257,135 matches
-
efective pentru fronturile din Africa de Nord și Mediterana erau mai mici și puteau fi asigurate cu ajutorul trupelor britanice și a altor state membre ale Commonwealthului. Ca urmare, grosul forțelor canadiene din afara granițelor țării nu au fost angajate în lupte regulate până la mijlocul anului 1944. De exemplu, soldații Diviziei I de infanterie canadiene, care era mobilizată în afara granițelor încă din decembrie 1939, au petrecut o bună parte a timpului în care fuseseră mobilizați în Anglia, fără să fie implicați în lupte directe. Pe
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
constantă poate decît în sculptură". Perceperea, cu toate simțurile, a mișcării nudului de femeie și încremenirea ei fluidă și voluptoasă într-o imagine, dau măsura înzestrării sale ca desenator. Sculptura și desenul sînt, pentru Nicăpetre, aparent paralele, dar complementare. Sînt mijloace prin care caută să redea expresia directă a ideii inițiale (sculptura) sau expresia directă a formei esențiale (desenul). Prin motivul cuplului, numit succesiv: Adam și Eva, Faun și Nimfă, Artistul și Natura, exaltă bucuria de a trăi, cu mintea clară
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
problemele examinării și notării elevilor și a candidaților la examene și concursuri, în scopul îmbunătățirii condițiilor și metodelor de examinare. Ea studiază modurile de notare, variabilitatea notării la examinatori diferiți și la același examinator, a factorilor subiectivi ai notării, precum și mijloacele pentru asigurarea obiectivității examenului. Numele său provine din limba greacă, "dokime" însemnând probă, iar "logos", știință. Primul care s-a ocupat de problemele examinării și a creat termenul de „test” a fost James M.K. Cattrell, care în 1890 a publicat
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
gerunziul verbului "van/lesz" „a fi” sunt folosite cu această funcție: "Szeretnék gazdag lenni" „Aș vrea să fiu bogat(ă)”, "Beteg lévén, nem tudott elmenni" „Fiind bolnav(ă), n-a putut pleca”. Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție corespunzătoare complementelor indirecte și circumstanțiale din gramaticile limbii române. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din română. Majoritatea postpozițiilor se construiesc cu elementul nominal (substantiv, numeral, pronume) la nominativ, dar unele cer
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
ce direcție?”, "meddig?" „până unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul acțiunii, întâmplării sau existenței exprimate de verbul căruia i se subordonează. Corespunde parțial cu elementul
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul acțiunii, întâmplării sau existenței exprimate de verbul căruia i se subordonează. Corespunde parțial cu elementul predicativ suplimentar din gramaticile limbii române. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea, persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor la persoane), "mivé
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor la persoane), "mivé?" „ce?” (referitor la lucruri), "mibe?" „în ce?”, "mire?" „în ce?”, "milyenné?" „ca să fie cum?”, "milyenre?" „ca să fie cum?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel (együtt)?" „(împreună) cu cine?”, "mivel (együtt)?" „(împreună) cu ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde celui circumstanțial de mod propriu-zis din gramaticile limbii române, nu și celui de
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
în ce?”, "milyenné?" „ca să fie cum?”, "milyenre?" „ca să fie cum?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel (együtt)?" „(împreună) cu cine?”, "mivel (együtt)?" „(împreună) cu ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde celui circumstanțial de mod propriu-zis din gramaticile limbii române, nu și celui de mod de măsură și celui de mod comparativ. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "miképpen?" „în ce fel?”, "miként?" „în ce fel?”, "mi módon?" „în
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
din gramaticile limbii române, nu și celui de mod de măsură și celui de mod comparativ. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "miképpen?" „în ce fel?”, "miként?" „în ce fel?”, "mi módon?" „în ce mod?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "miért?" „de ce?”, "mi okból?" „din ce cauză?”, "mi miatt?" „din ce cauză?”, "minek a következtében?" „în urma a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement are două tipuri: 1. Unul din
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
ce mod?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "miért?" „de ce?”, "mi okból?" „din ce cauză?”, "mi miatt?" „din ce cauză?”, "minek a következtében?" „în urma a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement are două tipuri: 1. Unul din tipurile complementului de scop exprimă ce scop are acțiunea, întâmplarea sau existența exprimată de termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta. Întrebări: "miért?" „pentru ce
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
are acțiunea, întâmplarea sau existența exprimată de termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta. Întrebări: "miért?" „pentru ce?”, "mi célból?" „cu ce scop?”, "mi végett?" „cu ce scop?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: 2. Celălalt tip al complementului de scop exprimă faptul dacă persoana denumită sau lucrul denumit de altă parte de propoziție este adecvat(ă) pentru ori utilizabil(ă) în procesul sau rolul calitativ exprimat de termenul regent. Întrebări: "mire
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
denumit de altă parte de propoziție este adecvat(ă) pentru ori utilizabil(ă) în procesul sau rolul calitativ exprimat de termenul regent. Întrebări: "mire?", "mi célra?", "minek?" „la ce?”, „de ce?”, „pentru ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "mire nézve?" „privitor la ce?”, "milyen tekintetben?" „în ce privință?”, "milyen szempontból?" „din ce punct de vedere?”, "mire vonatkozólag?" „referitor la ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "mire nézve?" „privitor la ce?”, "milyen tekintetben?" „în ce privință?”, "milyen szempontból?" „din ce punct de vedere?”, "mire vonatkozólag?" „referitor la ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel?" „cu cine?”, "mivel?" „cu ce?”, "ki által?" „prin cine?”, "mi által?" „prin ce?”, "kinek a segítségével?" „cu ajutorul cui?”, "minek a segítségével?" „cu ajutorul a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: O subspecie
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel?" „cu cine?”, "mivel?" „cu ce?”, "ki által?" „prin cine?”, "mi által?" „prin ce?”, "kinek a segítségével?" „cu ajutorul cui?”, "minek a segítségével?" „cu ajutorul a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: O subspecie a acestui complement este cel numit "eszközlő határozó", corespunzător complementului de agent din gramaticile limbii române.</ref> Acest complement poate avea ca regent: Acest complement corespunde complementului indirect în cazul dativ fără prepoziție și unor complemente
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
dativ fără prepoziție și unor complemente în cazul acuzativ cu prepoziție din gramaticile românești. Întrebări: "kinek?" „cui?”, "minek?" „la ce?”, "kinek a részére/számára?" „pentru cine?” "minek a részére/számára?" „pentru ce?”. Termeni regenți: verb, formă verbală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Substantivul sau pronumele cu sufixul (desinența) "-nak/-nek" și pronumele personal format de la acest sufix, subordonate verbelor "van/lesz" „a fi” și "nincs(en)" "nincs(en)" (plural "nincsenek") / "sincs(en)" (plural "sincsenek"), formele supletive negative ale verbului "van
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
prieteni”, Ennek nincs jelentősége" „Asta nu are însemnătate”, "Nekem sincs véleményem" „Nici eu n-am nicio părere”. Acest complement este considerat în gramaticile românești o subspecie a complementului circumstanțial de mod. Întrebări: "kinél?" „decât cine?”, "minél?" „decât ce?”. Termeni regenți: Mijloace de exprimare: Aceste complemente sunt asociate unor anumite verbe sau părți nominale de vorbire, totdeauna cu același sufix sau cu aceeași postpoziție (caracteristice altor tipuri de complemente), iar sensul lor nu poate fi delimitat exact, astfel încât nu pot fi incluse
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului maghiar. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele mai productive sunt crearea spontană de cuvinte (interjecții, cuvinte onomatopeice, creații expresive), formarea spontană de cuvinte prin derivare și compunere, precum și crearea conștientă
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului maghiar. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele mai productive sunt crearea spontană de cuvinte (interjecții, cuvinte onomatopeice, creații expresive), formarea spontană de cuvinte prin derivare și compunere, precum și crearea conștientă de cuvinte prin derivare și compunere. Comparativ
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
zenekar" „orchestră” (← "zene" „muzică” + "kar" „cor”). Cuvintele create astfel au la bază cuvinte existente în limbă, dar n-au apărut spontan, ci au fost propuse de cărturari, mais ales scriitori și lingviști. Creatorii multor astfel de cuvinte sunt cunoscuți. Acest mijloc de îmbogățire internă a lexicului se aplică în cursul traducerii unor texte străine sau cu intenția de a crea termeni de specialitate. Această tendință a fost manifestă mai ales la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
la jocul actoricesc al Luciei Mureșan „"calitățile de ingenuă dramatică, un stil de interpretare ale cărei finețe și transparență se întemeiază pe refuzul oricărei dulcegării"”, concluzionând: „"Știind să valorifice scenic experiența dobândită cu fiecare rol, Lucia Mureșan dispune astăzi de mijloace de caracterizare suple și rafinate; personajele ei, în aparență de o feminitate fragilă, surprind uneori prin încordarea voinței, prin gestul ferm, prin strălucirea rece a lucidității."” Actrița a fost căsătorită din 1960 cu fotograful Ion Miclea (1931-2000), cunoscut pentru obținerea
Lucia Mureșan () [Corola-website/Science/320005_a_321334]
-
de 90° și înlocuim arcul neadiacent cu complementul său, adică, înlocuim să spunem pe "B" prin 90° − "B". Cele cinci numere pe care le avem acum formează pentagonul lui Napier. Pentru orice alegere a trei unghiuri, unul fiind unghiul din "mijloc", ceilalte două unghiuri vor fi adiacente sau opuse altor două unghiuri. Atunci Regula lui Napier arată că "sinusul" unghiului din mijloc este egal cu: De exemplu, începând cu unghiul formula 5, putem obține formula: Folosind identitățile pentru unghiurile complementare, avem: Vezi
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
pe care le avem acum formează pentagonul lui Napier. Pentru orice alegere a trei unghiuri, unul fiind unghiul din "mijloc", ceilalte două unghiuri vor fi adiacente sau opuse altor două unghiuri. Atunci Regula lui Napier arată că "sinusul" unghiului din mijloc este egal cu: De exemplu, începând cu unghiul formula 5, putem obține formula: Folosind identitățile pentru unghiurile complementare, avem: Vezi și formula Haversin care dă lungimile laturilor și unghiurile unui triunghi sferic într-o formă numeric stabilă pentru navigație. Triunghiurile sferice
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]