2,851 matches
-
admitem că oastea polonă număra, la intrarea în Moldova, 120.000 de oameni. Wapowski și în Kronika polska se arată că au pierit mulți nobili și li se da numele celor iluștri, iar într-un registru numele nobililor căzuți se înșiră pe mai multe pagini. Polonii au pierdut un număr foarte mare de care, iar Fr. Papée crede că jumătate din ele au rămas în mâinile moldovenilor. Istoricul nu indică sursa, dar dacă avem în vedere că au trecut nevătămate carele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bun îi întărea satele Cupca, “unde este casa lui”, și Neagăuți. Cupca se afla pe Sirețel, în ținutul Suceava, iar Neagăuți pe Ciuhur, în ținutul Hotin, la hotarul cu ținutul Iași. La 15 iunie 1431, într-un nou privilegiu erau înșirate toate satele pe care le stăpânea Cupcici: 14 sate, trei locuri pustii și o prisacă. Domeniul s-a format pornind de la Cupca, pe Sirețel, unde era curtea lui Cupcici și satele Camenca, pe Siret, puțin mai jos, unde se varsă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Fântârele pe Siret, Testiiana, Dumbrăvița pe Șomuz, Buzați pe Moldova, Gemereștii pe Topolița, Timișești și Crâstienești la gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și să pălăvrăgească zi și noapte contra partidelor politice așteptând să vie tabăra la putere, d-sa, de dimineață și până seara târziu îi între straturile lui dragi, îngrijindu-le. Iaca cea mai înțeleaptă politică."75 Dacă ar fi să înșirăm tot ce a scris Gh. Rădășanu ne-ar trebui pagini întregi. Cum spațiul nu ne permite, ne mărginim să precizăm că a colaborat la această publicație permanent, aproape în fiecare număr, până la încetarea apariției (1944). Un alt învățător strălucit, Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și eu uram tot satu. Și dimineața cădeam mort de obosală. Si când era joc în sat, jucam și eu, că mi-a fost tare drag să joc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
au venit din altă parte. Dinspre poeții generației 70: începând cu Mircea Dinescu, Mihai Ursachi și terminând cu Virgil Mazilescu și Vasile Vlad. Antimodelele m-au influențat într-un fel mai mult decât modelele. Antimodelele au fost multe. Aș putea înșira aici o întreagă listă. Dar ce rost mai are să răscolim cenușa unui timp mort? Cât de mult au modificat cenzura și "comandamentele" vremii, de până în '89, destinul tău de scriitor? Am auzit un distih, ironic, care zicea: "Dă-ne Doamne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
geamantan de cărți și fără nicio recenzie despre ele. Mă întrebi ipotetic cum aș putea descuraja un tânăr să intre în literatură. Chiar am făcut-o. I-am descurajat pe proprii mei copii. Sigur că s-au lăsat imediat de înșirat cuvinte pe ață, convingându-i că n-au vocație de scriitori, dacă nu sunt cititori înverșunați. Au rămas din păcate artiști în firea lor, chestie care mă îngrijorează uitându-mă la societatea-junglă în care trăim, firile de artist fiind devorate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și de aceea bănuiesc că niciodată nu m-am avântat în discuții despre scriitori, filozofi, etc. cum este la modă în diverse cercuri: "l-ai citit pe cutare și cutare care spune așa și așa?" și, cu cât știi să înșiri mai multe nume cu atât ești mai "cultivat". Eu consider că așa se fălește omul prost sau limitat în general și de aceea pe cei care într-adevăr mi-i amintesc cu bucurie și plăcere, (căci doar acesta este scopul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
București, să vă dați demisia, pe cine ne lăsați, cine are grijă de noi ?! Noi avem încredere în dumneavostră, dumneavostră țineți la noi !” Că mi-o adus un scaun să mă sui pe scaun, ca s-audă toți, că erau înșirați mult, era schimbu’ întâi, schimbu' doi, erau înșirați acolo. Și am zis: băi, fraților, lăsați-mă să mă duc acasă, să discut și cu soția, pentru că nu numai eu iau hotărâri. Eu sunt hotărât să mă duc la București, să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lăsați, cine are grijă de noi ?! Noi avem încredere în dumneavostră, dumneavostră țineți la noi !” Că mi-o adus un scaun să mă sui pe scaun, ca s-audă toți, că erau înșirați mult, era schimbu’ întâi, schimbu' doi, erau înșirați acolo. Și am zis: băi, fraților, lăsați-mă să mă duc acasă, să discut și cu soția, pentru că nu numai eu iau hotărâri. Eu sunt hotărât să mă duc la București, să depun cererea de demisie, da’ să discut cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vreți, baraje, cutare, cutare îs făcute cu utilaje de la Nicolina. Pare incredibil la prima vedere: Canalul Dunărea-Marea Neagră a fost făcut 50% cu utilaje de la Nicolina. Autoscrepere de alea care săpau, săpau, se-ncărcau singure, transportau, descărcau și întindea... și înșira materialul. Am făcut în Irak o sută de... 10.000 de hectare, la Hilla, cu utilaje de la Nicolina, am făcut acolo, din nisipul ăla, am făcut grădinărie, irigații, irigații cu... păr de cămilă prin picurare, băgat într-un vas și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
utilaje de la Nicolina, am făcut acolo, din nisipul ăla, am făcut grădinărie, irigații, irigații cu... păr de cămilă prin picurare, băgat într-un vas și tot ieșea apă afară. Deci, numai utilaj, tot. Toate lucrurile care le vedeți acuma, care înșiră asfaltul, rulourile, astea care întind, toate se făceau la Nicolina, înainte de ’89... Tot. Am făcut sute de reparații - cel mai greu produs care se făcea la Nicolina era repartizatorul de mixturi asfaltice - și pretențios, noi aveam echipă specială pentru ăla
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
plecat acasă, pe răspunderea mea. Eu nu mă uit la ăștia !” Le spuneam direct: „- Eu nu mă uit la instructorii ăștia ! Când o terminat două grămezi, măi, noi suntem aproape 200, putem, împărțit la trei, când văd ăia că-i înșirăm la atâtea grămezi, or să se sperie ! Și mai ales, că mai luăm și câte una în plus.” Zis și făcut. Da’ le spun: „- Măi, fiți atenți aici ! Nu cumva un strujan îl culegeți și unu’ îl aruncați cu..., cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să bem un pahar de vin.” „- Băi, da ! Întrebarea e cam grea, da’ să discut cu șefii ăstia, că nu-s eu șef aici. Vedem ce zic. Măcar să le arunc...” Ei, când o văzut c-am terminat, când i-am înșirat pe ăia, am prins vreo două rânduri... Îți dai seama ! Ăia s-o speriat cât am cules. Plus altele două, când ne-am dus la a doua grămadă. „- Păi, să ne ducem în sat și să vedem, na !” „- Dacă, totuși
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sa importanța acordată la o ceremonie oficială episcopului de Huși: „În dreapta domnului primul loc îl ocupa mitropolitul, al doilea episcopul de Roman, al treilea episcopul de Rădăuți, al patrulea cel de Huși, toți schismatici.” Așadar, după mitropolitul Varlaam (1632-1652), erau înșirați episcopii <Evloghie> de Roman (1642-1648), <Sava> de Rădăuți (1631-1658) și <Ghedeon> de Huși (1633-1656), episcopatul de Huși aflându-se pe locul al III-lea, după cel de Roman și Rădăuți, în ierarhia Bisericii Ortodoxe din Moldova la mijlocul secolului al XVII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Într-o zi ploua foarte tare și eu mă-ndreptam spre Tony, cu vreo jumătate de oră Întîrziere. Ray, tînărul italian branșat, a scos capul din ușa unui restaurant și m-a strigat. Era un snack bar, cu mese separate Înșirate pe un perete. Ne-am așezat la o masă și am comandat ceai. - E-un agent afară, Într-un trenci alb, mi-a zis Ray. M-a urmărit de la Tony pînă aici și mi-e frică să ies. Masa era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
apoi. Un gabor și-a băgat capul pe ușă: - Vreo cinci. Morton a scăpat un gest de exasperare. - Nu mai e timp. La unu trebuie să fiu la tribunal. Bagă-i pe toți. Toți ceilalți au intrat și s-au Înșirat În fața biroului. Morton a răsfoit un teanc de hîrtii. S-a uitat spre McCarthy și s-a-ntors spre un agent tînăr, tuns periuță. - Ai ceva despre el? a-ntrebat. Agentul a clătinat din cap și a zîmbit. Și-a ridicat un picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
kilometri și lată de treizeci. Înainte de irigații, aici nu creștea nimic În afară de mesquite și cactuși. Acum e una dintre zonele agricole cele mai bogate din Statele Unite. O autostradă cu trei benzi leagă Brownsville de Mission, iar localitățile din vale se Înșiră de-a lungul autostrăzii. În vale nu există orașe de sine stătătoare și nici sate propriu-zise. Zona e o suburbie Întinsă, plină de case șubrede. Valea e netedă ca-n palmă. Nu crește nimic În afară de cereale, citrice și palmieri aduși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Kommandantură, dar fără numele aducătorilor; [Bianu le-a dat cartea lui de vizită și le-a cerut-o pe a lor. Bulgarul, neavând, și-a scris numele pe o hârtie și, după ce s-au uitat la camera unde erau dosarele înșirate pe rafturi, au cerut cheile și au dat ordin să nu se miște nimeni din casă până la ora 10. Răzgândindu-se însă,](Ediția a II-a, 1996, p. 43.) au evacuat pe toți impiegații, au încuiat ușile, au chemat santinelele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă. Am alergat acasă și am trimis pe Gefreiter-ul Lan dowski să obțină de la păzitorii lor - etapa ar fi refuzat-o - permisia de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am aflat de la bunul general, care râdea de se prăpădea, reamin tindu-și cât de bine izbutise iscusita lui tactică. Era la un dejun la generalul Coandă, unde se aflau și gl Ansêlme246, maiorul Crussot, familia Coandă și noi. Nu mai înșir toate primirile, dejunurile și manifestările de bucurie, căci se asemănau, precum și preocuparea noastră de a relua viața normală. Casa mamei se refăcea, dar avea nevoie de reparații așa de mari, încât abia în toamnă putea nădăjdui s-o locuiască. Trebuia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Făgăraș pe orele 12, nu se mai poate ține, deoarece n-am sosit acolo decât la ora trei. S-a renunțat și la cortegiul de trăsuri împodobite cu flori și însoțit de tineri țărani călări. Toate satele vecine erau înșirate pe trei rânduri de-a lungul străzilor, cu drapele și coruri. La ieșirea din gară a izbucnit o ploaie așa de grozavă, încât primirea a fost redusă la o cursă în trăsuri cu coșurile ridicate pe la bisericile principale și primărie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
legionari au fost înlocuiți prin colonei. Nu avem nici o știre de[spre] ce se mai petrece în guvern. Poliția însă nu e în mâna lui. Ieri, pe Bulevardul Take Ionescu, treceau cântând cam 100 de legionari, desfidând trupa care era înșirată de-a lungul trotuarului. Dimineața dărâmaseră sinagoga din str. Atena, care a fost ocupată de soldați și interzisă publicului. Azi mi se spune că pe Calea Moșilor au prădat prăvăliile și au ars casele ovreilor. Populația era pe stradă, femei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
capăt un perete de sticlă cu ușă batantă delimita spațiul rezervat serviciului de corec tură. Îl împărțeam cu confrații corectori de la Sportul popular, fiecare echipă dispunând de câte un dulap și câteva mese dreptunghiulare, bancul nostru de lucru. Pe ele înșiram în ordine tactică, fiecare în dreptul său, instrumentația din dotare, un set de pixuri și creioane colorate, dintre care unul era neapărat „chimic“. Îl întrebuințam când ne soseau de la paginație „perii ude“. Mai aveam la îndemână, pentru consultare, o cărticică intitulată
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]