26,364 matches
-
o combinație liniară de alte VI; 5. evitarea cazurilor extreme și a cazurilor influente; 6. homoscedasticitatea: reziduurile vor avea aceeași varianță pentru fiecare nivel al predictorilor; cînd varianța este foarte inegală vorbim despre heteroscedasticitate. Metodele de analiză în regresia liniară multiplă sînt: 1. Metoda simultană (enter), folosită atunci cînd există un număr mic de VI, iar cercetătorul nu are motive a priori (pe baza literaturii de specialitate studiate) s. știe care sînt VI care contribuie la cea mai bună explicare (sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cazul fiecărei VI introduse în model, coeficienții standardizați și nestandardizați de regresie, eroarea standard a acestora, precum și testele t pentru testarea ipotezei nule conform căreia acești coeficienți de regresie sînt zero. -Model fit - pentru a fi calculați coeficientul de corelație multiplă R, coeficientul de determinare R2 și coeficientul de determinare ajustat R2 ajustat. -R squared change: fiind în cazul regresiei ierarhice, ne interesează să știm cît de mult își schimbă valoarea coeficientul de determinare R2 ajustat de la un model la altul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cîmpul Residuals bifăm Standardized și Studentized, în cîmpul Distances bifăm Cook’s, clic Continue și OK. În continuare, vom prezenta și interpreta tabelele mai importante din Output. Tabelul Model Summary prezintă, pentru fiecare dintre cele trei modele: -coeficienții de corelație multiplă R, coeficienții de determinare R2, coeficienții de determinare ajustați și erorile standard ale estimatorilor; valorile lui R2 cresc odată cu creșterea numărului de VI incluse în model, astfel că în cazul unui model cu mai multe VI vom lua în considerare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
659), toți itemii au coeficienți de adecvare la modelul factorial de peste .70, adică foarte buni. Tabelul Communalities prezintă în coloana Extraction comunalitățile corespunzătoare fiecărei variabile după extragerea celor trei factori. Comunalitatea unei variabile (notată h2) este pătratul coeficientului de corelație multiplă dintre variabilă și factori (R2 din regresia multiplă în care variabila este VD, iar factorii VI) și reprezintă proporția din varianța acelei variabile explicată de factorii extrași. Astfel, în cazul itemului C1, comunalitatea este de .620, ceea ce înseamnă că cei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
modelul factorial de peste .70, adică foarte buni. Tabelul Communalities prezintă în coloana Extraction comunalitățile corespunzătoare fiecărei variabile după extragerea celor trei factori. Comunalitatea unei variabile (notată h2) este pătratul coeficientului de corelație multiplă dintre variabilă și factori (R2 din regresia multiplă în care variabila este VD, iar factorii VI) și reprezintă proporția din varianța acelei variabile explicată de factorii extrași. Astfel, în cazul itemului C1, comunalitatea este de .620, ceea ce înseamnă că cei trei factori extrași explică 62% din varianța itemului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de hipertensiune pulmonară se va efectua o scintigrafie pulmonară de ventilație/perfuzie (V/ Q). Diagnosticul diferențial, în principal, se va face cu hipertensiunea pulmonară primitivă, unde scintigrafia V/Q este de obicei normală sau are un aspect marmorat, în contrast cu zonele multiple segmentare sau lobare „mute” scintigrafic din boală tromboembolică pulmonară cronică (fig. 6.112). Oricum, trebuie avut în vedere că scintigrafia pulmonară de ventilație/perfuzie poate să subestimeze gradul de ocluzie, iar un aspect dubios al scintigrafiei impune evaluări adiționale. Angiografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
ca un următor pas pentru a-l Învăța pe copil să Înțeleagă ce ar putea să semnifice aceste aspecte vocale În diferite contexte. Acest lucru va fi foarte util când Îl vom Învăța pe copil că este necesar să folosească multiple replici, aluzii pentru a Înțelege și a răspunde adecvat la aceste comportamente. De exemplu, un volum ridicat al vocii poate indica furie, un avertisment În fața unui pericol, o atenționare etc. Aspecte ale contextului, mediul de desfășurare ca și expresiile emoționale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de "plebe valahă" în structurile politice ale Transilvaniei. Acest lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiința publică etc.). Memoria colectivă este supusă efectelor sculptative ale acestor cadre societale, conținutul său luând forma pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care pilotează întreaga analiză, este că memoria națională românească este modelată de multiple ancadramente societale, principalele cadre ale memoriei naționele românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să iubească dreptatea și unirea, ca să poată împărți dragostea Națională și între ei, amin (pp. 35-36). Abecedarul lui Pleșoianu este, indiscutabil, o pasionantă pledoarie pentru dragostea patriotică și națională. Problema care survine este aceea de decodare semantică: ținând cont de multiplele semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți în orice țară, " Noi însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei poporului român. Opțiunea lui A.T. Laurian nu este nici pe departe singulară, ori deviantă, în discursul secretat de istoriografia și manualistica timpului. După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
singure stăpâniri, și despre care se știe că au fost locuite din vechime cam de aceleași neamuri și au fost supuse apoi acelorași prefaceri (Budai-Deleanu, 1991, p. 2, subl. n.). Am reprodus in extenso acest paragraf pentru a evidenția dimensiunile multiple ale noțiunii de unitate, care într-o conjuncție completă se găsesc doar la Budai-Deleanu. În primul rând, Budai-Deleanu punctează unitatea teritorial- geografică a Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei. Este indicată apoi unitatea politico-istorică a provinciilor românești, care în trecut au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele lor cele viteze cu care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se califică pentru a fi etichetată drept o "revoluție mnemonică" (Rusu, 2011a). Este revoluția națională a memoriei colective, prin care noul stat unitar național s-a înzestrat cu o fundație istorică menită să îi legitimeze dreptul la existență politică. Chiar dacă multiple continuități se prelungesc din memoriile principatelor în memoria națională (originea predominant latină, teza continuității, spiritualitatea creștin-ortodoxă), transpunerea memoriilor provinciale în cadrul unic al memoriei naționale, la care se adaugă suprastructura monarhică, constituie o deplasare crucială în configurația memoriei istorice românești, suficient
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost compensată simbolic prin mitul sacrificiului creștin în fața puhoiului otoman întru salvarea Europei (Boia, 1997, p. 180). Conclusiv, discursul istoriografic din perioada interbelică etalează un naționalism critic, în care excesele interpretative ale naționalismului romantic sunt drastic temperate. Coexistența unor multiple manuale școlare de istorie națională face ca discursul epocii să capete accente de polyglossia. În ciuda evantaiului destul de divers al discursurilor, există o serie de note comune. În primul rând, evidentă este europenizarea istoriei naționale românești prin integrarea acesteia în matca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi emanația voinței categorice, ferme și unanime a întregii națiuni" (pp. 231, 232). Pe plan teoretic, N. Ceaușescu este autorul unor "magistrale expuneri", întreaga sa operă constituind un nesecat "izvor de învățăminte, sugerînd multiple teme de lucru și concluzii noi, oferind soluții de excepțională valoare teoretică și practică pentru rezolvarea celor mai diferite probleme din domeniul științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca Ceaușescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale lui Nae Ionescu (Curs de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină (pagina de verso a potretului fiind lăsată imaculată pentru a nu perturba imaginea conducătorului), înlăturarea unei pagini întregi alcătuită din citate preluate din cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se poate oberva o amplă revizuire a memoriei colective, desfășurată simultan pe dimensiuni multiple, care merită pe deplin titulatura de "revoluție mnemonică". În mare, asistăm la o tranziție paradigmatică dinspre o memorie eroic-celebrativă a trecutului național monumentalizat către o memorie reflexivă post-eroică a unui trecut național deglorificat. Intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se manifestă atașamentul noului cetățean cosmopolit. Secolul al XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scissors movement), identificarea socială a individului este încă o dată destabilizată de pe concentrarea ei solitară pe nivelul națiunii, coborâtă fiind până la nivelul identității local-regionale. Comunitatea națională, anterior unica formă de solidaritate și atașament promovată statal, se numără acum ca una dintre multiplele comunități de apartenență: locală, județeană, națională, europeană și internațională (Georgescu și Ștefănescu, 1999, pp. 23-26; Datcu, 2009). Chiar și în conceperea identității naționale sunt observabile modificări substanțiale. În manualul unic de Cultură civică pentru clasa a VIII-a din 1994
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică este cea care zădărnicește totalitatea modelării metaforice. Cazul palimpestului ca metaforă pentru memoria istorică românească nu se poate sustrage de la necesitatea inexceptabilă a acestei legități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românii au susținut lupta de la Argeș-Neajlov (23 noiembrie 1916) care a dus la pierderea Bucureștiului. După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]