic, deosebirea dintre limba
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
a unei națiuni și a celeilalte. În practică, termenul de literatură "comparată" a inclus și include încă domenii de 'Studiu și grupuri de probleme destul de diferite. El poate însemna, în primul rând, studiul literaturii orale, și mai ales studiul temelor povestirilor populare și al migrației lor, urmărindu-se cum și când au intrat în literatura "superioară", "artistică". 76 Acest tip de problemă poate fi încredințat folclorului, o importantă ramură de studiu, care se ocupă numai în parte de fapte estetice, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
alta, adică materia primă a literaturilor, moderne. *4 În ultimul timp însă folcloriștii și-au îndreptat din ce în ce mai mult atenția spre studiul tiparelor, formelor și procedeelor, spre o morfologie a formelor literare, spre problemele povestitorului și naratorului și ale ascultătorilor unei povestiri, pregătind astfel cafea pentru o integrare strânsă a studiilor lor într-o concepție generală a cercetării literare. *5 (a) Deși cercetarea literaturii orale își are problemele ei specifice - cele ale transmiterii și ale cadrului social *6 - problemele ei fundamentale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna” ș.a. Povestirile Casa și Tapetul îi sunt tipărite în volumul colectiv Desant ’83, iar prima carte, volumul de proză scurtă Maestrul de lumini, îi apare în 1985, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul Fundației „Liviu Rebreanu”. Salutat de critici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
de dată recentă și altele mai vechi. Configurează un mediu, creează o tipologie, dă identitate fermă personajelor. Împreună cu ceilalți textualiști optzeciști, dar mai puțin insistent, scrie „la vedere”, sub privirea cititorului, aducând în scenă autorul real sau presupus. După ce în povestiri, situate în descendența lui I. L. Caragiale sau a lui Anton Cehov, exersează mai multe tipuri narative, în romanul „Tainele inimei” (1988; Premiul Academiei Române) construiește complex - utilizând mai multe planuri și voci - și solid. „Aude” cu finețe și înregistrează cu umor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
evitând în egală măsură sarcasmul facil și emoția ieftină. În finaluri adesea incerte, aceste personaje se estompează și dispar. După o febrilă activitate de jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin asocierea unor succinte, dar semnificative biografii, imaginea tragicomică a unei lumi haotice, absurde, însă plină de vitalitate și culoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
faptul real, apropiată de a colegilor optzeciști, îi conferă statutul de martor creditabil, iar inventivitatea epică răspunde diversității reacțiilor declanșate de schimbarea de regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985, 18; Marian Papahagi, Școala cotidianului, TR, 1985, 27; Nicolae Manolescu, Un prozator realist, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 327-330; Dan Culcer, „Maestrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
și numit, pentru câteva luni, director artistic (1995), apoi consilier (1999) la Uniunea Scriitorilor. După debutul, cu aforisme, în „Tinerimea Moldovei” (1956), îi apar numeroase articole, note critice, intervenții polemice în „Cultura”, „Nistru”, „Literatura și arta” ș.a. Scrie proză (romane, povestiri, nuvele), teatru și scenarii cinematografice. „Microromanul” Întoarcerea noastră de-o clipă (1966), criticat vehement de autorități, rămas tipărit doar în „Nistru”, este urmat de culegerea de nuvele Era târziu (1968), de romanele Vămile (1972), Linia de plutire (1987), Orbirea („Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de „miticismul” naratorului și al eroilor săi), se ascunde un liric și un sentimental care râde ca să nu plângă, dotat cu înțelepciunea celui ce privește viața, semenii și pe sine însuși ca spectacol. Povestirile avându-l ca protagonist pe Neagu Beagu îl înfățișează și în postura - nu mai puțin autentică și atractivă - de scriitor pentru copii. SCRIERI: Dragostea noastră cea de toate zilele, București, 1934; Nimic despre Japonia, Călărași, 1935; Sunt soldat și călăreț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Observator cultural pe anul 2007 cu Mateiu I. Caragiale fizionomii decadente, premiul "Ion Cantacuzino" al Uniunii Cineaștilor din România, Asociația Criticilor de Film pe 2008 pentru profesionalismul întregii activității publicistice, Premiul (Cartea anului 2009) a USRFiliala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri) (2009). Este membru USR și UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext și director al departamentului "Ideologie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]