44,928 matches
-
Or, în speță, Curtea reține că infracțiunea de ucidere din culpă reținută în sarcina inculpatei este consecința accidentului provocat ca urmare a conducerii unui vehicul cu tracțiune animală, exclus expressis verbis de legiuitor de la obligativitatea încheierii unei polițe RCA, împrejurare ce conduce, în mod evident, la lipsa temeiului legal pentru implicarea în cauză a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România prin Fondul de Protecție a Victimelor Străzii. ... 23. Așa fiind, raportat la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că nu
DECIZIA nr. 399 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261233]
-
falimentului societății de asigurare/reasigurare îl reprezintă suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare/reasigurare debitoare. În realitate, toate aceste acțiuni în final vor înceta pentru că, prin forța împrejurărilor, suspendarea presupune reluarea la un moment dat a acestor acțiuni, situație imposibilă în cazul falimentului societăților de asigurare/reasigurare, știut fiind că societatea debitoare nu mai poate reveni la existența normală dinaintea falimentului. ... 20. În sensul acestei opinii au fost anexate
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
împotriva debitorului aflat în stare de insolvență. ... 80. În realitate însă toate aceste acțiuni vor înceta [efect identic ca finalitate cu cel prevăzut de teza finală a alin. (1) al art. 75 din Legea-cadru a insolvenței] pentru că, prin forța împrejurărilor, suspendarea presupune reluarea la un moment dat a acestor acțiuni, situație de neconceput în falimentul societăților de asigurare/reasigurare, un asemenea debitor nemaiputând reveni din procedura insolvenței. Creanțele specifice acestor acțiuni se vor înscrie în tabelul creanțelor după ce vor fi
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
actului de constatare. Eventualele obiecții vor fi consemnate la rubrica „Alte mențiuni“, sub sancțiunea nulității procesului-verbal. (4) În cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, inspectorii de concurență vor face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de un martor. În lipsa unui martor, inspectorii de concurență vor preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. (5) În situația prevăzută la alin. (4) , procesul-verbal va cuprinde și datele personale
REGULAMENT din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260810]
-
contravenientul nu face dovada plății voluntare a amenzii aplicate, procesul-verbal constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. O copie de pe prezentul proces-verbal de constatare și sancționare contravențională s-a înmânat astăzi reprezentantului contravenientului, .............................. ,/se va comunica contravenientului. Mențiuni privind împrejurările în care s-a semnat procesul-verbal: ....................................................... Martor, Subsemnatul, ........................., domiciliat în ......................, str. ................... nr. ......., bl. ......, sc. ......, ap. ......, județul/sectorul ............................., legitimat cu B.I. (CI.) seria ....... nr. ......, eliberat(ă) de ..................., CNP ................................., confirm, ca martor, faptul că reprezentantul contravenientului nu s-a aflat de față la semnarea
REGULAMENT din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260810]
-
la 3 categorii, cu excluderea oricăror altora, în virtutea principiului de interpretare juridică legea se aplică doar la cazurile la care se referă, nu și la cele pe care le exclude (inclusio unius este exclusio alterius), este susținută și de împrejurarea că, ulterior, printr-o lege distinctă, a reglementat statutul soldaților și gradaților profesioniști. ... 21. În continuare, după ce a constatat că legiuitorul și-a exprimat în mod neechivoc opțiunea cu privire la câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
și debitori, stabilind o situație mai favorabilă pentru creditorul statul român în comparație cu debitorul de bună-credință, care are, în condițiile art. 66 din Legea nr. 85/2014, dreptul și chiar obligația de a solicita deschiderea procedurii insolvenței. Față de această împrejurare, se arată că, pe de o parte, debitorul este obligat să se adreseze instanței judecătorești pentru a solicita deschiderea procedurii insolvenței, iar, pe de altă parte, cererea urmează a fi respinsă dacă, din totalul datoriilor, creanțele bugetare reprezintă un procent
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
de cuantumul creanțelor bugetare prevăzut de dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018. ... 18. Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate pune o problemă de admisibilitate din punctul de vedere al obiectului său și al efectelor ce le-ar produce asupra litigiului o eventuală decizie de admitere, având în vedere că, astfel cum reiese din
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
instanței fără vreo altă legalizare sau formalitate similară, potrivit art. 23 din Convenție. (2) În judecarea cererii, instanța va administra proba cu înscrisuri și, după caz, audierea minorului. În măsura în care aceste mijloace de probă nu sunt suficiente sau împrejurările cauzei o cer, pot fi administrate alte probe. (3) Instanța poate ține seama de legea și de hotărârile judiciare sau administrative străine pertinente, fără a fi nevoie să recurgă la procedurile specifice de recunoaștere a hotărârii străine. De asemenea, instanța
LEGE nr. 290 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260964]
-
excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor competente, ceea ce ar fi contrar prevederilor Legii fundamentale, astfel cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017, precitată. ... 12. Față de această împrejurare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
nr. 2/2000, cu modificările și completările ulterioare, expertiza tehnică efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice, constituie expertiză tehnică judiciară. În ceea ce privește exercitarea activității de expertiză tehnică, Curtea observă că aceasta se poate exercita la alegere de către experții tehnici, individual sau în societăți
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
dispozițiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracțiuni intenționate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare, expertul tehnic judiciar nu mai poate exercita profesia în cauză ca urmare a radierii din evidența experților tehnici judiciari, ceea ce conduce la împrejurarea ca un aspect esențial, care este de natură să influențeze gravitatea sancțiunilor aplicate - radierea din lista experților tehnici judiciari - să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor cu atribuții în domeniu. Or
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
sfera infracțiunilor intenționate. Prin urmare, persoanele vizate nu sunt în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și să aibă reprezentarea corectă a faptelor și a situației în care vor fi radiate din evidența experților tehnici judiciari. Or, această împrejurare este de natură a da naștere abuzurilor și arbitrarului, având în vedere spectrul larg al infracțiunilor intenționate prevăzute de Codul penal și legile speciale, putând exista situații în care, pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni intenționate, să poată fi adoptate soluții diferite
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
nr. 51/1995 cu cele statuate prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, potrivit căreia consecința săvârșirii oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a dispus, prin hotărâre judecătorească definitivă, pedeapsa închisorii o reprezintă pierderea calității de avocat. Față de această împrejurare, Curtea reține că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește calitatea de expert tehnic judiciar. ... 26. Prin urmare, având în vedere lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
Curtea de Apel București. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă. ... 18. Față de această împrejurare, Curtea constată că, astfel cum este prevăzută de Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în contextul legislativ actual, singura cale de atac în fața instanțelor de judecată este recursul, astfel cum a fost reglementată prin art. I
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
legislativă, pentru consolidarea instituției răspunderii disciplinare în cadrul profesiei au fost introduce noi abateri disciplinare, a fost modificată procedura prin care se pot aplica sancțiunile disciplinare prevăzute de lege și a fost introdusă instituția cercetării disciplinare. ... 19. Față de această împrejurare, referitor la competența unor organisme profesionale de a judeca acțiuni disciplinare, Curtea observă că prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 20 iulie 2018, paragraful 22, instanța de
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
fostului art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 și nu a mai preluat teza referitoare la hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională care sunt susceptibile de recurs drept cale extraordinară de atac. ... 23. Față de această împrejurare, Curtea reține că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 26 ianuarie 2006
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
ierarhiei și forței juridice ale actelor normative consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, iar nu în raport cu diverse împrejurări care, în opinia Guvernului, reclamă urgență sau „rezolvă“ o situație la „presiunea sindicatelor și pentru satisfacerea dorințelor Asociațiilor Pensionarilor“ (a se vedea nota de fundamentare emisă la adoptarea H.G.). ... 3. Aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 31/900 și încălcarea principiului
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
norma legală în discuție, prin aplicarea la cazul concret dedus judecății, intervenind în relațiile sociale concrete aduse în fața sa, iar prin soluționarea acestora nu înseamnă că se încalcă principiul separației puterilor în stat. Necesitatea interpretării normei juridice rezidă în împrejurarea că, în procesul aplicării legii, judecătorul trebuie să stabilească conținutul exact al normei puse în fața sa, prin clarificarea și lămurirea sensului normei legale, pentru a fi mulată pe situația de fapt prezentată, întrucât normele legale au întotdeauna un caracter
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
infractorului, indiferent că este vorba de un concurs de infracțiuni real sau formal/ideal. Curtea a observat, totodată, că în cazul concursului formal/ideal - când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană realizează conținutul mai multor infracțiuni în raport cu împrejurările în care a avut loc acțiunea/inacțiunea sau cu urmările produse [art. 38 alin. (2) din Codul penal] - acțiunea sau inacțiunea unică comprimă, obiectiv și subiectiv, elementele mai multor infracțiuni. În concepția Codului penal din 1969 și a noului Cod penal
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
analizat cauza, argumentând atât în fapt, cât și în drept soluția pronunțată, iar motivarea acesteia nu cuprinde raționamente care să fie contrare ori motive străine de natura cauzei. În concret, motivarea instanței de fond, în esență, s-a bazat pe împrejurarea că măsurile dispuse de către senatul universității nu reprezintă o transpunere a normelor legale, ci se substituie acestora, în contextul în care solicitarea intimatului-reclamant a avut la bază încălcarea drepturilor prevăzute de Constituția României. Prin urmare, motivul de casare întemeiat
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
fond), în mod corect a reținut prima instanță respectarea termenului legal sub acest aspect. De asemenea, Curtea reține că prevederile Legii nr. 544/2004 nu condiționează admisibilitatea cererii de chemare în judecată de soluția dispusă în cazul plângerii prealabile astfel că împrejurarea că la data sesizării instanței de judecată nu a expirat termenul de soluționare a plângerii prealabile nu determină inadmisibilitatea acesteia. Mai mult, pe parcursul procesului s-a împlinit termenul legal de soluționare a plângerii prealabile, astfel că presupusa prematuritate a
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
ședința senatului din 24.05.2011, cererile de cazare se depun în lunile iunie-iulie, anul curent, pentru anul școlar următor (f. 31 dosar fond). Așadar, este lipsită de logică argumentația recurentei-pârâte care susține că lipsa de interes a intimatului-reclamant este dată de împrejurarea că acesta este deja cazat în căminul studențesc al universității, în contextul în care cererea de cazare vizează anul școlar următor. Prin urmare, în mod corect, prima instanță a respins excepția lipsei de interes invocate de către recurenta-pârâtă. Pe fond
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării și aplicării unitare a legii (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003). ... 16. Cu toate acestea, împrejurarea că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii se dă unui text legal o anumită interpretare nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire care să oblige Curtea ca, în pofida rolului său
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
Curte de Casație și Justiție, fără ca acestea din urmă să intervină asupra textelor de lege în vederea interpretării și a stabilirii, în concret, a unui anumit sens în funcție de anumite situații și soluții jurisprudențiale diferite. Față de aceste împrejurări, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, precitată). ... 25. Mai mult, Curtea observă și faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile art. 49 și ale
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]