2,635 matches
-
nici o strivire a inimii n-ar putea învrednici pe nimeni să atingă acea adevărată castitate a omului lăuntric și să fie în stare să ajungă numai prin efortul curat omenesc, adică fără ajutorul lui Dumnezeu, la virtutea unei așa curății, înnăscută doar îngerilor și proprie cerului” (cap. 11). Indispensabile pentru atingerea desăvârșirii, Cassian mai enumeră și alte mijloace, precum ar fi: răbdarea suferințelor și durerilor care ne vin de la cei mai mari, gândul viu și recunoștința caldă pentru ajutorul și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
primise anterior. Ioan Cassian e de părere că umanitatea căzută deține încă noțiunea de bine fiind capabilă să discearnă binele și dreptatea de ceea ce este rău, dând exemplu pasaje scripturistice de felul: ,, Ca să atragă atenția că putința binelui este înnăscută în ei, mustrând pe farisei, Mântuitorul le zice: <<De ce nu înțelegeți de la voi înșivă ce este drept? >>. Nu le-ar fi spus aceasta dacă nu ar fi știut că ei au discernământul natural, sau judecata firească și pot deosebi ceea ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe care o creează în fiecare om ajută la mobilizarea sufletului pentru a se desăvârși mai mult. Testarea sufletului prin concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
2006, 141; Jowitt: 1971, 171)8. De ce pe el și nu pe Molotov, de exemplu, de care cu siguranță se simțea mult mai apropiat din punct de vedere ideologic? Aș răspunde la această întrebare în felul următor: datorită instinctului politic înnăscut al lui Dej, care intuise probabil cine va deveni noul lider incontestabil al Uniunii Sovietice, dar și datorită faptului că nu s-a implicat niciodată direct în competiția pentru putere care se desfășura în interiorul Kremlinului post-stalinist. Nu ca urmare a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a făcut față cutremurului maghiar păstrându-și și ulterior consilidându-și poziția de prim-secretar al PMR, nu văd de ce afirmația lui Mănescu nu ar fi credibilă. Ca mulți alți colaboratori apropiați ai lui Dej, și Mănescu depune mărturie pentru instinctul înnăscut al acestuia în ceea ce privește relațiile interumane și evaluarea corectă a diferitelor conjuncturi în care se întâmpla să se afle. Simțea ce e bine și îi aduce folos" (Betea: 2001a, 101, 104). De asemenea, prim-secretarul PMR "simțea" și elimina cât mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt extrem de sugestive. Astfel, Ghennady Voronov, fost membru al Biroului Politic al PCUS, afirmă că ""Hrușciov în 1956 și Hrușciov în 1964 erau doi oameni foarte diferiți; din anumite puncte de vedere nu semănau între ei deloc. Abordarea sa democratică înnăscută, care nu putea decât să te câștige atunci când îl întâlneai prima oară, a lăsat treptat locul înstrăinării, unei încercări de a se izola într-un cerc îngust de oameni, dintre care unii îi alimentau cele mai rele tendințe."" Fostul ministru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lecturilor mele teatrale, nu pentru că a avut răbdarea să mă testeze, ca la examen, propunându-mi teme și analizându-mi soluțiile și răspunsurile, ci, dincolo de toate aceste gesturi extrem de generoase, datorită intensității prezenței sale. O calitate carismatică a actorului, calitate înnăscută, pe care nu i-o poate insufla nici o formă de învățământ, este prezența scenică faptul de a iradia o energie contagioasă și de a focaliza privirile tuturor asupra actului scenic pe care îl împlinește. Întocmai actorului,Visarion pe scenă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este gratulat de experiență și vârstă nu-i sunt totuși de folos. Nu-l împiedică din când în când să irumpă la fel ca în anii tineri, să se războiască pentru idei, indiferent de domeniul de unde vin, demonstrând că artistul înnăscut nu îmbătrânește și mai ales nu se cumințește niciodată. Mulți ne-am întrebat, în special aceia care i-am văzut spectacolele și apreciat valoarea lor, cunoscându-i imensul potențial creator, ce se petrece cu regizorul de odinioară, de ce de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dar devine adeseori promotorul, inventatorul lor. O știre recentă ne anunța de plasarea de către mâini criminale, în plușul scaunelor din săli de cinematograf din Paris, a unor ace de seringă purtătoare ale virusului HIV. Violența umană este atât o caracteristică înnăscută, ținând de condiția ereditară, cât și una învățată, determinată de experiența individului. Așa cum am spus mai sus, adeseori adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și că acesta din urmă poate genera și susține conduite de negociere în situații conflictuale, evitându-se manifestările violente. Violența și gingășia interpersonală caracterizează în aceeași măsură omul de azi ca și pe cel din lumea veche (Walker
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte, scopul violenței va fi ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate întări sentimentul că cel puternic este îndreptățit să-ți facă orice atâta vreme cât nu ai forță să te opui. în urmă cu 20 de ani am avut în consultație un copil în vârstă de 3 ani, cu o surditate profundă, înnăscută. Copilul a fost izolat de mama sa, o persoană ce nu dorea ca satul să știe că la 2 ani, copilul ei nu vorbește, într-o încăpere din casă, singur. în decurs de un an, copilul a dezvoltat un comportament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mintea celeilalte persoane. Datorită acestor funcții, neuronii-oglindă sunt considerați că se află la originea empatiei imediate. Contrar părerilor comune, calitatea funcționării creierului nostru emoțional, ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de „coeficient de emoționalitate”1, nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale stresului posttraumatic, precum și teoria procesării informației a lui Horowitz. Combinația dintre perspectiva centrată pe persoană cu psihologia pozitivă a ultimilor ani a dus la o nouă teorie: teoria valorizării organismice. Această teorie recentă consideră omul ca având o abilitate înnăscută de a ști ceea ce este important pentru el și ce este important în viață pentru a avea un sentiment de împlinire. Confruntarea cu adversitățile are un efect de zguduire a lumii persoanei și determină, conform principiului completării (specific acestei teorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Sigmund Freud în 1984, și reluat de Anna Freud în 1936, iar ulterior de Melanie Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de 18 mecanisme de apărare și prezintă aceste mecanisme la mai multe nivele. Consideră că nivelul IV
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe de viață cruciale în istoria omenirii ce s-au întipărit în psihicul uman. Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic (speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii fac distincție
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Nu putea. Îl aflăm în imaginea următoare, grimat ca o statuie impenetrabilă, flancat de un președinte de Uniune, încremenit și el în respect, și... și... de un Barbu Brezianu, seniorul întru spirit al breslei noastre, pliindu-se (cu finețea-i înnăscută) momentului. Ceea ce însă îmi frăgezește mintea e fraza din textul adiacent al premierului, în care-i descoperim, vai!, un indicibil accent de dizident: "... în ultimă instanță expoziția ne oferă prilejul să ne întîlnim cu noi înșine într-o lume în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu un termen aristotelic, statutul de héxis, "dispoziție habituală", ceea ce înseamnă că, deși par a fi originare în raport cu orice preluare și prelucrare subiectivă a unui obiect oarecare, ele sunt condiționate, relative, neavând și neputând să aibă statutul unor "facultăți" subiective înnăscute și al formelor pure a priori ale acestora; deși, este clar, sunt a priori în structurile construcțiilor științifice sau ale reconstrucției filosofice, ale schemelor logice sau ale doctrinelor ideologice.8 Prin urmare, nu preluăm orice (obiect) și nici nu prelucrăm
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau, chiar mai rău, ținuți În sclavie? De ce am distrus mediul Înconjurător și am otrăvit biosfera? De ce unele națiuni intimidează alte națiuni și caută hegemonia prin război, cucerire și subjugare? Cum a ajuns rasa umană să-și piarda spiritul ludic Înnăscut și să devină robotizată, făcând din munca necontenită Însuși sensul existenței sale? Când și de ce a devenit materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Purtându-ne cu alții așa cum vrem ca ei să se poarte cu noi” sau, la fel de important, „nefăcând altora ceea ce nu am vrea ca alții să ne facă nouă”. Politica empatiei Așa cum am menționat deja, empatia nu este numai o predispoziție Înnăscută, ea poate fi Învățată. Necesită un angajament constant și continuu cu ceilalți. Empatia unei persoane se maturizează și se adâncește proporțional cu gradul de implicare activă față de ceilalți. În acest punct, noul model de guvernare pe multiple niveluri joacă un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat, are un caracter cu totul organic"114. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nocivității sau capacitatea bolnavului de a deveni nociv. Medicului, din acest punct de vedere, îi incumbă o responsabilitate mare. Societatea nu poate, bineînțeles, să reprime nocivitatea alienatului. Singurele măsuri sunt izolarea sub supravegherea medicului și la indicațiile acestuia. Nocivitatea criminalului înnăscut* trebuie considerată numai ca un simptom patologic. Recluziunea nu-și are rost, fiind, în fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor cu porniri criminale, izolare ce ar trebui să se facă în instituții speciale (sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
germane (Kretschmer), care s-au impus în medicina practică universală. Ele confirmau unele ipoteze stabilite, cu circa cinci decenii înainte, mai mult intuitiv, de A. Lombroso. De altfel, într-o lucrare 138, C. I. Parhon menționa: "Lombroso descrisese un criminal înnăscut. Poate în această descriere a fost mai puțină exagerare decât s-ar părea. Evident că nu orice predispus la crimă va deveni neapărat un criminal. Este necesar să existe și condițiile sociale favorizante pentru aceasta. Dar nu este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de elemente care identifică argumentele în funcție de relația semantică pe care o au cu verbul. Într-un anumit sens, folosirea rolurilor semantice este analogă cu folosirea trăsăturilor în fonologie (Levin și Rappaport Hovav 2005: 35). Cazurile fillmoriene sunt primitive semantice, universale, înnăscute, ce derivă din felul cum ființa umană conceptualizează propria existență, referitor la structura evenimentului și la funcțiile participanților la eveniment; cazurile sunt definite independent de sensul lexical al verbului căruia îi sunt asociate (Stan 2005: 173). Teoria propusă de Fillmore
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]