255,644 matches
-
în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef birou în Statul Major General și comandant al comandant al Școlii militare de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie și comandant al Regimentului 1 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixte, în perioada septembrie - decembrie 1916 și al Diviziei 8 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/4 ianuarie 1917 - 7/20 ianuarie 1917. La 6 februarie 1917, părăsește comanda și dezertează la inamic.
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
păstrat numele de "Reichskanzler". După crearea Republicii Federale Germania în 1949, conform constituției acesteia ("Grundgesetz für die Bundesrepublik Deutschland") denumirea funcției a șefului guvernului german a devenit "cancelar federal" ("Bundeskanzler") Între 1867 și 1871 funcția de cancelar federal a fost îndeplinită de Otto von Bismarck Între 1871 și 1918 funcția de cancelar federal a fost denumită "Reichserzkanzler" și a fost îndeplinită, în ordine cronologică, deː Otto von Bismarck, Leo von Caprivi, Prințul Chlodwig de Hohenlohe-Schillingsfürst, Bernhard von Bülow, Theobald von Bethmann-Hollweg
Cancelar federal al Germaniei () [Corola-website/Science/337429_a_338758]
-
funcției a șefului guvernului german a devenit "cancelar federal" ("Bundeskanzler") Între 1867 și 1871 funcția de cancelar federal a fost îndeplinită de Otto von Bismarck Între 1871 și 1918 funcția de cancelar federal a fost denumită "Reichserzkanzler" și a fost îndeplinită, în ordine cronologică, deː Otto von Bismarck, Leo von Caprivi, Prințul Chlodwig de Hohenlohe-Schillingsfürst, Bernhard von Bülow, Theobald von Bethmann-Hollweg, Georg Michaelis, Georg von Hertling, Prințul Maximilian de Baden și Friedrich Ebert Între 1919 și 1933, Weimar Republic a avut
Cancelar federal al Germaniei () [Corola-website/Science/337429_a_338758]
-
degradarea treptată a vieții pe navă/planetoid. Druuna este recrutată de Lewis ca să-l ajute în misiunea sa de a distruge calculatorul Delta. Neștiind faptul că aceasta ar însemna distrugerea Orașului și a tuturor locuitorilor săi, Druuna găsește Delta și îndeplinește planul lui Lewis. La sfârșit, Lewis îi dezvăluie adevăratul său plan de a distruge orașul, dar, de asemenea, mărturisește că s-a îndrăgostit de ea și își schimbă intențiile sale privind distrugerea Orașului. În schimbul faptelor sale, Lewis o pune pe
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
Fayez Mustafa al-Sarraj sau as-Sarraj (în arabă:فايز السراج או فائز السراج, născut la 20 februarie 1960 la Tripoli) este un politician și om de afaceri libian, care, conform acordului de la Skhirat din decembrie 2015, îndeplinește funcțiile de președinte al Consiliului prezidențial și prim-ministru al Libiei (Guvernul de Acord Național). A preluat funcțiile mai întâi în exil la Tunis la 12 martie 2016. La 30 martie a revenit cu miniștrii guvernului său în capitala Libiei
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
forțele armate ale mareșalului Khalifa Al Haftar din estul Libiei, si cu forțe islamiste extremiste ale Statului Islamic și altor organizații. Al Sarraj este de profesie arhitect. s-a născut la Tripoli că fiu al lui Mustafa al Sarraj, care a îndeplinit funcții ministeriale în timpul monarhiei. A studiat arhitectură și planificarea urbană la Universitatea din Tripoli. În anii regimului Jamahiriei libiene a lui Muammar Al Gaddafi de dupa 1969, Sarraj a lucrat ca funcționar în Ministerul Locuințelor. Ulterior a condus o firmă de
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
acest sens, k.k. Ministerpräsident-ul în funcție putea să-l sfătuiască pe împărat. Poziția de Statthalter era supusă controlului parlamentar doar în măsura în care Ministerpräsident-ul putea fi chestionat despre Statthalter în Consiliul Imperial. Însă Consiliul Imperial nu avea drept de decizie, Statthalter-ul îndeplinindu-și funcția "în numele împăratului", precum guvernul k.k.. Oficiul Statthalter-ului a fost desființat prin lege în Austria Germană la 14 noiembrie 1918, iar legea a intrat în vigoare începînd cu 20 noiembrie 1918. Instituția anterioară "Statthalterei" a intrat din acel
Statthalter () [Corola-website/Science/337476_a_338805]
-
scris cu privire la pictorii Theodor Pallady (1944), Nicolae Tonitza (1945) și Ștefan Luchian (1947). A înființat revista "Lumină și coloare" care a apărut în perioada 1945 - 1947 unde a scris mai multe articole despre Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Luchian. A îndeplinit funcția de profesor în cadrul Catedrei de Istorie a Artelor de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, a fost șeful secției de artă plastică a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă și, o perioadă, a fost inspector în
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
ocolindu-se faptul că erau două familii Thyssen, diferite, îndepărtate, atât în afaceri cât și în relație personală. În acest timp, Bornemisza din Ungaria fugea în Costă Rica, persecutat fiind de către Adolf Hitler în primii ani 40. Dorința de a îndeplini visul tatălui său, o galerie de artă accesibilă pentru public și numită "Thyssen-Bornemisza", a fost - potrivit spuselor lui Hans Heinrich -este ceea ce l-a determinat să se cufunde cu totul în colectarea de opere de artă. A răscumpărat de la frații
Hans Heinrich von Thyssen-Bornemisza () [Corola-website/Science/337525_a_338854]
-
să revină în Flandra. Punerea în execuție a tratatului de la Athis-sur-Orge cu Filip al IV-lea va marca întreaga domnie a contelui Robert. Inițial el a înregistrat unele succese în impunerea față de locuitorii rurali și de orășeni de a-și îndeplini datoriile față de francezi. Cu toate acestea, în aprilie 1310 el a început o politică de rezistență radicală față de dominația franceză, cu sprijinul supușilor și al familiei sale. Atât diplomatic, cât și militar el a reușit să se opună regelui Franței
Robert al III-lea de Flandra () [Corola-website/Science/328432_a_329761]
-
Trio-ul conține material mai liric; totuși, pe măsură ce se apropie de final, Mahler face din nou aluzie la Ländler. În cele din urmă Ländler-ul efectuează o revenire formală, scurtată și orchestrată mai plin pentru a încheia partea. Partea a treia îndeplinește rolul de parte lentă din forma de patru părți. Materialul inițial și recurent este melodia populară "Bruder Marin", cunoscută în special sub numele de "Frère Jacques"; totuși Mahler transpune această melodie într-o gamă minoră. Subiectul este prezentat inițial de
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
fost conduse de către o majoritate covârșitoare de doar un ansamblu consultativ republican al poporului. Cu toate ca deținătorii de titlu au fost respectate datorită realizărilor și a capacităților lor, ei nu au fost niciodată venerat că regi, dar de multe ori a îndeplinit funcțiile speciale acordate acestora de către asemenea adunări. În acest mod de guvernare a fost extrem de diferită de majoritatea celorlalte comunități din Africa de Vest, si împărtășită numai de către Ewe din Ghana. Matematică în societatea Igbo autohtonă este evidentă în calendarul, sistemul bancar
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
lector (1868), profesor de paleontologie timp de două decenii (1869-1888) și profesor de geologie pentru încă aproape două decenii (1888-1906). Începând din 1891, a fost decan al Lawrence School.Shaler a fost numit director al Kentucky Geological Survey în 1873, îndeplinind această funcție până în 1880. În 1884 a fost numit geolog la US Geological Survey, fiind responsabil cu divizia atlantică. El a fost comisar pentru agricultură al statului Massachusetts, în momente diferite, și a fost președinte al Societății Geologice din America
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
să fie dominați din ce în ce mai mult de „natura animalică” pe măsură ce se transformau din copii în adulți, iar sclavia americană a fost „infinit cel mai ușor și mai decent sistem de sclavie care a existat vreodată”. În cariera sa ulterioară, Shaler a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Științe de la Harvard și a fost considerat unul dintre cei mai populari profesori ai universității. El a publicat mai multe tratate lungi și scurte în timpul vieții sale, cu subiecte variind de la studii topografice la
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
șaselea în această funcție începând din anul 1845. Că pastor spiritual al lui United Synagogue, cea mai mare federație de comunități evreiești din Marea Britanie, el a fost practic Șef rabinul acestor comunități evreiești ortodoxe. Ca Șef rabin ortodox, Sacks a îndeplinit și funcția de Președinte (Av Beit Din) al Tribunalului religios iudaic (Beit Din) din Londra. După retragerea din postul de Șef Rabin, ca rabin emerit, Sacks se ocupă cu scrisul, ține conferințe, si depune o intensă activitate academică. El este
Jonathan Sacks () [Corola-website/Science/336515_a_337844]
-
Barzan, alături de fiul său, Idris. Molla Mustafa Barzani a avut 10 copii: Sabir, Luqman, Ubeidullah (1927-1980s?), Idris, Masud, Sidad, Nihad, Dilshad, Sihad și Wecih. Moștenitorul său la conducerea Partidului Democrat Kurd este fiul său Masud Barzani (născut în 1946), care îndeplinește din anul 2005 și funcția de președinte al Kurdistanului irakian autonom Din anul 2012 prim-ministrul Kurdistanului irakian autonom este Nêçîrvan Îdrîs Barzanî, nepotul său, de la fiul său Idris, care a mai îndeplinit această funcție în anii 2006-2009
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
său Masud Barzani (născut în 1946), care îndeplinește din anul 2005 și funcția de președinte al Kurdistanului irakian autonom Din anul 2012 prim-ministrul Kurdistanului irakian autonom este Nêçîrvan Îdrîs Barzanî, nepotul său, de la fiul său Idris, care a mai îndeplinit această funcție în anii 2006-2009
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
reprezentați începând din 1948 în fracțiuni parlamentare ultraortodoxe așkenaze în parlamentul israelian Knesset și uneori participă în coalițiile guvernamentale, ca miniștri și apoi, ca miniștri adjuncți cu prerogative lărgite. În anii 1948-1952 și din nou din 2015 au acceptat să îndeplinească funcția de ministru. În anul 1948 rabinul Itzhak Meir Levin, hasid Gur, fost deputat în consiliul primăriei Varșoviei și în parlamentul polonez, s-a numărat printre semnatarii declarației de independență a Israelului, a fost ales deputat în Knesset și în
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
fost ministrul pentru asistența socială al Israelului în primele două cabinete Ben Gurion. În prezent, ministrul sănătății al Israelului este rabinul Yaakov Litzman, hasid Gur.În 1960-1961 rabinul Binyamin Mintz din partidul Poalei Agudat Israel (Muncitorii lui Agudat Israel) a îndeplinit funcția de ministru al poștei. Rabinul Yaakov Arie Alter, actualul rabin din Gur, este membru in Sfatul Maimarilor Torei, forumul conducător al partidului Agudat Israel. Hasidimii Gur poartă costume întunecate, așa numiții „hoizn-zokn” „pantaloni trei sferturi”, care ajung până la jumătatea
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
jafurile pe care le făceau asupra țăranilor cu o aură de oficialitate. Familiile Yangban, foarte respectate în trecut pentru statultul lor de nobilime au ajuns să fie văzute ceva mai mult decât niște oameni simpli care nu vor să își îndeplinească responsabilitățiile în comunitate. Confruntându-se cu corupția crescândă din guvern, precum și cu abuzurile armatei, mulți dezavantajați fie au devenit bandiți cum ar fi Hwajok (tâlhari de munte) sau Sujok (pirați de apă) fie s-au hotărât să-și pună în
Reforma Gabo () [Corola-website/Science/333444_a_334773]
-
(n. 31 august 1861 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului 3 Armată în campania anului 1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]
-
de comandant al Brigăzii 4 Infanterie, comandant al Diviziei 2 Infanterie, șef de stat major al Corpului 1 Armată și Inspector General al Geniului. A comandat Divizia 2 Infanterie în cel de-Al Doilea Război Balcanic. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Corpului 3 Armată, în perioada 15 august - 20 decembrie 1916.
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]
-
(n. 1 noiembrie 1857 - d. 1944, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului V Armată în campania anului 1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cea
Gheorghe Georgescu () [Corola-website/Science/333462_a_334791]
-
eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cea de inspector general al artileriei și cea de comandant de corp de armată. A făcut parte din Casa Militară Regală, ca ofițer adjutant al regelui Carol I. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Corpului V Armată, în perioada 14/27 august - 25 august/7 septembrie 1916.
Gheorghe Georgescu () [Corola-website/Science/333462_a_334791]
-
n.1842 - d. 1910), a fost Președintele Secțiunii a II-a Înaltă Curte de Casație și Justiție, și membru al societății „Junimea” din Iași, totodată și politician junimist. Familia soției se înrudea cu Nicolae Bălcescu și pictorul Theodor Aman. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916 și de comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Aristide Razu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]