25,947 matches
-
lui Alexander Trechsel, 73% dintre partidele mici au înregistrat rezultate mai bune la acest scrutin decât la ultimele alegeri naționale la care au participat, ceea ce înseamnă că 41 dintre cele 56 de partide "mari" au înregistrat scoruri inferioare 18. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia partidele la putere sunt sancționate în primul rând în alegerile europene, aceasta și-a dovedit pertiența în scrutinul din 2009. Partidele la putere au pierdut în 23 dintre cele 27 de state membre, o pierdere mai mare chiar
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de al doilea ordin 19. Putem observa, de altfel, că în acest scrutin, guvernele de stânga și de centru-stânga au fost suferit înfrângeri seminficiative, nefiind învingători decât într-un stat membreu dintre cele 27 (Slovacia)20. În sfârșit, ultima dintre ipotezele alegerilor de ordin secundar se referă la partidele contestatare și anti-UE care ar trebui să aibă mai mult succes în alegerile europene decât în cele naționale. Rezultatele sunt în această privință cel puțin contrastante. Deși se vorbește despre o victorie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
țările ce au aderat în 2004 și 2007 la UE, cu excepția Maltei și a Ciprului. 14 Marea Britanie a fost însă în mod clar o excepșia. Cazul statelor în care votul este obligatoriu trebuie, de asemenea, luat în calcul. 15 Acestă ipoteză este, de altfel, întărită de numărul ridicat de persoane ce sunt la curent de existența scrutinului (86%), al doilea cel mai ridicat după Malta, conform http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/28 07/FR EN.pdf 16 Pierre Bréchon, "L'abstention
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
diferiților protagoniști discursivi, care le subdetermină enunțurile și care se bazează pe ideea enunțată mai sus a construcției în comun a sensului de către participanții la un act de comunicare. Construcția sensului presupune noțiunea de strategie de discurs, care răspunde la ipoteza că subiectul comunicant organizează și pune în scenă intențiile sale într-o manieră de a produce anumite efecte (de convingere sau de seducere) asupra subiectului interpretant. Producerea discursului vizează, așadar, determinarea condițiilor de ordin comunicațional, care se referă la scenă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acea realitate). Ceea ce dorim să ilustrăm vizează faptul că analiza comparată și analiza cantitativă se pot constitui în metode prin care să putem descoperi manipularea atunci când natura acesteia ne împiedică să o sesizăm în mod direct. Studiul urmărește verificarea câtorva ipoteze de cercetare: analiza comparată ca metodă de identificare a non-obiectivității; analiza cantitativă ca metodă de identificare a influenței patronilor asupra politicii editoriale; analiza cantitativă ca metodă de determinare a abandonării scopului discursului jurnalistic. Toate acestea se vor realiza prin investigarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cărora se construiesc indicatori care măsoară obiectul de studiu. Analiza calitativă comparată este o metodă în cadrul analizei de conținut prin care, pornind de la anumiți itemi calitativi, se realizează o analiză comparată a mai multor obiecte de studiu (discursuri, ziare etc.) Ipoteze Ipotezele cercetării vizează lămurirea unor probleme legate atât de posibilitatea identificării manipulării prin discursul jurnalistic într-o situație intens reglementată, campania electorală, dar și necesitatea de a proba existența unor instrumente valide de identificare a manipulării. În aceste condiții, ipotezele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se construiesc indicatori care măsoară obiectul de studiu. Analiza calitativă comparată este o metodă în cadrul analizei de conținut prin care, pornind de la anumiți itemi calitativi, se realizează o analiză comparată a mai multor obiecte de studiu (discursuri, ziare etc.) Ipoteze Ipotezele cercetării vizează lămurirea unor probleme legate atât de posibilitatea identificării manipulării prin discursul jurnalistic într-o situație intens reglementată, campania electorală, dar și necesitatea de a proba existența unor instrumente valide de identificare a manipulării. În aceste condiții, ipotezele cercetării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Ipoteze Ipotezele cercetării vizează lămurirea unor probleme legate atât de posibilitatea identificării manipulării prin discursul jurnalistic într-o situație intens reglementată, campania electorală, dar și necesitatea de a proba existența unor instrumente valide de identificare a manipulării. În aceste condiții, ipotezele cercetării sunt: Ip.1. Întrucât publicul nu poate compara enunțul cu realitatea decât în rare situații (publicul nu poate fi prezent la toate evenimentele politice), delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Munteanu 6%) și Publimedia (68%, aflată în proprietatea lui Adrian Sârbu). Pe un prim palier, ziarele au fost selectate întrucât toate sunt din aceeași categorie a cotidianelor non-tabloide. Pe un al doilea palier, ziarele monitorizate au fost alese deoarece, prin ipoteze, se încearcă determinarea influenței proprietarilor și a intereselor acestora asupra politicii editoriale. Astfel, în cazul primelor două, Jurnalul Național și Adevărul, proprietarii sunt adversari declarați ai lui Traian Băsescu. Gândul aparține unui acționariat multiplu, controlat de o societate aparținând lui
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
deși există astfel de ziare, paradoxal acestea nu aparțin unor oameni direct implicați politic, ci unor trusturi de presă străine sau unor patroni care nu sunt implicați direct în politică. Selectarea unui astfel de cotidian nu ar fi servit cercetării ipotezei influenței orientării politice a patronilor asupra orientării discursului jurnalistic al publicațiilor care le aparțin. Subiectul monitorizării Subiectul monitorizării este modalitatea de prezentare a campaniei pentru referendumul în vederea demiterii președintelui României și tehnicile de manipulare prezente în discursul jurnalistic din cotidianele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aparțin. Subiectul monitorizării Subiectul monitorizării este modalitatea de prezentare a campaniei pentru referendumul în vederea demiterii președintelui României și tehnicile de manipulare prezente în discursul jurnalistic din cotidianele selectate Metode și tehnici de cercetare Acestea sunt selectate și determinate pentru fiecare ipoteză în parte: 1. pentru Ip.1: delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante în diverse publicații; se vor urmări modalitățile de prezentare din cele trei ziare a unui eveniment
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
redacției ziarului respectiv care, prin texte tendențioase, se manifestă nu jurnalistic, ci politic. VII.1. Un eveniment trei perspective Întrucât publicul, în general, și fiecare cititor, în particular, nu pot compara enunțul din ziar cu realitatea decât în rare situații, ipoteza pe care o propunem este aceea că delimitarea manipulărilor la nivelul textului jurnalistic se poate realiza prin analiza calitativă comparată a prezentării unor evenimente importante în diverse publicații. Ne vom opri la analiza unui singur eveniment, care marchează debutul campaniei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
clar în Jurnalul Național și ceva mai echilibrat în Adevărul. Dimpotrivă, neutralitatea patronului ziarului Gândul se reflectă și în tonul echilibrat al articolelor politice din prezentul studiu asupra atitudinii pe parcursul campaniei pentru referendum . Putem concluziona, cu o mare probabilitate, că ipoteza analizată este confirmată. Analiza cantitativă a orientării articolelor se constituie într-o metodă viabilă de identificare a influenței sprijinitorilor financiari asupra orientării articolelor din publicațiile care le aparțin. Extrapolând puțin concluziile în planul activității individuale, o persoană se poate feri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de tendențiozitate It pe cotidianele analizate Se constată diferențe foarte mari între publicația neutră, etalon, care s-a dovedit a fi Gândul, și celelalte două, dar și între Jurnalul Național și Adevărul, între care există diferențe notabile. În aceste condiții, ipoteza 3 se consideră verificată. Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Așadar, în urma aplicării metodologiei, s-a constatat că toate cele trei ipoteze de cercetare se confirmă. S-a dovedit faptul că analiza calitativă comparată poate elucida aspecte ale lipsei de obiectivitate la nivelul textului, dar și că analiza cantitativă poate releva influența patronilor asupra orientării politice a unui ziar și gradul de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Producția textului jurnalistic, Polirom, Iași, 2004. 98. ROȘCA, Luminița, Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, Polirom, Iași, 2006. 99. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Argumentarea. Modele și strategii. Editura All, București, 2000. 100. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Analiza discursului: ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. 101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 103. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fost transmise, prin latină, până astăzi. Unii lingviști români (printre ei și O. Densusianu) au încercat să explice și diverse cuvinte comune românești prin substratul iranic. Chestiunea este foarte complicată și presupune multă imaginație, neexistând probe sigure pe care această ipoteză să se bazeze. Apariția cuvintelor Nu trebuie să fii lingvist ca să-ți dai seama că în orice limbă, pe lângă cuvintele moștenite din limba-mamă (latina, în cazul limbii române), mai există și altele, care sunt fie create în limba respectivă prin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
s-a transmis nici alt derivat, *renionem, care stă la baza fr. rognon, sp. riñon, pentru a denumi rinichii (de animale) comestibili. În ceea ce-l privește pe lat. ren, este posibil să se fi păstrat totuși în română, dacă acceptăm ipoteza că rână „coastă, latură“, din expresia a sta într-o rână, vine din lat. ren. Rinichi și rărunchi au arii diferite: rinichi este răspândit în Muntenia (și în arom. arnicl’u), iar rărunchi apare în restul României. Acesta din urmă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă nici ipoteza originii autohtone a cuvântului (la fel ca gorun și gârniță, termeni sinonimi cu stejar). Lucrurile se prezintă în mod similar și în cazul unor nume de păsări. Pentru „ciocârlie“, dintre termenii vechi latini nu s-au păstrat, în limbile romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
problematizare (de exemplu, când se observă diminuarea atenției, a capacității de concentrare a unor copii, se poate cere copiilor ca, pornind de la o imagine din carte, să-și imagineze cum continuă povestea, urmând a avea ulterior confirmarea sau nu a ipotezelor avansate) etc.; etapa finală constând în discuții despre textul audiat, copiii fiind încurajați să-și exprime impresiile, opiniile referitoare la întâmplări, la personaje, să formuleze întrebări, să facă trimiteri la alte texte cunoscute (similare din anumite puncte de vedere), să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nici o carte sau tratat de pedagogie nu am găsit vreun cuvânt despre decepțiile sau deznădejdile profesorului. Chestiunea este trecută cu vederea, ca și cum n-ar exista, ca și cum În educație nu ar surveni și eșecuri, dureri, rateuri, trădări. Se merge pe o ipoteză supraoptimistă, sprijinită și pe un cortegiu de teorii psihogenetice, etice, ideologice etc., că educația nu aduce decât pozitivitate și confort, iar „binefăcătorul” (adică profesorul) este dator să afișeze numaidecât un aer tonifiant de „trezitor” al potențelor elevului, de salvator, de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sprijinită și pe un cortegiu de teorii psihogenetice, etice, ideologice etc., că educația nu aduce decât pozitivitate și confort, iar „binefăcătorul” (adică profesorul) este dator să afișeze numaidecât un aer tonifiant de „trezitor” al potențelor elevului, de salvator, de Învingător. Ipoteză cât se poate de falsă! Să venim cu câteva nuanțe, În eventualitatea revizuirii acestui mit. Să spunem că decepția apare, În genere, când dascălul realizează că nu are cui să dea ceea ce are de dat, nu are noroc de un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care contrariile se atrag, se Înfruntă, spulberă și ard cu o intensitate enormă. Paideia are În subsidiar și tensiuni ce țin de eros. Iubirea și contrariul ei se contrabalansează Într-un vals indistinct, Înfiorător, amenințător. Nu știu cât credit putem acorda acestei ipoteze; este cert Însă că forțele antrenate În educație sunt similare cu cele din actul erotic, iar subiectul (subiecții) resimte cu acuitate că, și În educație, Își dau Întâlnire iraționalul și luciditatea, moartea și viața, finitul și infinitul, diavolul și bunul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
adică o coexistență contradictorie Între mai multe linii de definire socioculturală a persoanei. Situațiile de identitate multiplă, de identitate „amestecată”, chiar de „schizofrenie” spirituală sunt numeroase și sunt Întreținute de mecanisme sociale, de angajamente sau presiuni de tot felul. După ipoteza situațională, identitatea este o unitate plurală, o structură pulsatorie prin care unitatea subiectivă este În mod constant „negociată” prin seria de transformări induse de diversitatea de situații create În jurul nostru. Posibilitățile de adaptare ale individului vor deveni atunci mai mari
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vârtejul unde și-a aflat mormântul. Dacă stafiile pot să capete o formă și să îmbrace un veșmânt, atunci e o stafie venită să bage groaza în noi”. S-ar putea crede că scena recunoașterii va înlătura cu totul această ipoteză. În realitate, ceea ce face ca sora și fratele să se recunoască între ei - ca dubluri fără îndoială vii - este semnul tatălui lor pe care fiecare dintre ei îl poartă pe frunte, asociat amintirii morții acestuia (amintire de neșters, păstrată neîncetat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]