25,540 matches
-
în Africa în 1933 a avut un mare răsunet în epocă. Irina se hotărăște să parcurgă și ea traseul, cu un avion personal și apelează la Ivanovici, care participase la acest raid, să-i fie coechipier. În acest scop obține brevetul de pilot gr. II (navigație) și, deși Ivanovici se opunea, deoarece cunoștea puterea scăzută a motorului cu care era echipat prototipul, comandă la Industria Aeronautică Română din Brașov un avion IAR-22, al doilea și ultimul aparat de acest tip produs
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
relatat că aceasta a fost prima traversare în zbor a Munților Carpați de către o femeie. Pentru achiziționarea avionului beneficiază de o subvenție din partea statului, în valoare de 50 % din valoarea avionului, subvenție care se acorda persoanelor particulare care aveau deja brevet de pilot și doreau să-și achiziționeze un avion personal. Aparatul îi este livrat la 2 noiembrie 1934. În aceeași zi, în primul zbor, îl aduce la Băneasa, zburând prin Valea Prahovei, avându-l din nou pasager pe fratele său
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
pachete marca „Irina Burnaia”. Influența ei asupra lui Alexianu i-a permis să mute mulți funcționari pe care nu-i agrea, cum a fost, de exemplu, pilotul lui Alexianu, Romanițeanu, care afirmase că nu putea servi sub comanda Irinei, deoarece brevetul său de aviator era superior. Irina devine și pilotul lui Alexianu. În urma legăturii cu Alexianu, în 1942 Grigore Stoenescu divorțează de ea. În Transnistria, Alexianu înființează în mai 1942, special pentru ea, Escadrila Poștei aeriene, cunoscută drept "Escadrila Bugului", comandantă
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
1550, însă primele exemplare explicit descrise ar proveni din Italia (pe la 1590) sau din nordul Europei (Țările de Jos, pe la 1608). Giambatista della Porta a menționat-o în lucrarea sa "Magia naturală" (1589). Mai multe persoane au căutat să obțină brevetul invenției: Hans Lippershey, care a făcut o demonstrație concretă a unei lunete terestre cu grosismentul 3, la sfârșitul lunii septembrie 1608, Sacharias Jansen care ar fi vândut una la târgul de toamnă de la Frankfurt și Metius. Acesta din urmă a
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
colaborat cu Molière pentru o serie de comedii-balete, adică piese cu dansuri. A folosit acest succes pentru a deveni cel mai important compozitor de opere pentru rege, utilizând nu doar idei muzicale inovatoare cum ar fi tragedia lirică dar și brevete ale regelui care îi împiedica pe alții să își monteze operele. Instinctul lui Lully de a furniza exact muzica pe care o cerea monarhul său a fost indicată de aproape fiecare biograf, inclusiv schimbarea sa rapidă la muzica de biserică
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
necesare. Pasionată de sport (schi, natație, canotaj, alpinism, în 1935 a absolvit cursurile școlii de echitație din București. Tot în 1935 a absolvit și Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa unde a fost instruită de căpitanul Constantin Abeles, obținând brevetul feminin de pilot 94/1935, acesta fiind cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România. Lucrează până în 1938 la Aeroclubul Regal, unde a avut ocazia de a cunoaște mai mulți piloți francezi care participaseră la Primul Război Mondial
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
cursurile școlii de echitație din București. Tot în 1935 a absolvit și Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa unde a fost instruită de căpitanul Constantin Abeles, obținând brevetul feminin de pilot 94/1935, acesta fiind cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România. Lucrează până în 1938 la Aeroclubul Regal, unde a avut ocazia de a cunoaște mai mulți piloți francezi care participaseră la Primul Război Mondial, între care colonelul Brocard, comandantul escadrilei Cygognes, René Fonk și, în 1936
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
în calitate de reprezentantă a Crucii Roșii suedeze distribuia ajutoare pentru nou-născuți și copii săraci. Autoritățile vremii, neavând încredere în vechii piloți, dar având totuși nevoie de ei, apelează și la Mariana Dăgescu pentru formarea unei generații noi de piloți. După obținerea brevetului de instructor de zbor, începând din data de 1 februarie 1949 a fost instructor de zbor cu motor. Între anii 1950 și 1953 a fost instructor de zbor la Școala de pilotaj de la Ghimbav, coordonată de Comisia centrală a Aviației
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Burnaia”, de la râul Burnaia) (n. 1909, Ciurari - d. 1997, Geneva). Avocată, în baroul Ilfov, a urmat școala de pilotaj civil patronată de Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA), unde a fost instruită pentru zbor de Petre Ivanovici și a obținut brevetul de pilot gr. I și II nr. 3/27.10.1933, fiind a doua aviatoare brevetată în România. Deși a participat la manevrele aeriene din 1938, deoarece vederea răniților a șocat-o, nu a activat în Escadrila Albă, ci în cadrul
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
a plecat din țară, stabilindu-se în final la Geneva. Marina Știrbei (n. 19 martie 1912, Viena - d. 15 iulie 2001, Bouloc, Franța). Verișoară a lui Bâzu, a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot 93/1935, fiind a șasea aviatoare brevetată în România. În 1938 a avut inițiativa înființării Escadrilei Sanitare. Nu a executat misiuni în război în cadrul escadrilei. După război a fost deposedată de toate bunurile și a plecat din țară
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
a fost deposedată de toate bunurile și a plecat din țară prin intermediul Crucii Roșii. Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu (n. 7 septembrie 1912, Craiova - d. 24 martie 2013, București). A absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot 94/1935, fiind a șaptea aviatoare brevetată. A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura dintre aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei. În timpul războiului a transportat peste 1500 de răniți
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
activitatea în aviație i-a fost recunoscută, cu ocazia împlinirii a o sută de ani fiind avansată comandor (r). Victoria Pokol (n. 1903?, Brașov - d. 1950, București?) a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot nr. 99/1935, fiind a opta aviatoare brevetată. Între 1936-1941 a fost funcționară la Legația Germaniei din București. În 1942, la Serbarea Aviației a făcut o demonstrație de acrobație aeriană. În război a activat ca pilot de legătură
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Nadia (Nadejda) Russo (n. 17 iunie 1901, Tver - d. 22 ianuarie 1988, București). În 1918 s-a refugiat în Basarabia, iar în 1935 a venit la București. A absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1936, obținând brevetul de pilot nr. 118/1936, fiind a noua aviatoare brevetată. A activat în cadrul Escadrilei Albe până în anul 1943, când s-a retras din motive de sănătate. După război, în 1953, a fost condamnată în urma unei acuzații de spionaj la 7
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
se căsătorise în 1939, dar de care era despărțită, însă nu și divorțată, fugise cu un avion în Turcia. Virginia Thomas („Tommy”) (n. 1910, Brașov - d. ?, Marea Britanie). A absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1936, obținând brevetul de pilot nr. 141/1936, fiind cea de a unsprezecea aviatoare brevetată. În 1939 a lucrat ca stewardesă la LARES. În 1940 a fost încadrată ca pilot la Escadrila Sanitară, unde a transportat 625 de răniți. După desființarea escadrilei, în
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Marea Britanie de Stela Huțan-Palade. Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, Hănțești - d. 2 februarie 1948, Cluj). Brevetată pentru zbor în 1932 în SUA, pentru echivalare în România a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1937, obținând brevetul de pilot nr. 167/1937, fiind cea de a douăsprezecea aviatoare brevetată. La începutul războiului a fost mobilizată ca instructor la o școală de parașutism. La 1 mai 1942 a demisionat, iar în septembrie 1942 se afla la Stalino cu
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
iar în cadrul Escadrilei Albe a mai efectuat doar puține misiuni de recunoaștere, în vara anului 1943. Victoria Comșa (n. 1910 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în anul 1938 obținând brevetul de pilot nr. 494/5.10.1938, fiind cea de a patrusprezecea aviatoare brevetată. Licențiată a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, a lucrat în cadrul Direcției Generale a CFR București. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr. 1
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
lucrat în cadrul Direcției Generale a CFR București. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr. 1. Maria Adam (n. 1919 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în anul 1939 obținând brevetul de pilot nr. 748/10.09.1939. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr. 1, fiind la comanda aparatului. Jana Iliescu (n. 1912 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
10.09.1939. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr. 1, fiind la comanda aparatului. Jana Iliescu (n. 1912 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în anul 1939 obținând brevetul de pilot nr. 910/7.11.1939. Ca și Victoria Comșa, a fost licențiată a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale și a lucrat în cadrul Direcției de Poduri a CFR București. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr.
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Direcției de Poduri a CFR București. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr. 1. Maria Voitec (n. c. 1915 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în anul 1939 obținând brevetul de pilot nr. 911/7.11.1939, dorind să devină pilot de linie. Licențiată a Facultății de Litere și Filozofie a Universității din București, a lucrat în cadrul Direcției Lucrărilor Noi din Direcția Generală a CFR București. A decedat în accidentul
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
a lucrat în cadrul Direcției Lucrărilor Noi din Direcția Generală a CFR București. A decedat în accidentul avionului Monospar ST-25 nr. 1. Eliza Vulcu (n. 1922, Cluj - d. 1998, Maramureș?) a absolvit Școala de Pilotaj din Cluj în anul 1941 obținând brevetul de pilot nr. 1379/1941. În 1942 a trecut la Buzău pe avioane RWD-13 și a fost repartizată la Grupul Aerotransport Militar ca pilot de legătură. În 1946 a demisionat din aviație, iar în 1947 s-a căsătorit și a
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Aerotransport Militar ca pilot de legătură. În 1946 a demisionat din aviație, iar în 1947 s-a căsătorit și a plecat în Maramureș. Maria Nicolae (n. 1916, Pitești - d. ?) a absolvit Școala Aviației Civile din București în anul 1942, obținând brevetul de pilot nr. 1558/1942. În 1942-1943 a activat ca pilot de legătură la Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviație în 1944. În 1953 a fost condamnată în același proces de spionaj ca și Nadia Russo la 10
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
la Lățești. Stela Huțan (din 1945 Huțan-Palade) (n. 27 martie 1921, Gura Humorului - d. 15 august 2010, București) A urmat cursuri de aviație la Politehnica București și a făcut practică la Roșiorii de Vede și la Școala de la Ziliștea-Buzău, obținând brevetul de pilot nr. 1687/1942. În 1943 a activat în Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviația militară în 1944, dar a mai zburat până în 1953 ca voluntar în cadrul Aeroclubului Aviației. A lucrat la telefoane până la pensionare. A fost
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
și Irlandei). Încă din copilărie s-a mutat împreună cu părinții săi la Dedham, Essex. Tatăl său a lucrat ca director de școală și cleric; el era, de asemenea, un matematician capabil și foarte interesat de mecanică, obținând o serie de brevete de îmbunătățire a echipamentelor agricole. Osborne Reynolds și-a făcut studiile superioare la Colegiul "Queens"' din Cambridge, absolvind în 1867; a fost al șaptelea absolvent (în ordinea mediilor) în matematică. În 1868 a fost numit "Professor of Engineering" (profesor de
Osborne Reynolds () [Corola-website/Science/328585_a_329914]
-
în total 80 de zile, din care doar 16 de zbor efectiv, restul fiind întârzieri. În total s-au parcurs peste 16 000 km. Este solicitat de companiile civile de transport să devină pilot de linie. În 1933 își ia brevetul de pilot civil și începe să execute curse pentru LARES. În 1935 trece la SARTA. Este calificat pentru zbor pe toate aparatele din dotarea aviației militare și civile. La 1 februarie 1936, efectuează ultimul său zbor, pe ruta Arad - București
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
își susține teza de doctorat la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic București, obținând titlul de doctor, cu teza în domeniul aplicării vorbirii artificiale în industrie și telecomunicații, fiind autorul a câtorva zeci de lucrări științifice, precum și de brevete de invenții în acest domeniu. A coordonat un colectiv de cercetare care a realizat în 1989 primul robot telefonic, cu vorbire artificială, utilizat în perioada 1989-2008 ca serviciu special de furnizare a orei exacte, prin telefon, în cadrul rețelei telefonice naționale
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]