257,544 matches
-
au lovit halele de producție. Au fost puține victime, muncitorii fiind deja adăpostiți în adăposturi în momentul atacului. Pagube serioase au fost produse doar în birouri și a unei magazii de scule, iar o conductă de gaze a fost ruptă Grupul condus de "Gruppenkommandeur" "Hauptmann" (căpitanul) Friedrich Achenbrenner și-a condus cele bombardiere 15 He 111 din bazele din Bretania peste Marea Irlandei ca să atace fabricile Short Brothers din Belfast (Irlanda de Nord). Cinci avioane Short Stirling au fost distruse. KG 27 a luat
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
la mine, dacă vreți să împușcați francul!” Din păcate, în scurtă vreme evenimentele s-au precipitat, iar România a trecut printr-o perioadă dură, în care umorul nu mai era gustat de cei veniți la putere. De abia în 1955 grupul de foști colegi la Facultatea de Arhitectură a reușit să se adune și să repună pe picioare activitatea artistică începută în timpul facultății, în coordonarea lui Ion Popescu - Lac și a lui Alexandru Culescu. Din seria de spectacole ce a urmat
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
fost parte a așa-numitului „Plan Manstein” al Wehrmachtului, cunoscut cu numele de cod "Fall Gelb" (Planul Galben). Acest plan operațional prevedea o ofensivă prin zona muntoasă puternic împădurită a Ardenilor pentru încercuirea forțelor aliaților din Belgia și nord-estul Franței. Grupul de Armate al Germaniei a traversat râul Meuse pentru cucerirea Sedanului și croirea unui drum spre nord-vest spre Canalul Mânecii, pentru prinderea în încercuire a forțelor aliate care înaintau spre răsărit în Belgia, conform strategiei franceze cunoscute ca „Planul Dyle”. Sedan
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
de pe continent, care a avut ca rezultat capitularea Franței din iunie 1940. Pe 10 mai 1940, "Wehrmacht" a invadat Luxemburgul, Olanda și Belgia. Înaintarea germană în Olanda a fost constantă, chiar dacă nu întotdauna conform planului. Până pe 12 mai, elemente ale Grupului de Armată B se apropiau de orașele Rotterdam și Amsterdam, în vreme ce în Belgia centrală erau în apropierea pozițiilor defenisive aliate de pe râul Dyle, la est de Brussels. Răspunzând invaziei, Grupul de Armată I aliat de sub comanda lui Gaston Billotte, având
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
chiar dacă nu întotdauna conform planului. Până pe 12 mai, elemente ale Grupului de Armată B se apropiau de orașele Rotterdam și Amsterdam, în vreme ce în Belgia centrală erau în apropierea pozițiilor defenisive aliate de pe râul Dyle, la est de Brussels. Răspunzând invaziei, Grupul de Armată I aliat de sub comanda lui Gaston Billotte, având în componență Armatele I, a VII-a, a IX-a franceze și BEF, au înaintat spre râul Dyle, în conformitate cu planul omonim - o ofensivă menită să oprească înaintarea germană în Belgia
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Armată I aliat de sub comanda lui Gaston Billotte, având în componență Armatele I, a VII-a, a IX-a franceze și BEF, au înaintat spre râul Dyle, în conformitate cu planul omonim - o ofensivă menită să oprească înaintarea germană în Belgia. Ofensiva Grupului de Armată B german nu era decât o diversiune. Principala lovitură a "Fall Gelb" a fost dată de Grupul de Armate A prin Ardeni în Luxemburg și sudul Belgiei. Odată ce aceste regiuni slab apărate au fost cucerite, "XIX. Panzerkorps" de sub
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
franceze și BEF, au înaintat spre râul Dyle, în conformitate cu planul omonim - o ofensivă menită să oprească înaintarea germană în Belgia. Ofensiva Grupului de Armată B german nu era decât o diversiune. Principala lovitură a "Fall Gelb" a fost dată de Grupul de Armate A prin Ardeni în Luxemburg și sudul Belgiei. Odată ce aceste regiuni slab apărate au fost cucerite, "XIX. Panzerkorps" de sub comanda lui Heinz Guderian trebuia să lovească la Sedan, pe râul Meuse. Cucerirea Sedanului urma să le permită germanilor
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
înaintarea în interiorul teritoriului francez neapărat și mai departe, Spre canalul Mânecii, în spatele forțelor mobile aliate aflate în Belgia. Germanii urmau să înfăptuiască o încercuire strategică de amploare. Pentru această ofensivă, "Înaltul Comandament German (OWK)" (German High Command) i-a asigurat Grupului de Armată A cea mai puternică concentrare de forțe motorizate și blindate. Deși Grupului de Armată B îi fuseseră alocate 808 tancuri, peste un sfert dintre acestea erau tipuri ușoare - Panzer I și Panzer II. Tipurile grele de tancuri - Panzer
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
aliate aflate în Belgia. Germanii urmau să înfăptuiască o încercuire strategică de amploare. Pentru această ofensivă, "Înaltul Comandament German (OWK)" (German High Command) i-a asigurat Grupului de Armată A cea mai puternică concentrare de forțe motorizate și blindate. Deși Grupului de Armată B îi fuseseră alocate 808 tancuri, peste un sfert dintre acestea erau tipuri ușoare - Panzer I și Panzer II. Tipurile grele de tancuri - Panzer III și Panzer IV - au fost repartizate Grupului de Armată A, care avea nevoie
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
de forțe motorizate și blindate. Deși Grupului de Armată B îi fuseseră alocate 808 tancuri, peste un sfert dintre acestea erau tipuri ușoare - Panzer I și Panzer II. Tipurile grele de tancuri - Panzer III și Panzer IV - au fost repartizate Grupului de Armată A, care avea nevoie de cele mai bune mașini de luptă, pentru obținerea victoriei la Sedan. Grupul de Armată A a primit 1.753 de tip greu. După sfârșitul primei conflagrații mondiale, Statul Major francez a proclamat că
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
acestea erau tipuri ușoare - Panzer I și Panzer II. Tipurile grele de tancuri - Panzer III și Panzer IV - au fost repartizate Grupului de Armată A, care avea nevoie de cele mai bune mașini de luptă, pentru obținerea victoriei la Sedan. Grupul de Armată A a primit 1.753 de tip greu. După sfârșitul primei conflagrații mondiale, Statul Major francez a proclamat că palnul unui atac viitor german prin sectorul Aredeni-Sedan este nerealizabil. Comandanții francezi consideratu că terenul accidentat din regiune nu
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ținute la curent cu stadiul operațiunilor. Pantele terasate ale malurilor râului Meuse, la care se adăugau ceea ce părea în fotografiile de recunoaștere drept un lanț formidabil de buncăre și linii defensive, l-au făcut pe feldmareșalul Gerd von Rundstedt, comandantul Grupului de Armată A, să pună la îndoială planul lui Guderian, care alesese Sedanul ca locul în care să se depună cel mai important efort militar. Pentru ca să se ia o decizie corectă cu privire la fortificațiile identificate, a fost convocată pentru analiză o
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ca unitățile de artilerie să ocupe poziții noi pentru atacul împotriva Sedanului. În loc să se bazeze pe artilerie, Guderian a cerut creșterea la maxim a sprijinului din partea "Luftwaffe". În primele câteva zile, aviația germană va fi folosită în special pentru sprijinirea Grupului de Armată B. Cel mai importat sprijin aerian în luptele de la Sedan avea să fie asigurat de "Luftflotte 3" (Flota aeriană 3). Dacă la începutul luptelor numărul de escadrile aeriene implicate în lupte a fost limitat, numărul avioanelor "Luftwaffe" a
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
fie asigurat de "Luftflotte 3" (Flota aeriană 3). Dacă la începutul luptelor numărul de escadrile aeriene implicate în lupte a fost limitat, numărul avioanelor "Luftwaffe" a crescut foarte mult în timpul bătăliei de la Sedan. "Luftwaffe" a repartizat pentru sprijinul aerian al Grupului B "I. Fliegerkorps" (Corpul aerian I comandat de Ulrich Grauert), "II. Fliegerkorps" (comandat de Bruno Loerzer), "V. Fliegerkorps" (comandat de Robert Ritter von Greim) și "VIII. Fliegerkorps" (comandat de Wolfram Freiherr von Richthofen). Cea mai importantă unitate aeriană a fost
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
V. Fliegerkorps" (comandat de Robert Ritter von Greim) și "VIII. Fliegerkorps" (comandat de Wolfram Freiherr von Richthofen). Cea mai importantă unitate aeriană a fost "VIII. Fliegerkorps", cunoscută și ca "Nahkampf-Fliegerkorps" Corpurile aeriene de sprijin nemijlocit). Foarte important era "Sturzkampfgeschwader 77" (Grupul de aviație de bombardiere în picaj 77), o unitate cu dotată cu bombardiere în picaj Junkers Ju 87 "Stuka" pentru atacul de precizie la sol. "VIII. Fliegerkorps" avea în dotare un total de 1.470 de avioane, din care 600
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
artileria. "Luftflotte 3" (comandată de Hugo Sperrle), sprijinită de "Luftflotte 2" (comandată de Albert Kesselring), a executat cel mai intens bombardament din istoria războaielor de până atunci și cel mai intens executat vreodată de "Luftwaffe". Luftwaffe a repartizat două "Sturzkampfgeschwader" (grupuri de bombardiere în picaj) pentru realizarea asaltului. Bombardierele în picaj au executat 300 de misiuni împotriva pozițiilor franceze. Din acest grup aerian, "Sturzkampfgeschwader 77" a executat 201 de misiuni individuale. În total, cele nouă "Kampfgeschwader" (regimente de bombardiere) care au
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
din istoria războaielor de până atunci și cel mai intens executat vreodată de "Luftwaffe". Luftwaffe a repartizat două "Sturzkampfgeschwader" (grupuri de bombardiere în picaj) pentru realizarea asaltului. Bombardierele în picaj au executat 300 de misiuni împotriva pozițiilor franceze. Din acest grup aerian, "Sturzkampfgeschwader 77" a executat 201 de misiuni individuale. În total, cele nouă "Kampfgeschwader" (regimente de bombardiere) care au participat la atac au executat 3.940 de misiuni. Asaltul aerian ar fi trebuit să dureze conform planului de la 08:00
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Richthofen au repartizat două unități "Stuka" pentru atac. Bombardierele în picaj Ju 87 ale lui Loerzer au executat arpoximativ 180 de misiuni împotriva buncărelor de la Sedanm, în vreme ce bombardierele lui t Richthofen au executat doar 90 de misiuni. Cele nouă "Kampfgruppen" (grupuri de bombardiere) din cadrul "II. Fliegerkorps" comandate de Bruno Loerzer au executat 900 de misiuni față de cele 360 ale "VIII. Fliegerkorps" comandate de Wolfram Freiherr von Richthofen. Numărul total de misiuni executate de "VIII. Fliegerkorps" pe frontul de pe Meuse avea să
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
89 mai putea încerca traversarea râului. Regimentul 86 a fost păstrat în rezervă, urmând să urmeze primului regiment ca întăriri. Asaltul Diviziei a 10-a Panzer a fost respins pe frontul de pe Meuse. Singurul succes a fost acela a unui grup mic de 11 soldați (cinci geniști și șase infanteriști) din Compania a 2-a a "Panzerpionier-Batailion 49" (Batalionul al 49-lea de geniști Panzer). Fără să aibă spijinul camarazilor și acționând pe cont propriu, această mică unitate comandată de sergentul
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
și camioanele de transport, nu tancurile. Cucerirea Sedanului și lărgirea capetelor de pod i-a alarmat pe francezi care au planificat executarea unor atacuri ample împotria capetelor de pod, pentru izolarea celor trei divizii blindate germane. Generalul Gaston-Henri Billotte, comandantul Grupului I de Armate franceză, al cărei flanc drept începea de la Sedan, a cerut ca sus-numitele capete de pod să fie distruse de bombardiere. El a afirmat că „peste ele va traversa ori victoria, ori înfrângerea!” Generalul Marcel Têtu, comandatul Forței
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Breguet 693 cu care începuse campania. GB I/34 și GB II/34 mai aveau în dotare doar 8 bombardiere dintre cele 22 Amiot 143 inițiale, I/38 7 din 12 și II/38 6 din 11. Toate aceste trei grupuri au fost trimise la Sedan pe 14 mai. Escota a fost asigurată de "Groupement de Chasse" (GC, Grupul de vânătoare). În timpul misiunilor, francezii au pierdut cinci bombardiere, două dintre ele fiind doborâte de focul antiaerienei inamice. După această dată, bombardierele
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
8 bombardiere dintre cele 22 Amiot 143 inițiale, I/38 7 din 12 și II/38 6 din 11. Toate aceste trei grupuri au fost trimise la Sedan pe 14 mai. Escota a fost asigurată de "Groupement de Chasse" (GC, Grupul de vânătoare). În timpul misiunilor, francezii au pierdut cinci bombardiere, două dintre ele fiind doborâte de focul antiaerienei inamice. După această dată, bombardierele franceze nu au mai acționat în zona Sedanului. Lupta aeriană a fost continuată de echipajele RAF din AASF
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
de vânătoare. Aviația de vânătoare a efectuat doar 93 de misiuni (dintre care 60 efectuate de francezi). Francezii au pierdut 21 de avioane de vânătoare în timpul operațiunilor de escortă. Apărarea aeriană germană a fost îmbunătățită prin venirea în zonă a Grupurilor de vânătoare 26 și 27 ("Jagdgeschwader"). Dintre grupurile de vânătoare germane s-a remarcat "Jagdgeschwader 53", care a reușit să obțină cea mai mare rată a victoriilor aeriene, atât împotriva AASF cât și împotriva bombardierelor franceze, care au încercat să
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
93 de misiuni (dintre care 60 efectuate de francezi). Francezii au pierdut 21 de avioane de vânătoare în timpul operațiunilor de escortă. Apărarea aeriană germană a fost îmbunătățită prin venirea în zonă a Grupurilor de vânătoare 26 și 27 ("Jagdgeschwader"). Dintre grupurile de vânătoare germane s-a remarcat "Jagdgeschwader 53", care a reușit să obțină cea mai mare rată a victoriilor aeriene, atât împotriva AASF cât și împotriva bombardierelor franceze, care au încercat să preia sarcina britanicilor după eșecul acestora din urmă
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
apăra capetele de pod. Împotriva acestei divizii, francezii puteau mobiliza Corpul XXI (Divizia a 3-a blindată, Divizia a 3-a de infanterie motorizată, Divizia a 5-a de cavalerie ușoară și Brigada I de cavalerie). Un al doilea mare grup era format din Divizia a 2-a de cavalerie ușoară și Divizia a 3-a de tancuri, întărea Corpul XXI. Corpul X putea să se alăture atacului aliat cu două batalioane de recunoaștere, elemente ale Diviziei a 71-a de
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]