4,474 matches
-
autoritățile publice, constituantul român le-a investit, implicit, cu atribuții care, desi concura la realizarea unei anumite puteri, nu se confundă cu aceasta. Astfel, în cap. I din titlul III al Constituției, deși a urmărit să dea expresie autorităților care înfăptuiesc "puterea legiuitoare", nu s-a limitat doar la Parlament, ci a reglementat și instituția "Consiliul Legislativ". La fel, cap. II-V din același titlu, consacrate autorităților publice investite cu înfăptuirea puterii executive, reglementează, pe lângă instituțiile Președintelui României și ale Guvernului
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
parte: instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Este însă evident că acești trei factori ai autorității judecătorești nu constituie, fiecare, elemente ale puterii judecătorești. Prin putere judecătorească trebuie să se înțeleagă numai acele instituții ale statului care înfăptuiesc actul de justiție prin pronunțarea hotărârilor judecătorești. Iar aceste instituții nu pot fi decât Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești, așa cum prevede art. 125 alin. (1) din Constituție. ... De aceea Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
sesizări sunt neîntemeiate, pentru următoarele motive, redate în esență: a) cu privire la art. 1, se arată că, prin noua să redactare, textul stabilește componentele autorității judecătorești, reproducând dispozițiile constituționale și, în același timp, marchează locul distinct al instanțelor judecătorești, singurele care înfăptuiesc justiția și, prin această, exercita puterea judecătorească. Deși în Constituția României separația puterilor în stat nu este consacrată expressis verbis, ea este recunoscută prin funcțiile distincte pe care le prevede pentru autoritățile publice, pe care le reglementează în cuprinsul sau
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
instituții, și "puterile statului", ca funcții ale acestuia. Or, este cunoscut că teoria clasică a separației puterilor în stat pornește nu de la ideea de separație a instituțiilor, ci de la ideea că funcțiile statului - legislativă, executivă și judecătorească - sunt distincte și înfăptuite de organe independente. Prima idee este doar consecință celei de-a doua. În acest sens trebuie înțeleasă și distincția pe care prevederile art. 1 din Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească o fac între
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în care sunt formulate textele care se referă la judecători și cele care se referă la procurori. Astfel, art. 123 alin. (2) din Constituție prevede că "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii", ceea ce corespunde rolului lor de a înfăptui justiția, de a judeca, de a soluționa litigii. Aceeași rațiune stă și la baza inamovibilității care este recunoscută judecătorilor prin art. 124 alin. (1) din Constituție, ca garanție a independenței lor. În schimb, referitor la statutul procurorilor, art. 131 alin
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției". Se observă, în mod clar, din formularea art. 131 alin. (1), că procurorii au un statut complet diferit de cel al judecătorilor, tocmai din cauza faptului că ei nu înfăptuiesc justiția, nu pronunța hotărâri cu valoare de adevăr legal. Din analiza alin. (1) al art. 131 din Constituție rezultă că procurorii sunt supuși atât controlului ierarhic, cât și autorității ministrului justiției, ceea ce exclude ideea de independență față de autoritățile ierarhic superioare
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
pune la îndoială independența lor în luarea deciziilor. Cu referire directă la obiecțiile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată următoarele: 1. Critică de neconstituționalitate adusă art. 1 din legea atacată este nefondată. Potrivit art. 125 alin. (1) din Constituție, justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, astfel că legea fundamentală recunoaște numai judecătorului jurisdictio și imperium, adică puterea de a "spune" dreptul și de a impune executarea silită a hotărârilor. Prin Decizia nr.
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Curtea Constituțională a statuat în sensul că, deși dispozițiile referitoare la Ministerul Public sunt așezate în Constituție în capitolul referitor la "Autoritatea judecătorească", aceasta nu poate duce la transformarea Ministerului Public și a unităților sale în instanțe judecătorești, care să înfăptuiască, potrivit Constituției, justiția. În aceeași decizie, analizandu-se art. 131 alin. (1) din Constituție, care este plasat tot în capitolul "Autoritatea judecătorească", si reținându-se că ministrul justiției, sub a cărui autoritate își desfășoară activitatea procurorii, este reprezentant al executivului, s-
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
altă parte, art. 80 alin. (2) din Constituție se referă la "puterile statului", astfel încât și acest text constituie un temei pentru aprecierea textului atacat ca fiind constituțional. Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu face parte din puterea judecătorească, deoarece nu înfăptuiește justiția, ci reprezintă un organism care se interpune între puterea judecătorească și puterea executivă, reprezentată de Președintele României și Guvern, în principal pentru asigurarea unei cât mai depline independente a justiției. Această explică de ce a fost reglementat în capitolul "Autoritatea
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
a obligațiilor financiare și fiscale față de stat; 26. exercita, prin organele sale de specialitate, controlul operativ și inopinat în legătură cu aplicarea și cu respectarea legislației fiscale și vamale; 27. acționează, prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii fiscale și a corupției; 28. înfăptuiește politică vamală, în concordanță cu cadrul legislativ existent; 29. asigura administrarea monopolului de stat, în condițiile legii; 30. analizează documentațiile tehnico-economice și emite acordul pentru realizarea obiectivelor noi de investiții finanțate parțial sau integral de la bugetul de stat, de la bugetele
HOTĂRÎRE nr. 447 din 12 august 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118780_a_120109]
-
de sovietici, partizanii au ocupat în octombrie Belgradul. După aceea, armata sovietică a traversat nordul Iugoslaviei și a intrat în Europa Centrală. Controlînd toată țara, forțele lui Tito erau libere să-și elimine adversarii politici interni, acțiune care a fost înfăptuită cu o mare cruzime. Cu toate că prin primăvara anului 1945 armatele inamice părăsiseră teritoriul Iugoslaviei, partizanii aveau totuși încă de furcă cu opoziția internă. Ei s-au confruntat la început cu rămășițele detașamentelor de cetnici și cu grupurile care colaboraseră cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
spune mult despre admirația postumă de care s-a bucurat Dante) relatează, în 100 de cîntece, de 130-140 de versuri fiecare, odiseea poetului "pierdut, în plin drum al vieții" în pădurea întunecată a păcatului, salvat de întîlnirea cu Beatrice și înfăptuind un periplu mîntuitor în lumea cealaltă, condus mai întîi de Vergiliu, (Infernul și Purgatoriul), apoi de Beatrice însăși (Paradisul). Dincolo de acest itinerar simbolic, subiectul operei este universul în totalitatea sa: binele și răul, frumosul și urîtul, umanul și inumanul, sublimul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să facă o călătorie în Valahia și Moldova ca să-și viziteze misionarii, pentru a-și da seama personal de apostolatul lor și de dificultățile pe care le întâmpinau, ca să poată alcătui o relație detaliată. Dar nu a reușit să-și înfăptuiască dorința, fiindu-i numit deja în noiembrie un succesor. În sesiunea din 5 noiembrie 1644, Sf. Congregație de Propaganda Fide l-a numit Vicar Patriarhal și Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova pe Pr. M.ș Giovanni Tommaso dei
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în fapt, enunțuri performative care, acumulate, au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a Europei, naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai fini cunoscători ai realității istorice românești, obiectivul general al Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriotismul este o contribuție importantă la gândirea politică pașoptistă, care, deși a fost singura lucrare a lui Aaron care a cunoscut o singură ediție, a avut un efect stimulativ și o influență notabilă asupra configurării ideologiei în virtutea căreia s-a înfăptuit mișcarea revoluționară din 1848 (Marcu, 2011, p. 119). Datorită acestei încărcături ideologice progresiste, democratice și anti-status quo, cartea nu a circulat în sistemul de învățământ public organizat de autoritățile statale ca lucrare școlară. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colective românești. În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o treime de mari neadevăruri - poate cele mai mari dintre toate câte au trecut vreodată prin mintea omenească" (pp. 35-36). Postulatul egalității sociale este o vădită violare a principiului natural al inegalității. Egalitatea există numai ca noțiune geometrică, imposibil de înfăptuit în natura esențialmente și iremediabil inegală și ierarhizată. Din acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel cum este și tentativa geometricienilor de a găsi cvadratura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spiritualității românești, stabilirea coordonatelor ontologice ale duhului național - acestea sunt imperativele identitare ale vremii la a căror împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești - spațiul mioritic și timpul ondulat - fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituie ortodoxia ca axa spirituală a românității. "Biserica ortodoxă e consacrată de istorie ca Biserica neamului românesc. Statul etnocratic acceptă doctrina ei fără s-o discute" (p. 252). Duhul ortodox este singurul care însuflețește trupul neamului românesc, pecetluind osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt "idioți, dobitoace imbecile", întrucât chiar dacă patria lor va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război de purtat: războiul civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007, p. 111); Ion Creangă l-a anticipat pe Freud prin profundele sale analize psihanalitice, totul culminând cu actele de pionierat înfăptuite în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (1924-1925), care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță de un entuziasm și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi emanația voinței categorice, ferme și unanime a întregii națiuni" (pp. 231, 232). Pe plan teoretic, N. Ceaușescu este autorul unor "magistrale expuneri", întreaga sa operă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția identitară la care este chemată educația se înfăptuiește prin asigurarea "cultivării dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român" (art. 4, al. 2). Loialitatea națională și devoțiunea colectivă față de trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare" ale identității naționale: Limba și literatura română
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]