3,037 matches
-
era vorba de oportunismul negustorilor brăileni, poate, siguri pe ei, că Țepeluș cu turcii îl vor învinge pe Ștefan. În ceea ce privește politica dusă de Țepeluș, Emil Turdeanu remarca „realismul fără orizont al aliatului muntean”. Țepeluș era foarte realist, ca și alți înaintași ai săi. Era, însă, conștient că singur nu poate rezista turcilor, dar nici n-a îndrăznit să-i înfrunte alături de un aliat, așa cum a făcut Vlad Țepeș. La 8 aprilie 1481, Sixt al IV-lea îi cheamă pe principii creștini
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de aceste atacuri. S-a pus problema rostului acestor conflicte de la hotar. S-a considerat că domnul a dorit „să dea o replică pentru Colomeea”, din care cauză a intrat în Pocuția în 1490, „asupra căreia avea drepturi moștenite de la înaintașii săi, Petru al Mușatei și Alexandru cel Bun”. N. Iorga scria că, deși la început, Ștefan a negat că ar fi avut un amestec în lupta din Pocuția, „își puse în minte totuși să meargă mai departe pe această cale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl reprezintă formula care apare în unele documente: “la ei prădalica să nu fie”. În acest caz, moștenitorii unui boier nu mai erau datori să dea o sumă de bani - prădalica- pentru a li se confirma de către domn moștenirea averii înaintașului, ci rămânea celor hărăziți de el ca moștenitori, fii, fiice sau rude apropiate. Domeniul domnesc era format din patru categorii de bunuri, asupra cărora domnul își exercita dreptul de proprietate: 1. hotarele târgurilor, 2. satele ascultătoare de hotarele târgurilor, 3
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care ne-au slujit și ne slujesc cu credință”, adică îi socotește boieri. Este greu de spus în fața acestei realități documentare că domnul a dus o politică susținută de colonizare. Făcându-se o asemenea constatare, se uită faptul că și înaintașii lui Ștefan cel Mare au făcut asemenea danii. În perioada așa-zisei crize a fărâmițării feudale, fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaș și Ștefan au dăruit, între 1434 și 1438, nouă privilegii în care este vorba de un loc în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din secolul al XV-lea sunt cu precădere privilegii, prin care domnul întărea stăpânirea unei moșii. În document se spune: “am dat și am întărit în țara noastră” satele - și urmează întărirea acestora -, pentru că boierul i-a slujit credincios pe înaintașii celui care acordă privilegiul, dar îl slujește și pe el însuși cu credință. Uneori ai impresia că este vorba despre o danie domnească, dar vine și prezicerea că este vorba de întărirea stăpânirii asupra unei moșii. Despre domeniile feudale s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
face la 20 iunie 1453. Din formula de întărire reiese cinstea deosebită de care se bucura Mihul la curtea domnească: acest “adevărat și prea cinstit și al nostru credincios boier, pan Mihail logofătul, a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri înaintași drept și credincios, iar astăzi ne slujește și ni se arată prieten drept și credincios, ca un adevărat creștin”. Este primul și unul dintre puținele documente medievale românești în care un boier este numit prieten. Logofătului îi sunt întărite 14
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puținele documente medievale românești în care un boier este numit prieten. Logofătului îi sunt întărite 14 sate și jumătate. În privilegiu se arată că îi sunt întărite Mihului “satele lui și vislujenia și ocinile drepte pe care le are de la înaintașii noștrii”. Ocină înseamnă moșia de baștină, moștenită de la moși-strămoși, numai că de data aceasta, ocină înseamnă satele cumpărate de Mihul, la 20 iunie 1453. Printre satele care îi sunt întărite lui Mihul se află și sate obținute mai înainte: Vânători
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă în primii zece ani de domnie 32. Până în 1473, Ștefan a mai dat alte 13 privilegii, după care ritmul daniilor scade dramatic. Se poate spune că domnul a continuat aceași politică față de biserică, pe care au dus-o și înaintașii săi. La 7 aprilie 1458, Ștefan întărea mânăstirii Bistrița “cu toate iezerele și gârlele și iezerele și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei și în sus și în jos pe Nistru, toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care făcuseră parte din Sfatul înaintașului său, așa cum au procedat și alți domni de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
maghiare, venite din Transilvania în localități ca Baia, Siret, Bacău, Chilia sau Cetatea Albă a însemnat și ridicarea unor biserici catolice în stil romanic și apoi în stil gotic. Influența acestora asupra evoluției arhitecturii moldovenești este neînsemnată, monumentele ridicate de înaintașii lui Ștefan cel Mare fiind de concepția balcano-bizantină. Unele elemente de artă romanică prezente în arhitectura moldovenească se datorează mai degrabă „descălecătorilor” maramureșeni, în ctitoriile cărora se resimte o influență apuseană. Din arhitectura gotică au fost împrumutate mai ales elemente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încadrează lespezile de pe morminte, bogat decorate cu motive florale și motive geometrice. Pe domn nu l-a preocupat numai consemnarea în scris a principalelor evenimente din timpul domniei sale. S-a gândit și la modul în care se putea perpetua amintirea înaintașilor săi la tronul Moldovei. A restaurat biserica domnească (devenită biserică episcopală) Sfântul Nicolae de la Rădăuți și a hotărât ca pe mormintele primilor domni ai Moldovei să fie puse lespezi noi de marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și soțiilor sale, pe mormântul Evdochiei în 1467, la Pobrata, și pe mormântul Mariei de Mangop, în 1477, la Putna. Pe mormântul mitropolitului Teoctist era pusă o lespede în 1478. Din decembrie 1479, încep să fie puse lespezile pe mormintele înaintașilor, aflate la Rădăuți, la 1479, 15 decembrie, pe mormântul “strămoșului” său, Roman I; la 20 ianuarie 1480 pe mormântul “strămoșului” său Lațcu voievod; la 25 ianuarie 1480, pe mormântul lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun; la 27 ianuarie pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor bizantino-slave, letopisețul lui Ștefan cel Mare este sobru, laconic, așa cum sunt și celelalte inscripții de pe mormintele înaintașilor și cele de pe alte monumente.” În anul 1972, G. Mihăilă, într-un studiu despre istoriografia românească veche, era de părere că Letopisețul lui Ștefan cel Mare a fost scris din inițiativa domnului și a stat la baza celor trei variante
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordate între 1457 și 1472. Domnii de dinainte de Ștefan au acordat, între 1446 și 1456, 33 de privilegii. Ștefan cel Mare a acordat 28 de privilegii între 1457-1472. Dacă e să ne luăm după numărul privilegiilor, este evident că și înaintașii lui Ștefan au dorit să atragă de partea lor biserica. Ștefan mai acordă Moldoviței un privilegiu în 1473, după care urmează un gol, până în 1482, când se dă un privilegiu mânăstirii Neamț. După alți cinci ani, răstimp în care ni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Ștefan, după cele două campanii, din 1475 și 1476, „Atlet al credinței creștine” și îi scrie domnului că numele său se află pe buzele tuturor. Cronicarii poloni, care vin după Dlugosz, nu fac altceva decât să îl completeze pe înaintașul lor. Miechowski (Matei de Miechw-nunst și Miechowit, 1457-1523) a scris Chronica Polonorum, publicată în 1559, revizuită pentru a nu-i supăra pe regii săi și republicată în 1521, scria la moartea lui Ștefan: „În anul 1504, în 2 iulie, marți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el își ia birul în forma unei vaci grase și a unei fecioare. La fel cu cerbul din colinde ce distruge viile și ogoarele, actul devine o provocare a umanului și un test dacă oamenii se mai ridică la nivelul înaintașilor. Inițierea are aici cote extreme din punct de vedere tensional. Soarta întregii lumi depinde de vitejia lui Iorgovan, singurul care poate afla terifianta hierofanie „de la brâul pământului”. În Mistriceanul I(7), blândul șarpe al casei capătă factură cosmică: „Pui de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
calul din grajdul de piatră. Potrivit lui V. I. Propp, bidiviul ținut în cadrul mineral are o încărcătură puternic sepulcrală, fiindcă trimite la cripta strămoșului. Forța chtoniană întruchipată de cal echilibrează lupta cu stihiile, prin adăugarea de energii acumulate și preluate de la înaintaș la capacitățile excepționale ale eroilor. Într-o colindă din Basarabia, nu numai calul este ales, ci și grajdul mineral, abia al nouălea, cifra desăvârșirii, fiind potrivit: „Frâu’n mînă și-a luat/ Și la grajd el a plecat/ Și-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
personalitățile care le-au condus la finele veacului al XIX-lea și începutul celui următor. Regretabilă este nefinalizarea proiectului memorialistic al eroului nostru. Ultimele pagini ale manuscrisului aparțin fiului său, Bogdan Gh. Rădășanu, care amintește câteva date biografice din viața înaintașului său și momentul morții marelui învățător Gheorghe Rădașanu. La mai bine de 30 de ani de la moartea învățătorului, prin dorința familiei și strădania noastră a venit vremea ca "Viața mea" a învățătorului Gheorghe Rădașanu să vadă lumina tiparului. Mulțumim pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
500 de ani căci nu-i decât o parte a vestitului și istoricului sat Baia. Căci multe locuri și poeni poartă numele unor locuitori din Baia ca: Poiana lui Hulboană, a Păvălenilor. Și în curgere de atâta amar de vreme înaintașii noștri precum și noi am căutat și ne-am făcut înlesniri, poduri, șosele,pivnițe,case bune, șuri ca acele mari, grădini cu pomi de rară frumusețe iar pe locurile de fâneață avem zeci de mii de brazi, unii buni de făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
eram în apropierea Argentinei, în Peru, hoinăream prin imensa Limă și mă întrebam oare ce s-ar fi ales de mine dacă chiar reușeam să atunci să plecăm. Ce puteam ajunge? Găseam oare drumul spre adevăr, așa cum constatam la acei înaintași ai noștri care deveniseră referințe cu care se delectau elitele lumii culturale? Nu priveam în urmă cu mânie sau cu regrete. Aveam peste 50 de ani, parcursesem un drum lung, accidentat, cu nenumărate urcușuri și coborâșuri, cu încercări dificile, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și națiune s-a remarcat în mod drastic și în istoria poporului român. Națiunea română este una și nedespărțită de la Nistru până la Tisa. Aceeași obârșie, același grai, aceeași doină, aceleași datini și obiceiuri pretutindeni, dară vitregia vremilor a împiedicat pe înaintașii noștri de a creia un stat național unitar, care să cuprindă neamul întreg în hotarele lui etnice. Leagănul copilăriei neamului nostru, Ardealul, a fost cuprins de unguri înainte cu 1.000 ani și înseși Principatele Române, ce se înjghebară la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de hotar, pe care Austria le boteză cu un nume impropriu „Bucovina”, pentru a acoperi prada în ochii diplomației europene. Actul de cesiune s-a încheiat fără consimțământul înaintașilor noștri, de Poarta suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților noștri nu pot avea putere legală, fiind stoarse de usurpatori
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în țara noastră, dară, ca și altă dată, așa și acuma, noi, românii, singurii păstrători ai vechilor tradițiuni politice, istorice și culturale din această țară, ne vom împotrivi acestor tendințe nelegiuite, fiindcă am fi niște urmași netrebnici ai vitejilor noștri înaintași, dacă ne-am întoarce la sânul Patriei Mame cu moștenirea știrbită. Ținând seamă de toate acestea, am onoarea de a recomanda onoratului Congres primirea moțiunii de Unire, propusă de Dl Președinte. Președintele Congresului dă cuvântul d-lui Dr. Vasile Bodnarescu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
laboratoare din medicina omului este arondată centrelor universitare și laboratoarele veterinare trebuie arondate facultăților de medicină veterinară. Institutul Național de Diagnostic are profesioniști care se autoformează la locul de muncă, mai mult “după ureche” decât prin preluarea unor aspecte de la Înaintași. Morfopatologia nu se Învață din cărți. Ea se preia de la Înaintași. Oricât de priceput În arta scrierii ar fi un morfopatolog, el nu poate descrie niciodată marea diversitate a exteriorizărilor unui proces patologic. Dar, să revin la problemele proprii. În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
trebuie arondate facultăților de medicină veterinară. Institutul Național de Diagnostic are profesioniști care se autoformează la locul de muncă, mai mult “după ureche” decât prin preluarea unor aspecte de la Înaintași. Morfopatologia nu se Învață din cărți. Ea se preia de la Înaintași. Oricât de priceput În arta scrierii ar fi un morfopatolog, el nu poate descrie niciodată marea diversitate a exteriorizărilor unui proces patologic. Dar, să revin la problemele proprii. În 1973, prin Decretul 356 al Consiliului de Stat, mi s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]