257,135 matches
-
un pronaos (πρόναος), o carcasă principală din camera cultului imaginilor de divinități, și anume o Cella (σηκός), și un opisthodomos. Alinierea antae al pronaosului (πρόναος) cu coloanele a trei flancuri peristiliene este o caracteristica unica de construire a templului de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.. Nu a fost, de asemenea, o colonadă interioară doric (κιονοστοιχία), cu cinci coloane de pe latura de nord și de sud și trei în întreaga sfârșitul (cu coloane de colt de numărare de două ori).
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
115 din 7 februarie 1990 a Guvernulului României, privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, semnat de Petre Roman, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 30 iunie 1992, Castelul Buftea, inclusiv mijloacele fixe și obiectele de inventar aferente, au trecut în administrare la Ministerul Culturii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 28 septembrie 2000, privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
În cadrul proiectului a fost constituit Consiliul Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova - un for de consultare cu societatea civilă, reprezentanții managementului instituțiilor de presă și jurnaliști din ambele state cu scopul de a armoniza cadre legislative și politici publice în domeniul dezvoltării mijloacelor de informare în masă. Totodată, în perioada mandatului a accentuat permanent importanța unor măsuri care să nu perpetueze modelul divizării artificiale a comunității românești în români și moldoveni, români și vlahi, români și aromâni. Pentru un demers extern comun interinstituțional
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
Autobuzul , la mijlocul anilor 80. Deși se zvonește că ar mai fi existat 2 exemplare, numai unul singur și anume #7091 a intrat în exploatare regulată, celelalte 2 fiind reconvertite în DAC 117 E. Acesta a fost utilizat de către RATB până la mijlocul anului 2000. Avantajul acestui vehicul era capacitatea mare de transport, de aproape 200 pasageri, insă avea multiple dezavantaje, cum ar fi submotorizarea ( era echipat cu motorul TN76 de 125 KW al DAC 112/117), greutate prea mare, viteza redusă, manevrabilitate
Rocar () [Corola-website/Science/318732_a_320061]
-
cariere militare; c) perfecționarea continuă a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a tehnologiilor didactice, în vederea alinierii lor la standardele mondiale; d) dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a învățământului, a laboratoarelor, a sălilor de specialitate, a bibliotecilor și a mijloacelor de învățământ pentru mărirea eficacității acesteia în sprijinirea procesului de învățământ; e) informatizarea procesului de învățământ; f) selecționarea, aprecierea și promovarea cadrelor didactice pe criterii de competență profesională; g) stimularea, dezvoltarea și valorificarea aptitudinilor intelectuale și profesionale ale studenților și
Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă (Brașov) () [Corola-website/Science/318763_a_320092]
-
se numește un vas de mare capacitate, făcut din doage de lemn fixate cu cercuri metalice, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului, a murăturilor etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai întâi doagele care sunt niște scânduri mai înguste la capete
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului, a murăturilor etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai întâi doagele care sunt niște scânduri mai înguste la capete și mai late la mijloc. Această formă permite să fie strânse cu cercurile. Apoi, doagele se încheie la un capăt al butoiului și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face focul (se "focărește"), pentru ca doagele sa poată fi curbate la cald. După aceea
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
concluzia că Biserica „Sf. Arhangheli” are două faze de construcție. Absida altarului a fost temeinic consolidată, probabil ca urmare a existenței unei fisuri în parament. Biserica actuală este puțin deviată față de edificiul inițial, baza absidei de sud fiind retrasă spre mijloc cu circa 0,20 m, iar cea de nord este evazată tot cu 0,20 m față de paramentul actual. Arheologul Stela Cheptea a concluzionat că Biserica „Sf. Arhangheli” din Scânteia a fost fundată pe loc gol. Ea consideră că biserica
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
este o carte scrisă de J. R. R. Tolkien, publicată postum de fiul său Christopher Tolkien în 1977. Cartea cuprinde o colecție de povești care se petrec în Primul Ev al Pământului de Mijloc. Cartea a fost publicată pentru prima dată în limba română în 2003 de editură Rao. Ainulindalë și Valaquenta Ainulindalë ("Muzică Ainurilor") este prima secțiune din carte. Eru, cunoscut ca si Ilúvatar („Părintele tuturor”), i-a creat pe Ainuri, un grup
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
trei pietre, Silmarilii. Valarii se luptă să creeze lumea elfilor și a oamenilor, dar Melkor continuă să le distrugă muncă. După ce acesta distruge cele două lumini care luminează lumea, Valarii pleacă spre Aman, un continent la vest de Pământul de Mijloc, unde se stabilesc, numindu-și casă Valinor, luminată de cei doi Copaci, lăsând Pământul de Mijloc lui Melkor și întunericului. Elfii se trezesc o dată cu apariția stelelor; Valarii lupta din nou cu Melkor și îi invită pe elfi pe Aman. Mulți
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
să le distrugă muncă. După ce acesta distruge cele două lumini care luminează lumea, Valarii pleacă spre Aman, un continent la vest de Pământul de Mijloc, unde se stabilesc, numindu-și casă Valinor, luminată de cei doi Copaci, lăsând Pământul de Mijloc lui Melkor și întunericului. Elfii se trezesc o dată cu apariția stelelor; Valarii lupta din nou cu Melkor și îi invită pe elfi pe Aman. Mulți pleacă, dar câțiva rămân și alții se răzgândesc pe drum. Dintre cele trei triburi care pleacă
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
Aman, Fëanor, fiul lui Finwë, regele Noldorilor, a creat Silmarilii, pietre care străluceau cu lumina celor doi Copaci. Melkor distruge cei doi Copaci cu ajutorul lui Ungoliant, îl omoară pe tatăl lui Fëanor, Finwë, fură Silmarilii și fuge spre Pământul de Mijloc. Acolo atacă Doriath, un regat al elfilor, dar este respins în prima dintre cele cinci bătălii de la Beleriand. Melkor se baricadează în fortăreața Angband din nord. Fëanor și fiii săi jură să se răzbune pe Melkor - și pe oricine ar
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
fortăreața Angband din nord. Fëanor și fiii săi jură să se răzbune pe Melkor - și pe oricine ar ascunde Silmarilii de ei, chiar și pe Valari. Fëanor îi convinge pe majoritatea Noldorilor să-l vâneze pe Melkor pe Pământul de Mijloc. Fii lui Fëanor iau cu forța vasele Telerilor, omorând mulți dintre aceștia. Ajungând pe Pământul de Mijloc, Fëanor și Noldorii îl atacă și îl înving pe Melkor, desi Fëanor este rănit de moarte de Balrogi. Melkor se regrupează și-i
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
ar ascunde Silmarilii de ei, chiar și pe Valari. Fëanor îi convinge pe majoritatea Noldorilor să-l vâneze pe Melkor pe Pământul de Mijloc. Fii lui Fëanor iau cu forța vasele Telerilor, omorând mulți dintre aceștia. Ajungând pe Pământul de Mijloc, Fëanor și Noldorii îl atacă și îl înving pe Melkor, desi Fëanor este rănit de moarte de Balrogi. Melkor se regrupează și-i atacă din nou pe Noldori, dar este învins din nou și asediat vreme de patru sute de ani
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
era cuprins de durere în urmă înghițirii Silmaril-ului cu mâna lui Beren. Astfel Luthien moare de durere, ajungând în sălile lui Mandos. Acesta văzând durerea ei îi cere sfatul lui Manwe. Luthien și Beren se pot întoarce pe Pământul de Mijloc dar Luthien pierde harul Eldarilor, devenind muritoare. Noldorii au realizat că dacă cei doi pot patrunde în Angband, Melkor nu era invincibil. Aceștia atacă din nou, împreună cu elfii și gnomii, dar sunt învinși, cănd Melkor întuneca inimile oamenilor. Mulți oameni
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
oferă lui Eärendil Silmarilul furat de cei doi și, folosind lumină acestuia, Eärendil călătorește dincolo de mare ca să ceară ajutorul Valarilor. Împreună îl înving pe Melkor, distrugând majoritatea Beleriandului, și-l alunga din Ardă, marcând sfârșitul Primului Ev al Pământului de Mijloc. Fiii lui Eärendil și ai lui Elwing au fost Elrond și Elros. Că descendenți ai elfilor nemuritori și ai oamenilor, aceștia au putut alege: Elrond a ales elfii, iar fratele său, oamenii. Elros a devenit primul rege din Númenor. Capitolul
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
elfii, iar fratele său, oamenii. Elros a devenit primul rege din Númenor. Capitolul “Despre Inelele Puterii Și despre al Treilea Ev” reprezintă partea concluzionala a cărții, cuprinde aproximativ 20 de pagini și descrie evenimentele ce au loc în Pământul de Mijloc în timpul celui de-al Doilea și al Treilea Ev. În timpul celui de-al Doilea Ev, Sauron apare că puterea principala din Pământul de Mijloc, și tot atunci Inelele Puterii sunt făurite de către Elfi, conduși de Celebrimbor. Sauron își creează în
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
a cărții, cuprinde aproximativ 20 de pagini și descrie evenimentele ce au loc în Pământul de Mijloc în timpul celui de-al Doilea și al Treilea Ev. În timpul celui de-al Doilea Ev, Sauron apare că puterea principala din Pământul de Mijloc, și tot atunci Inelele Puterii sunt făurite de către Elfi, conduși de Celebrimbor. Sauron își creează în secret propriul inel, Inelul care le va conduce pe celelalte. fapt ce duce la războiul dintre locuitorii din Pământul de Mijloc și Sauron, care
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
din Pământul de Mijloc, și tot atunci Inelele Puterii sunt făurite de către Elfi, conduși de Celebrimbor. Sauron își creează în secret propriul inel, Inelul care le va conduce pe celelalte. fapt ce duce la războiul dintre locuitorii din Pământul de Mijloc și Sauron, care culminează cu Războiul Ultimei Alianțe, în care Elfii și Númenóreni rămași își unesc forțele într-o armata pentru a-l înfrânge pe Sauron. Conducătorii Ultimei Alianțe sunt regele elf Gil-galad și Elendil, conducătorul oamenilor, alături de fii lui
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
de pe Muntele Osândei, unde a fost făurit, dar atras de frumusețea Inelului, Isildur refuză și îl păstrează ca preț al vieții lui Anárion și Elendil, ambii fiind uciși de către Sauron. Astfel începe cel de-al Treilea Ev al Pământului de Mijloc. Doi ani mai tarziu, Isildur și soldații săi sunt prinși într-o ambuscada a orcilor în timp ce mărșăluiau pe Câmpiile Vesele. Isildur scăpa punându-si Inelul pe deget - care îl făcea pe purtător invizibil - dar Inelul îl trădează, alunecând de pe degetul
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
sursă istorică importantă cu privire la Valahia, prezentând principalele evenimente ale domniei lui Constantin Șerban Basarab (1654-1658) și expediția otomană din 1657. Lucrarea sa conține materiale valoroase cu privire la situația politică din Ucraina, cultura, obiceiurile și stilul de viață al poporului ucrainean de la mijlocul secolului al XVII-lea. El prezintă aspecte din luptele polono-căzăcești, dând vina pe magnații polonezi pentru oprimarea socială, religioasă și națională a populațiilor din Ucraina. Paul și-a scris jurnalul la Moscova în anul 1656, cu puțin timp înainte de a
Paul de Alep () [Corola-website/Science/318824_a_320153]
-
munca fortată din minele de plumb de la Baia Sprie având ca scop anihilarea morală, distrugerea personalității si experimentarea patologiei mintale,acestea fiind o parte din operațile ablativ radicale ale sistemului comunist, testele unui studiu de cunoaștere făcute „in vitro” cu mijloace, metode și mecamisme specifice acestor deviații întru aflarea și obținerea instrumentalului necesar manipulării maselor. . Recluziunea politică la sfârșitul celor 15 ani de detenție pe care i-a petrecut în locurile menționate a fost urmată de un peculiu ce a constat
Victor-Ionel Sassu () [Corola-website/Science/318835_a_320164]
-
muncitor necalificat pe șantierele patriei unde s-a reridicat treptat în chinurile din sistem până la funcția de mecanic șef, acest statut marcând limita maxim admisă de persecuția politică a “PP” (PSIHOPOLITICIENILOR) până în anul 1989. Severa ostracizare impusă și controlată cu mijloacele specifice serviciilor și cadrelor securității (poliției politice) ce dețineau un caracter ancilar față de regimul comunist a escaladat ecomiastic în tot acest timp, acesta fiind terorizat psihic prin interogatorii și reinstruiri regulate bazate pe aplicații mârșave de constrângere ideologică și culminând
Victor-Ionel Sassu () [Corola-website/Science/318835_a_320164]
-
FRF, iar Cupa României a revenit echipei Dinamo București. Doua zile mai târziu, la presiunea fiului dictatorului Nicolae Ceaușescu, FRF a revenit asupra deciziei iar Cupa României a fost cedată Stelei, rezultatul final omologat fiind de 2-1 pentru Steaua. Cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne, specialiștii Societății Românesti de Televiziune au determinat în emisiunea "Replay" difuzată pe TVR2, că Balint s-a aflat în ofsaid în momentul marcării golului, decizia arbitrului asistent fiind corecta. Cele doua echipe s-au mai întâlnit în Cupa
Eternul derby () [Corola-website/Science/318849_a_320178]
-
de taipan care a fost descoperit și descris în anul 1879 de Sir Frederick McCoy, și care era denumit "Small Scaled Snake", "Western Taipan" sau "Fierce Snake" (șarpe sălbatic). Gradul mare de toxicitate al veninului său a fost descoperit pe mijlocul anilor 1980. Lungimea corpului este între 1,5 - 2,5 m, capul continuându-se direct cu corpul care aceași grosime ca și capul. Șarpele are o culoare cu nuanțe de la brun închis până la galben măsliniu, iarna având nuanțe de culoare
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]