2,733 matches
-
mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tăiș era prezentat în același fel adversarului. Amenințarea cu indexul drept este mai agresivă decât cea realizată cu indexul stâng 89. Dacă realizăm o comparație a gestului din punct de vedere sintactic și din punct de vedere semantic, observăm o înclinare a sintaxei spre convenționalism și a semanticii spre materialism. 3. Analiza pragmatică a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
condiționând elevii să rămână în așteptare până când inițiează interacțiunea cu ei. Din perspectiva profesorului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) controlează participarea elevilor (indică cine, când, cum, de unde, pentru cât timp trebuie să participe): • indicarea elevului cu ajutorul mâinii; • înclinarea capului spre elevul indicat; • stabilirea contactului vizual pentru a-i monitoriza pe elevi; • ridicarea umerilor și mâinilor în semn de protest pentru indisciplina din clasă; • aplecarea în față spre un elev pentru a-i arăta interesul; • utilizarea mâinii pentru a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă un profesor dorește să mențină un ritm alert al comunicării cu elevii poate alege gesturile rapide care nu consumă un volum considerabil de timp: de exemplu, o înclinare a capului spre un elev consumă mai puțin timp decât deplasarea spre acesta. În cazul în care profesorul dorește să creeze un moment de răgaz, înainte de a indica cine să răspundă, el poate trece cu privirea întreaga clasă. Acest gest
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorii care folosesc acest gest frecvent au nevoie să-și facă ordine în dezordinea gândirii lor. Pentru a răspunde participării elevilor și a regla viteza interacțiunilor în sala de clasă, profesorul apelează uneori la gesturi economice din perspectiva întinderii temporale: * înclinarea capului în direcția elevului dornic să răspundă la lecție; * ațintirea unei priviri de atenționare asupra elevului indisciplinat; * indicarea unui cuvânt scris pe tablă; * întreruperea elevului cu ajutorul unui gest al mâinii atunci când greșește. * După precizie, remarcăm în comunicarea didactică: gesturi precise
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să aleagă gesturi precise. De cele mai multe ori, aceste gesturi (atingerea cu mâna a unui elev, indicarea cu degetul spre un elev, indicarea cu privirea spre ușă) sunt mai puțin expuse confuziei decât cele imprecise (orientarea corpului în direcția elevului indicat, înclinarea capului spre un elev). Uneori, gesturile imprecise au avantajul obținerii comportamentului de atenție din partea tuturor elevilor. De exemplu, există momente când un profesor nu dorește să specifice ce elev trebuie să răspundă pentru că își dorește ca toți să răspundă în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sentimentul propriei valori, capacitatea de a acționa; e) mișcarea capului spre spate și în sus: arată deconectare, stare de visare, dorință de detașare (dacă profesorul decodifică acest gest la elevi în timp ce predă, înseamnă că trebuie să schimbe strategia didactică); f) înclinarea laterală a capului: spre umărul drept transmite simpatie, spre umărul stâng, exprimă scepticism, o atitudine critică; g) legănarea capului: poate exprima atât acordul, cât și dezacordul. Acest gest asociat cu ridicarea umerilor și cu coțurile gurii lăsate în jos semnalează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate transmite semnale clare: acordul sau dezacordul, interesul sau dezinteresul. Dacă profesorul duce mâinile la spate și, în același timp, se apleacă pentru a putea să citească un text după manualul unui elev, poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a putea să citească un text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei următoare, care nu s-a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adevărul”, fără de care relațiile dintre oameni ar fi marcate doar de nedreptăți și umilințe. * „Țineți Întotdeauna pe cei răi despărțiți: siguranța Întregii lumi depinde de aceasta.” (La Fontaine) Explicația psihologică o găsim Încă la Democrit: „Frecventarea continuă a răilor sporește Înclinările rele”. Proverbele sînt, de asemeni, convingătoare prin plasticitatea lor: „Mărul putred strică pe celelalte”. * „Cei răi cred că-ți fac mult bine, atunci cînd nu-ți fac rău.” (F. Esop) Însă dacă pentru cel care este rău, abținerea, de moment
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
devenise din ce în ce mai arogant. Într-o lucrare apocrifa se povestește cum, întâlnindu-l pe Ludovic care se întorcea de la o baie în Sena, Condé nu a coborât din caleașca, conform protocolului curții, ci l-a salutat pe rege printr-o simplă înclinare a capului și a trecut mai departe, Ludovic devenind roșu de furie ca urmare al acestui afront. Prin plecarea lui Condé în exil, cardinalul a dat o lovitură puternică prinților. Înainte, veriga care îi unea pe protestatari era ura pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Spania, pentru a participa la negocierile finale privind căsătoria tinerilor. La întâlnirea emoționantă dintre cei doi regi, ceremonialul strict al curții spaniole le-a interzis să se strângă în brațe. Deși cu ochii în lacrimi, sau salutat printr-o simplă înclinare a capului. în timpul discuțiilor dintre cei doi frați, Ludovic al XIV-lea a avut permisiunea să treacă prin fața ferestrelor camerei unde se afla Infanta pentru ca cei doi să se poată privi. în lucrările apocrife, se povestește cum Ludovic a încălcat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prin rugăciune ne înduhovnicim și ne unim cu Hristos, ca să putem spune cu Sf. Apostol Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” Prin credință și rugăciune se poate întemeia o lume nouă cu gânduri curate și cu înclinări puternice spre dreptate și adevăr; toate pentru a aduce o revigorare sufletească a societății de azi. Lumea are nevoie de spiritualizare prin credință și rugăciune. Rugăciunea ajută foarte mult sufletul prin morală duhovnicească. Și cum sufletul este acela care înfățișează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fie făcută. Părinții trebuie să fie atenți cu rugăciunea copiilor pentru că ea este sfântă și sfințește omul, sfințește și momentul în care o rostim. Prin rugăciune, copilul are pace sufletească, are o stare de echilibru a conștiinței și o permanentă înclinare spre cumpătare, ca un adevărat creștin. Metoda folosită de părinți, și în special de mamă, trebuie să fie potrivită cu gradul de dezvoltare a copilului. Dar cea dintâi comunicare între copil și mamă se face prin sentimentul dragostei, mama trebuie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze suficient de scurte. Cel care adoptă o asemenea atitudine relațională arată (limbaj nonverbal): • energie, un râs ușor sau un zâmbet deschis, brațe deschise, atitudine de ascultare (foarte puține gesturi, se apleacă încet, înclinări ale capului, încuviințare din cap); • palmele deschise îndreptate în sus; • mișcări ale brațelor către partener; gesturi îndreptate către acesta; • corpul destins, relaxare musculară, calm; • gesturi flexibile, privire directă, respectă spațiul personal, se ridică pentru a primi, recunoaștere pozitivă a partenerului
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o greșeluță... Dacă nu cer prea mult, mai acordă-mi doar două minute! Ai reacționat destul de impulsiv, cel puțin verbal... Nu vrei să încerci și asta? indicarea, cu degetul mare și cu cel arătător, a dimensiunilor reduse (gestul pentru "puțin") înclinarea laterală a capului intensitate medie/coborâtă a vocii ton complice curbe intonaționale de atenuare a criticii/ordinului etc. promovarea unei atmosfere comunicative/ relaționale plăcute, detensionate Sunteți, ca de obicei, foarte amabil... Fii drăguț și adu-mi dosarul roșu de pe birou
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaug și eu că.../ Mă scuzați, trebuie spus că../Psst!. (cf. Vasilescu, 2010, pp. 206-209; pentru rolul acestor întreruperi, vezi Dascălu Jinga, 2006, pp. 104-134); * mărci ale suportului acordat locutorului, interlocutorul neavând intenția de a interveni în actul comunicativ: zâmbet, înclinarea capului, semnul ok, sintagme verbale de tipul Perfect de acord. /Corect./ Firește. etc. (pentru "întreruperile suportive", vezi Dascălu Jinga, 2006, p. 136); * mărci ale evitării intervenirii în actul comunicativ: mișcare afirmativă din cap, zâmbet scurt, brațe încrucișate, evitarea privirii locutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și fără carte... o să hotărască alții... ce e bine și rău...”. Încheie: ,,Mamă, am trăit cu un câine turbat... cred că și-a meritat soarta...”. Profilul psihologic: - oscilează între rezervare, detașare, distanță, rigiditate și deschidere, căldură, cooperare, cu o ușoară înclinare spre al doilea aspect; - inteligență de nivel scăzut, concentrată spre aspectul practic; - emotivă, tulburată, versatilă; - modestă, cedează ușor, docilă, se acomodează ușor; - așezată , tăcută, serioasă; - oportunistă, se eschivează de la respectarea normelor; - oscilează între a fi timidă, temătoare și a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nivel scăzut, concentrată spre aspectul practic; - emotivă, tulburată, versatilă; - modestă, cedează ușor, docilă, se acomodează ușor; - așezată , tăcută, serioasă; - oportunistă, se eschivează de la respectarea normelor; - oscilează între a fi timidă, temătoare și a fi îndrăzneață, spontană, sociabilă, cu o ușoară înclinare spre al doilea aspect; - dură, satisfăcută de sine, realistă; - bănuitoare, dificil de înșelat; - anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași și risipitorii averilor personale; în ultimul sînt violenții împotriva lui Dumnezeu (nelegiuiții), în contra naturii (sodomiții) și a nevoilor umane (cămătarii). A opta bolgie, Malebolge, desfășurată pe un podiș cu înclinare descendentă, cu zece văi ce se opresc într-un enorm puț străjuit de giganți. Aici sînt supuși chinurilor iadului toți cei care au comis păcate profitînd de credulitatea omului: seducătorii, simoniacii, ghicitorii, delapidatorii, ipocriții, hoții, sfătuitorii întru păcat, intriganții, falsificatorii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de proporții în care se angajează M. În jurul lui gravitează o masă compactă de studii satelite - publicate înăuntrul sau în afara țării - și tot lui i se integrează munca de concepție tematică și metodologică de la „Cahiers roumains d’études littéraires”. O înclinare raționalist-universalistă marchează opțiunile intelectuale, ca și discursul lui M. Tendința de reducție la invariant există în studiile monografice consacrate lui Macedonski, Mircea Eliade, Étiemble. Exegetul se lasă fascinat de elevarea potențială a fiecărui caz la plafonul unor categorii nominale. Sintagma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
monade fizice) care lucrează în mod armonios, după un plan înțelept al lui Dumnezeu. El aduce o contribuție importantă în explicarea mecanică a naturii după Newton și anume, originea sistemului nostru solar. Între 1760-1770 se simte asupra sa o pronunțată înclinare spre empirismul englez, mai precis spre așa-zisul „scepticism” a lui Hume, fără a renunța total la convingerile sale raționaliste dinainte. Între 1770-1781, pregătindu-și dizertația de profesor, dă la iveală „Critica rațiunii pure”, care apoi este dezvoltată și generalizată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]