74,982 matches
-
Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. ... 4. Sub aspect extrinsec se susține încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție. ... 5. Astfel, se arată că legea a fost respinsă de Senat în data de 20 iunie 2022, fiind adoptată de Camera Deputaților, Cameră decizională, cu
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
privind principiul bicameralismului (spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018). ... 8. Sub aspect intrinsec, Președintele României susține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție prin raportare la art. 57 alin. (3) și (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și a art. 147 alin. (4) din Constituție, prin lipsa unui
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și a art. 147 alin. (4) din Constituție, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului modificator cu privire la anexa nr. 2 la legea dedusă controlului de constituționalitate, încălcarea art. 1 alin. (4), a art. 136 alin. (4) și a art. 147 alin. (4) din Constituție, prin modalitatea de constituire a dreptului de administrare, și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la standardele de calitate a legii
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
modificator cu privire la anexa nr. 2 la legea dedusă controlului de constituționalitate, încălcarea art. 1 alin. (4), a art. 136 alin. (4) și a art. 147 alin. (4) din Constituție, prin modalitatea de constituire a dreptului de administrare, și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la standardele de calitate a legii, deoarece mecanismul creat de legiuitor prin legea criticată, care permite „preluarea“ și „integrarea“ unităților de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 în cadrul instituțiilor de învățământ de
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
element structural al normei juridice. ... 15. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate sunt invocate considerente cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 366 din 29 iunie 2022. ... 16. De asemenea, referitor la modalitatea de constituire a dreptului de administrare, se susține încălcarea art. 1 alin. (4), a art. 136 alin. (4) și a art. 147 alin. (4) din Constituție. Astfel, se arată că, în absența unui temei-cadru în corpul actului modificator, suprafețele de teren descrise în anexa nr. 2 la legea supusă
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Guvernului (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 684 din 30 septembrie 2020 sau Decizia nr. 58 din 16 februarie 2022). ... 20. În același timp, se susține și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la standardele de calitate a legii. Astfel, potrivit art. I pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate, sintagma „instituțiilor de învățământ superior de stat“ din cuprinsul art. 28 alin. (5) din Legea
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluția legislativă cuprinsă în art. II din legea criticată, cu evident impact financiar și consecințe asupra bugetului de stat. ... 48. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, întrucât, pe de o parte, există deosebiri majore de conținut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului și implicit o configurație semnificativ diferită a
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), care reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, ce constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. II A5). ... 15. Președintele României susține, totodată, încălcarea art. 135 alin. (2) lit. c), d) și e), coroborat cu art. 136 din Constituție, prin lipsa instituirii garanțiilor necesare și suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de lege. ... 16. Astfel, legea supusă controlului de constituționalitate nu conține
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
constituționale ale statului enumerate la art. 135 alin. (2) lit. c), d) și e) din Constituție și, în cazul de față, chiar esența dreptului de proprietate publică a acestuia reglementat la art. 136 din Constituție. ... 26. Președintele României susține și încălcarea principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 din Constituție, prin lipsa manifestării de voință a municipiului Suceava. Din analiza legii criticate nu poate fi identificată, în mod concret, manifestarea de voință a unității administrativ-teritoriale municipiul Suceava în acest sens, materializată
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
se concretizeze într-o hotărâre a consiliului local, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 58 din 16 februarie 2022, Decizia nr. 384 din 29 mai 2019) prin care s-a statuat că inexistența acestui acord reprezintă o încălcare a principiului autonomiei locale. Prin urmare, în măsura în care lipsește hotărârea consiliului local privind dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului vizat de legea criticată, se creează premisele încălcării dispozițiilor art. 120 alin. (1) din Constituție, care garantează principiul autonomiei
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
prin care s-a statuat că inexistența acestui acord reprezintă o încălcare a principiului autonomiei locale. Prin urmare, în măsura în care lipsește hotărârea consiliului local privind dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului vizat de legea criticată, se creează premisele încălcării dispozițiilor art. 120 alin. (1) din Constituție, care garantează principiul autonomiei locale. În consecință, având în vedere jurisprudența constituțională în materie, Guvernul reține și încălcarea art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. ... 32. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
local privind dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului vizat de legea criticată, se creează premisele încălcării dispozițiilor art. 120 alin. (1) din Constituție, care garantează principiul autonomiei locale. În consecință, având în vedere jurisprudența constituțională în materie, Guvernul reține și încălcarea art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. ... 32. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la art. 135 și 136 din Constituție, Guvernul invocă dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 și reține că legea criticată are
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1184 din 7 decembrie 2020, paragraful 52). ... 43. Curtea a mai reținut că inexistența acordului unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește transferul în patrimoniul acestora inclusiv al bunurilor din domeniul public reprezintă o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție, care privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestionarea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităților pe care autoritățile publice le reprezintă (a se
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
teren din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, fără a cuprinde acordul unității administrativ-teritoriale cu privire la dobândirea bunului în patrimoniul său, ceea ce în lumina considerentelor reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional echivalează cu încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 45. În continuare, sub aspect legislativ, Curtea reține că reglementarea-cadru privind trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale este reprezentată de dispozițiile art. 292 din Ordonanța
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, raportându-se la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 16, 61 și 75 din Constituție. ... 4. Critica de neconstituționalitate extrinsecă se referă la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat pe calea jurisprudenței constituționale prin interpretarea art. 61 și 75 din Legea fundamentală. În deciziile sale în această materie, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul bicameralismului nu permite adoptarea unei legi de către o
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
principiul bicameralismului nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Instanța de contencios constituțional a stabilit două criterii esențiale care, întrunite cumulativ, determină cazurile de încălcare a principiului bicameralismului în procedura legislativă: pe de o parte, existența unei deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere. ... 11. Președintele Camerei Deputaților a transmis punctul său de vedere prin care solicită respingerea obiecției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 12. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului bicameralismului, se arată că susținerile formulate în acest sens sunt nefondate și chiar se bazează pe o abordare profund greșită. Aceste susțineri nu sunt argumentate din punct de vedere juridic, nu se arată modul concret în care este
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Senat sau de cel în vigoare. ... 13. Se susține că legea criticată a parcurs în mod corect, complet, regulamentar și constituțional întreaga procedură impusă de procesul legislativ, fără a se circumscrie celor două criterii esențiale stabilite de Curtea Constituțională pentru încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, primul criteriu, existența unor diferențe majore de conținut juridic între cele două forme adoptate de fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, nu este îndeplinit, deoarece Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, nu a făcut altceva
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
să se îndepărteze de la conceptele statuate în forma Senatului sau de la materia avută în vedere de inițiatorul proiectului. Nici sub aspectul structurii legii adoptate de cele două Camere - cel de-al doilea criteriu necesar a fi îndeplinit pentru încălcarea principiului fundamental menționat - nu se poate observa o diferență semnificativă de configurație, Camera decizională adăugând doar un nou articol, final, care dispune republicarea actului normativ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
legiuitor în cuprinsul legii contestate este clar, predictibil și neechivoc, fără pasaje obscure sau cu soluții normative contradictorii, fiind astfel respectate exigențele de calitate a unui act normativ impuse de Legea nr. 24/2000. Cât privește susținerile autorilor sesizării referitoare la încălcarea principiului securității juridice, principiu care, în accepțiunea autorilor sesizării, se referă la protejarea cetățenilor contra unui pericol creat de legiuitor „prin normele juridice pe care le propune și adoptă,“ se apreciază că acestea sunt nerelevante și lipsite de obiect. Așa
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
de calitate prin conținutul dispozițiilor de lege criticate, ce privesc guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, și se realizează în același timp scopul originar al proiectului de lege, de reformare a acestui domeniu de reglementare. ... 15. Cu referire la criticile privind încălcarea principiului nediscriminării, garantat de art. 16 din Constituție, se arată că și acestea sunt neîntemeiate, întrucât dispozițiile art. 4^4 alin. (2) din legea examinată, care stabilesc modalitatea de salarizare a personalului AMEPIP, corespund criteriilor de nediscriminare stabilite de norma constituțională
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
iar obiectivul atribuțiilor stabilite în sarcina personalului constă în îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice. ... 16. Guvernul a transmis punctul său de vedere prin care consideră că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 17. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 61 alin. (1) și ale art. 75 din Constituție, Guvernul - care în acest caz are și calitatea de inițiator al proiectului de lege examinat - arată că acestea nu se susțin, deoarece autorii sesizării pretind nerespectarea principiului bicameralismului doar
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
unor configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, nu se poate pune nici problema nerespectării dispozițiilor constituționale și regulamentare privind întoarcerea legii, critica de neconstituționalitate fiind, așadar, neîntemeiată. ... 19. Referitor la criticile ce vizează încălcarea art. 1 alin. (3) și(5) din Constituție sub aspectul exigențelor de calitate a legii, Guvernul apreciază că și acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, se amintește jurisprudența Curții Constituționale, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011 sau nr. 744 din 13 decembrie 2016, paragraful 35). Totodată, se observă expunerea lacunară a motivelor avute în vedere de autorii sesizării, în sensul că pentru demonstrarea încălcării, prin anumite sintagme cuprinse de unele texte din legea criticată, a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind principiul securității juridice, nu sunt suficiente afirmații cu caracter general, precum cele utilizate în cuprinsul sesizării. De altfel, cele
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Omului în Cauza Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy împotriva Finlandei, paragraful 143, și Decizia Curții Constituționale nr. 65 din 24 februarie 2022, paragraful 21). ... 20. În ceea ce privește criticile raportate la prevederile art. 16 din Constituție, referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi prin stabilirea unor reguli diferite pentru salarizarea unor categorii de funcționari, Guvernul consideră că și acestea sunt neîntemeiate. Reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă un proces complex care, în mod
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]