4,343 matches
-
XVIII-lea trăiesc într-un timp al Bisericii. Anul este jalonat de marile sărbători religioase și de marile posturi. Atunci când sunt puși să dea un soroc sau să stabilească cu precizie desfășurarea unui eveniment, țărani și mahalagii vorbesc de Câșlegi, Înălțare, Blagoveștenii, Duminica Floriilor, Ignat, Postul cel Mare, Lăsata Secului. Zilele sfinților constituie de asemenea importante puncte de reper în plasarea faptelor, „în ziua de Sfântul Ilie“, „marți după Sfântul Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din analiza
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mândrim cu rezultatele dobândite, ci să tindem necontenit la a le mări și a le întinde!" Muncă, străduință, modestie, realism față de împrejurările timpului, iată însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr!" Vanitatea e un păcat costisitor pentru orice națiune. Ceea ce reclama istoricul, în fond, era un efort substanțial de adâncire în sine, de autocunoaștere, ca o condiție a mobilizării energiilor latente. "Astăzi răul e mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
orice comunitate, un nucleu activ, creator, dinamogen. În întâmpinarea gândului nostru, parcă, Haret îndemna de aceea "să apropiem școala de popor, să o facem iubită și respectată, să fie centrul de unde să pornească curentele cele mai bune și sănătoase pentru înălțarea și întărirea neamului". Nu s-ar putea rosti astăzi, în plină derută socială, un gând mai înțelept, mai cumpănit, mai folositor. Legând învățământul de nevoile vieții, Haret s-a interesat în detaliu de problema rurală, la fel de presantă atunci ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
suferinței e un pas pe care unii istorici n-au ezitat să-l facă. Text pregătit pentru Cronica, 29 dec. 1989 ÎN MIEZUL DURATEI Plasat, la vremea lui, în actualitatea cea mai fierbinte, doritor ca nimeni altul să contribuie la înălțarea unui neam pe care îl știa mereu sub biciul nevoii, Eminescu rămâne un punct de referință obligatoriu pentru oricine se interesează de lumea românească. Fiindcă poetul s-a identificat deplin cu soarta acestei lumi, asumându-i drama, examinând-o cu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și află la lucru. Însă integrarea europeană e un proces dificil și complex care nu poate fi redus la aspecte economice, politice, militare. Ea presupune în primul rând interculturalitate. Cronica, XXV, 25 (22 iunie 1990), p. 1 ÎNTRE UMILINȚĂ ȘI ÎNĂLȚARE Un regim totalitar nu se rezumă la instrumentarea exercițiului puterii. Preocuparea lui e să țină sub control însăși memoria colectivă, ceea ce înseamnă, în fond, a-și extinde oarecum autoritatea și asupra trecutului. A controla trecutul este a înlesni stăpânirea dimensiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deznaționalizare a elementului românesc a fost dusă după raptul din 1812 și mai ales după noul mare rapt din 1940. Această ultimă perioadă, cea mai dramatică, face obiectul unor analize întreprinse de istoricii din Chișinău într-un patetic Îndemn la înălțare înălțare în istorie 1. Este o culegere de texte, a căror finalitate e să definească starea actuală a istoriografiei moldovene, să discute chestiuni legate de contextul originilor, ca temă esențială a istoriografiei în cauză, să caute a defini apoi câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a elementului românesc a fost dusă după raptul din 1812 și mai ales după noul mare rapt din 1940. Această ultimă perioadă, cea mai dramatică, face obiectul unor analize întreprinse de istoricii din Chișinău într-un patetic Îndemn la înălțare înălțare în istorie 1. Este o culegere de texte, a căror finalitate e să definească starea actuală a istoriografiei moldovene, să discute chestiuni legate de contextul originilor, ca temă esențială a istoriografiei în cauză, să caute a defini apoi câteva "probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai noi" de larg interes public. Îngrijitorul volumului e E. Bulat, iar textele cele mai numeroase și mai bogate în idei generatoare de perspective sunt scrise de Ion Țurcanu. Titlul cărții, chiar, e o fericită extensie a eseului Îndemn la înălțare în istorie de același. Autorul glosează acolo pe marginea catrenului eminescian, unde realitatea apare ca un Janus Bifrons, care e totodată retroși pro-spectiv, căci "viitorul și trecutul/ sunt a filei două fețe". Poetul închipuia durata ca o realitate organică, situându
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
noi." Este poziția pe care au adoptat-o numeroși istorici din mult suferinda Moldovă. Cartea pe care o avem sub ochi este pentru unii dintre ei un bun teren de întâlnire critică, de revizuiri axiologice, de prospecțiuni în câmpul istoriografiei. Înălțarea în istorie, propusă de autori cu gândul la istoria convulsivă, agitată, înnoitoare de azi, nu e posibilă fără a regândi și reajusta un trecut pe care sistemul comunist l-a supus deformării sistematice. Atitudinea voluntaristă față de trecut e un fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
venit timpul s-o ducem acasă, s-o repunem în drepturi cetățenești și s-o scoatem în lume, ca să lumineze mintea și inima oamenilor". Minte și inimă! Vechiul adagiu din epoca renașterii noastre moral-politice inspiră și acest nou Îndemn la înălțare în istorie, îndemn ce se adresează nu numai profesioniștilor dintre Prut și Nistru, ci lumii românești în genere. E un îndemn ce se cuvine a rodi cât mai adânc, în ambele registre ale ființei. Cronica, XXV, 28 (13 iulie 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
jucat în Carpați rolul lui Pelagiu și al ostașilor săi în Asturia, înfruntând din înălțimile acestei inexpugnabile fortărețe toate invaziile, recâștigând pas cu pas teritoriul pierdut și reconstituind, după șaisprezece secole de lupte, o Italie nouă, Țara Românească, a cărei înălțare în rândul popoarelor libere o salută toate popoarele latine." E greu de spus câtă solidaritate de gintă exista atunci. Fapt este că latinii carpato-dunăreni și-au pus toate speranțele într-un occident romanic, față de care îți defineau propria identitate, vocația
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Nostalgia siguranței 3 De n-ar fi istoria... 3 Istoria ca terapeutică a spiritului 3 Carpatolatinii 3 Revoluția în studiu: variațiuni pe aceeași temă 3 Arc peste timp 3 "aprinde-se-vor candele?" 3 Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Paris, 1989, p. 240. 2 Catherine Durandin, Révolution à la française ou à la russe. Polonais, Roumains et Russes au XIXe siècle, Paris, FUF, 1989, p. 340. 1 J. Godechot, Les révolutions, 1770-1799, Paris, 1970, p. 6. 1 Îndemn la înălțare în istorie, Chișinău, Ed. Cartea Moldovenească, 1990, 320 p. 1 Nicolae Iorga, Considerazioni generali sugli studi storici, Saggio introductivo e cura di Bianca Valota Cavallotti, Milano, Edizioni Unicopli, 1990, 356 p. 1 Vatra , 8/ 1989; Cronica, 20 și 39/ 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Oricum, pentru Cioran, "tragedia omului este de a nu putea trăi în viață, ci numai dincoace sau dincolo"; de aceea, pentru Cioran, omul nu poate vorbi decât în termeni de triumfuri și înfrângeri, câștiguri și pierderi, zbătându-se zadarnic între înălțări și prăbușiri, între Răi și Iad, între lumină și întuneric, ca și eroii lui Sábato: Omul este prea contradictoriu și nesațul, el nu se conformează cu o culoare, un gen de muzică, un scriitor. De exemplu, dialectica zi / noapte este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Moinescht (1774, germană), Moinest (germană), Moinestu, Moinesty, Moynescht și Markt Moinesty (germană). Dacă în 1774 satul număra doar 75 de locuitori, recensământul din 2002 a înregistrat un număr de 24.210. Biserica “Sfântul Ioan” datează din 1839, iar cea a “Înălțării Domnului” din 1820. Școala primară (azi Școala generală nr.1) a fost construită în 1864, Spitalul local în 1880, iar stația CFR în 1899. În localitate se află și trei busturi dedicate lui Mihai Eminescu, George Enescu și Gala Galaction
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a porni întru regăsirea de sine, la chemarea transcendenței. Pe acest drum ritual, "bunătățile" la care se referă psalmistul pot fi o povară pentru pelerin. Tentația puterii, bogăția de dragul bogăției și plăcerea de dragul plăcerii, înăbușă în om vocația sa fundamentală: înălțarea spirituală, desensibilizîndu-l și deresponsabilizîn-du-l atît în trecerea vieții, cît și în petrecerea morții. Omul este un poem pe care Ființa abia l-a început, cum spunea Heidegger. Un poem care se scrie și se rescrie întru desăvîrșire. Fiecare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și lumină sufletească Femeia, care apare complet schimbată în ochii celor care au cunoscut-o. Alta este alta (sic!) în final, dacă ne este permis jocul de cuvinte, asemănător Cătălinei din poem, care suferă un evident proces de metamorfoză, de înălțare prin Logos și Eros în urma "căderilor" lui Hyperion. Gralla-Pygmalion și-a cizelat perfect creația Cellino aproape că nu își mai recunoaște fosta iubită: "Cellino: Da...ce frumoasă erai...(cu un val de dorință), dar mi-ai părut și mai frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui Arcadie și al Eudoxiei, a ieșit înaintea coșciugului, s-a aplecat pe el și s-a rugat pentru părinții săi, care din neștiință au păcătuit. Biserica Ortodoxă, pentru ca pomenirea Sfântului Ioan să nu fie umbrită de marea sărbătoare a Înălțării Sfintei Cruci, a mutat-o pe 13 noiembrie. Sfântul Ioan Gură de Aur mai are și alte zile de pomenire : 27 ianuarie, amintind de aducerea moaștelor sale în capitala Imperiului, și pe 30 ianuarie, sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi. Câteva mărturisiri
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
Nistor. În octombrie 1919 participă la a doua conferință a Uniunii Academiei de cercetări și publicațiuni ținând o cuvântare despre N. Bălcescu cu ocazia sărbătoririi de la nașterea acestuia a o sută de ani. În aceeași toamnă Ovid Densusianu scoate ziarul „Înălțarea" ce avea ca deviză : „Muncă, Cinste, Dreptate”. Se angajează acum și în politică visând că ar fi timpul potrivit, pentru o intervenție fermă cu scopul vindecării urmelor războiului, pentru o Românie modernă. Astfel se ocupă de organizarea „partid independent” cooptând
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și să ia parte la Congresul al IV-lea internațional de Lingvistică. La 60 de ani este sărbătorit numai de elevii săi, e din ce în ce mai singur. În 1935 ar dori să călătorească în Danemarca și în Suedia. Scoate în 1936 revista „Înălțarea” care apare lunar pe parcursul întregului an. A părăsit arena politică, pe la Academie, nu mai trecea de mult, își consuma în singurătate ultimii săi ani, nu mergea decât la cursurile și seminariile universitare. În 1938 e internat la spital pentru o
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
această dramă, Ovid Densusianu este demn de amintit în istoria literaturii române ca dramaturg. 2.5. Publicist, polemist si gânditor social Publicist, deoarece a fost membru în redacția revistei „Semănătorul”, deoarece a condus revista „Vieața nouă” „Buletinul Societății Filologice", revista „Înălțarea”, „Grai și suflet” și a colaborat cu articole la „Les Analles des nationnalies”, „Farul”, „Noua revistă română”, „Poezia”, „Revue critique”, „Revista Critică literară”, „Revista idealistă", „Versuri și proză ". Cele mai importante reviste pe care le-a condus și la care
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
naiv. Blândețea ți se pare o slăbiciune și o iai pe geană; în locul datoriei de a ajuta pe cei din jurul tău, de a le asculta păsurile îți impui strângerea sufletului și trecerea mai departe, cu toate ifosele a-tot puternciei" ( „Înălțarea " nr.1 ) Intelectualul Densusianu observă că este conștient de menirea sa. În articolele sale nu uită să ceară pentru țăranii și orășenii săraci o stare materială bună, un trai omenesc, ocrotirea sănătății, educație: Printre țărani, Vrem pământ al țăranilor. Nu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
observă că este conștient de menirea sa. În articolele sale nu uită să ceară pentru țăranii și orășenii săraci o stare materială bună, un trai omenesc, ocrotirea sănătății, educație: Printre țărani, Vrem pământ al țăranilor. Nu reușește în mișcarea de la „Înălțarea”, datorită sincerității și onestității sale, dar este merituoasă încercarea și intervenția sa în politică, făcânduși pe deplin datoria. Nimeni nu a avut curajul său de a spune adevărurilor pe nume în societatea românească a timpului, dintre celebrități așa cum a făcut
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Lapedatu și ai Mariei Amaliei Circa aveau să fie gemenii Alexandru si Ion Lapedatu(Fig.2), botezați cu prenumele bunicului, respectiv al tatălui lor, atât de comune totuși la acea vreme. S-au născut la 14 septembrie 1876, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, una din marile sărbători din calendarul ortodox, în Cernatul Săcelelor, județul Brașov. Destinul însă avea să-i despartă de timpuriu 19. Se poate spune cu certitudine că, după ce studiile elementare le-au făcut în satul natal și la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din primul său ministeriat, contemporanii i-au evidențiat meritele: ,,Alexandru Lapedatu a dat un plus manifestărilor artistice de tot soiul, a organizat și supravegheat turneele teatrale în țară, a înălțat scaunul mitropolitan la rangul de Patriarh și a contribuit la înălțarea prestigiului clerului nostru”43. Alexandru Lapedatu și-a legat astfel numele de fapte cu totul reprezentative pentru cultura și biserica națională. 2. -22 iunie-24 noiembrie 1927-; -24 noiembrie 1927-3 noiembrie 1928Alexandru Lapedatu a reluat conducerea ministerului Cultelor și Artelor în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]