16,677 matches
-
bune de leac, vindecă boli, apără familia de cele rele, protejând curtea și animalele din gospodărie... HRISTOS A ÎNVIAT! HRISTOS A ÎNVIAT! Născuți suntem Ca orișicare floare Din Pământ. Tatăl Ceresc a pus Speranța în noi, Iar îngerii Ne-au împrumutat zborul. Domnul Asupra noastră Duhul a suflat Și am prins Viață. Iată-ne Împreună, Bucuroși La marea Sărbătoare A Învierii! Cu Iubire-n inimi Cântând: HRISTOS A ÎNVIAT! Referință Bibliografică: PURANI DE VIDELE-TRADIȚII DE PAȘTE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
mult mai ușor de urmat (Nae Cernaianu). • Eu recunosc când greșesc, cu toate că nu greșesc niciodată. Femeile sunt că arborii, cu cât îmbătrânesc au mai multe inele. • Roagă-te că cel de sus să-ți dea înțelepciune. Și până îți dă, împrumută • Dracul se afla în lucrurile mici, dar scumpe... • Sunt ardeleancă. Până mă gândesc ce să spun, alții trec la subiectul următor (Beatrice Vaisman). • Cadourile se beau sau se dau mai departe. • Lumea e plină de oameni cumsecade când strănuți, dar
CADOURI & NUDURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344707_a_346036]
-
de cele mai multe ori, tragic. Drama personajelor, desfășurată, cum spuneam, pe două paliere, este susținută stilistic de alternarea manierei epice (care presupune acțiune, descriere, tipologii) cu cea poetică (adică: limbaj figurat, metaforă, simbol, alegorie). Povestea nu-și diminuează dinamismul, iar elementele împrumutate din discursul poetic vin să susțină epicul și să contureze mai pregnant evadările în tărâmurile evanescente, imponderabile ale visării. Dar nucleele de poezie intervin nu doar ca un remediu la prozaismul și duritatea faptului divers. Dimpotrivă, ele adâncesc tâlcul ascuns
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
și cu simetrie viciată a întunericului își aruncă mantia neagră de Mefisto neînchipuit în prim-planul grotesc al teatrului lumii, artistul nostru (legat cu toate resorturile lui interioare de dramaticul destin al cercului mut al “paiațelor” lui Ruggiero Leoncavallo) a împrumutat definitiv și cu o grație infinită liricii universale o parte considerabilă din sufletul pământului românesc. „Muzica, după spusele lui George Enescu, revărsându-se în adâncurile sufletului, pătrunde, misterioasă, în cele mai tăcute taine ale simțirii.”. Specificitatea comunicării sonorităților marelui poem
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
fii mâncat”. - În română, grupurile artificiale de litere che-chi și ghe-ghi au rolul de a evita confuzia cu ce-ci și ge-gi. Avem în plus literele k și q, care nu au justificare fonetică, ci au intrat în limba română împrumutate din alte limbi. Acum o sută de ani se scria chilogram. În rusă, confuzia nu există, k e singura literă pentru c, iar ci este literă distinctă, urmată de a în ceai, de o în ciorbă și de u în
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
bune relații cu părinții mei, îl știa bine și pe fratele meu. Dar nu-i venea deloc să dea pe mâna altuia iepușoara sa. Dar nu avu încotro, nu putea refuza un băiat așa de cunoscut. Până la urmă, i-a împrumutat iapa. - Dar, te rog un lucru, să nu mâni tare iapa, e bătrână, are respirație grea! îl preveni Ilia, nu prea convins că face bine. - N-aveți grijă, pani Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
ceea ce am început cu Dl Naum într-o idee aproximativă, dar totuși oarecum diferit. Doamna Manu vine acum cu bucurie la spectacolele absolvenților ei. - Doamne, cu câtă energie se implică în tot ce face, deschiderea, receptivitatea completă, concentrarea...! Asta am împrumutat-o de la dumneaei! Apoi a urmat o nouă șansă, căci la finalul anului trei de facultate am fost selectat, în urma unei auduții, pentru trupa domnului Dan Puric, ce urma să pregătească spectacolul „Costumele”. Au urmat ani importanți în această trupă
INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
-
în Ediția nr. 1228 din 12 mai 2014. 1. „Lichele din toate țările, uniți-vă!” De multe ori am impresia că Basarabia e țara cu cele mai multe lichele pe m2 de pe glob. Și parcă tot nu le-ar avea destule: mai împrumută și de pe aiurea. Victor Eftimiu zicea: „M-am săturat de lichele. Dați-mi o canalie.” Iată că pe lângă lichelele noastre naționale, în peisajul basarabean vine, în sfârșit, și o canalie. Numele ei este Florin Cârlan. Aceasta apare, de regulă, de
NICOLAE DABIJA [Corola-blog/BlogPost/350749_a_352078]
-
Sihla ... Se prefăcea că-l ... Citește mai mult 1. „Lichele din toate țările, uniți-vă!”De multe ori am impresia că Basarabia e țara cu cele mai multe lichele pe m2 de pe glob. Și parcă tot nu le-ar avea destule: mai împrumută și de pe aiurea. Victor Eftimiu zicea: „M-am săturat de lichele. Dați-mi o canalie.” Iată că pe lângă lichelele noastre naționale, în peisajul basarabean vine, în sfârșit, și o canalie. Numele ei este Florin Cârlan.Aceasta apare, de regulă, de
NICOLAE DABIJA [Corola-blog/BlogPost/350749_a_352078]
-
26 din Decretul nr. 31/1954). Principiul administrării bunurilor parohiale de către comunitatea parohială, prin consiliul parohial și epitropie, bazat pe faptul că parohia este persoană juridică și este proprietară de drept și de fapt a bunurilor parohiale, nu a fost împrumutat din ideologia comunistă a proprietății colective, ci a fost în uzul permanent al Bisericii Ortodoxe Române. Trebuie menționat că dreptul de proprietate este dreptul real care îi conferă titularului atributele de posesie, folosință și dispoziție asupra unui bun, atribute pe
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Voievodale din Cracovia. Ideea directorului dr. Teodor Ardelean s-a pliat perfect pe o mai veche dorință a reprezentanților Societății Polono-Române din Cracovia, condusă de românul de origine bistrițeană Ignat Timar, de a avea un loc de unde să se poată împrumuta carte românească nouă. Delegația băimăreană, condusă de directorul bibliotecii, dr. Teodor Ardelean, a plecat la drum luni dimineață, o parte a zilei de marți fiind dedicată amenajării „Colțului Românesc” în spațioasa bibliotecă din centrul frumoasei Cracovii. Bibliotecarii au dus din
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
spusese, dar îi mai trebuiau vreo cinci - șase mii de mărci, să-i dea el împrumut. Poate că i-ar fi dat, lua el de undeva și i-ar fi dat, dacă Ingrid nu l-ar fi oprit. Nu-i împrumuți, pentru că nu mai vezi banii îndărăt, îl știu eu pe ăsta ca pe un cal breaz! Obișnuia să le ia bani oamenilor ca să le rezolve cu relațiile lui chipurile problemele și după aia, canci!... Iar mie de ce nu mi-ai
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
de gheață. Doar dracul v-a scornit mișelul; Răsună-n mine nechezat de cal... Dar, tot aleargă caruselul Destinului viclean și amoral. Vă e rostu-mbujorat și viu, Și-n spargul nopții, moale blândețe. Copil cărunt azi, nu mă abțiu Să-mprumut din voi o tinerețe. Eram vijelie și zburdând Cu voi, răscoleam nopți stufoase, Iar acordeonul meu cântând Vă schimba în globuri de mătase. Am astăzi zborul împietrit. Se pierde părul, parcă și pasul... Prin secole ce-am absolvit Și-a
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
Virgil Mazilescu, Dumitru Velea, Nicolae Cochinescu, viitorul procurer de la Curtea Supremă, Ion C.Vasile, tata lui Radu Vasile, viitorul prim-ministru, și mulți, mulți alții. Am, dorit să “botez” cenaclu cu numele lui Gib I.Mihăescu, căruia îi citisem romanele împrumutate de la fiica acestuia Ionica, dar Comitetul Raional de Partid mi-a interzis să-i spun astfel.Abia după 1966 am reușit să-l denumesc cu numele autorului ”Rusoaicei “.Mai târziu, la Baia Mare, pe când eram student am înființat cu regretatul poet
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
fac experiențele cu care își exemplifica lecțiile. Nu pot să uit că am fost eliminat trei zile pentru faptul că am fost găsit citind în clasă romanul „Rusoaica” de Gib I. Mihăescu, care era interzis în acea perioadă. Cartea o împrumutasem de la Ionica, fiica cea mică a autorului, care locuia împreună cu mama dânsei, doamna Elena, fostă Stănescu, pe o stradă adiacentă cu strada Parcului pe care se afla casa noastră. Era perioada când din dorința de a ne face cunoscute creațiile
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în cercetarea operei autorului, în special al volumului „Brațul Andromedei”, publicând câteva cărți de referință despre opera lui Gib I.
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
de a aduna spic cu spic, ci de a duce mai degrabă cârdul de gâște hulpave, adăpostite prin saivanele colectivului, direct pe câmp, adunând în gușile lor până la ultimul bob, modalitate pe care, iată, între timp, aveau să ne-o împrumute și nouă. Orice risipă fusese eradicată o dată cu justițiabila curbă dreaptă a leninismului, pe traiectoria căreia, volens-nolens, aveam să ne înscriem și noi. Hărnicia și entuziasmul inițial al clasei proletare, îndeosebi a țăranului român, care practicase dintotdeauna o agricultură de subzistență
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
și să le îmbrace în dăruire și statornicie. Avea să serbeze acest eveniment la un local respectabil, într-o seară de joi și să iasă din oglinda lumii lui pe ușa din față. Găsise că slujise suficient pânzelor sale. Le împrumutase sufletul, îl dezlănțuise în fenomene atât de personale încât picturile sale devenise hrana cea mai de preț din care savurase cu pasiune și credință. Îmbrăcat într-un costum gri și cămașă verde, pictorul pășea încet, cu spatele drept, mândru nu
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
că moftangiul este un leneș iremediabil, un incult, plictisit, care refuză să intre într-un dialog serios cu partenerul. Tot ce e nou cade în derizoriu. Nu cumva Caragiale aparține acelei direcții potrivnice schimbării, un fel de „ dușman al liberalismului” împrumutat? El, ca și Eminescu, „nu vrea progresul cu orice preț”, e un fel de Farfuridi, partizan al evoluției organice. Moftul are în el o filozofie a stau-quo-ului a cărei terapeutică este deriziunea, protectorul confortului nostru lăuntric.Dacă gazetele furnizează numai
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
ar fi avut bani continuu, și pe deasupra un vițel pe an pe care l-ar fi putut vinde. Încercase pe toate căile să obțină bani de o vacă, însă nu fu cu putință, nici prietenii și nici rudele nu-l împrumutaseră cu bani. Trebălui în acea zi pe afară, spre seară Adriana se întoarse din oraș cu două sacoși, însă el aproape că nu o băgă în seamă, era atât de adâncit în el însuși, se simțea zdrobit sufletește avea impresia
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
o avea în acele momente, pentru că spera să-l mai scoată măcar în acele momente puțin din starea lui de pesimism. Însă el se încruntă când văzu acel cadou și întrebă: De unde ai avut bani să cumperi această cămașă?” ,, Am împrumutat de la sora mea...” îi răspunse Adriana. ,,Cum ai putut să te gândești să faci așa ceva, știi că acum nu ne putem permite prea multe lucruri și tu te împrumuți și faci cadouri, asta ne trebuie nouă acum,” spuse el. Dintr-
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
și întrebă: De unde ai avut bani să cumperi această cămașă?” ,, Am împrumutat de la sora mea...” îi răspunse Adriana. ,,Cum ai putut să te gândești să faci așa ceva, știi că acum nu ne putem permite prea multe lucruri și tu te împrumuți și faci cadouri, asta ne trebuie nouă acum,” spuse el. Dintr-o dată chipul tânăr, frumos, al Adrianei se întristă, lăsă ușor cămașa pe pat, și începu să plângă, era o fire sensibilă, delicată. Și apoi toată ziua plănuise cum să
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
că doctorul nu-i va da mașina să plece cu ea la munte. Nu a mai făcut acest lucru niciodată, de aceea nici nu avea curajul să-i propună. Ținea prea mult la bijuteria sa pe patru roți ca să o împrumute cuiva. Doctorul Trăistaru era în chioșc unde își savura pipa sa cu tutun oriental, în fața unui pahar cu vin alb sec, înainte de culcare. Acesta era tabietul său de seară: un pahar cu vin bun și bine răcit și o pipă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VII LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360315_a_361644]
-
se desfășura programul lui de cucerirea Andradei și de punerea în practică a pariului. Peste două zile când se vor reîntâlni îi va propune o excursie spre Gârboavele la sfârșit de săptămână. Trebuia să-l roage pe bunic să-i împrumute Fordul. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - roman (Continuarea romanului Cat de mult te iubesc...) / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
să lenevesc în zi de harți, Că-s sătulă de atâta umblet! Într-o zi de miercuri argintie Viciile mi-am amanetat, Cu bancnote noi mi-am cumpărat Hrană pentru-a noastră empatie. Dorurile le-am făcut grămadă, Să le împrumut cinstitei joi, Poate până-n ziua de Apoi Le va zăvorî în vechea ladă. Libertatea ce-o mai am, vicleană, Se strecoară peste tot, haihui, Vinerii am să i-o pun în cui Ori i-oi agăța-o pe o geană
HAZLIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360433_a_361762]