7,771 matches
-
niște șențulețe, să ști că în principiu ai întinerit, chiar dacă arăți mai bătrână cu un an ca anul trecut pe vremea asta! Femeia însă nu acceptă gluma și furioasă îi aruncă în cap apa dintr-o vază care se afla întâmplător pe masă. - Asta să-ți fie învățare de minte!... Las' că nu mai ieși tu din cas'! - Nici la antrenament? - Ce antrenament? - Cel cu festivalul berii! Dar nu termină vorba că se trezi cu o altă cană cu apă în
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
să-ți fie învățare de minte!... Las' că nu mai ieși tu din cas'! - Nici la antrenament? - Ce antrenament? - Cel cu festivalul berii! Dar nu termină vorba că se trezi cu o altă cană cu apă în cap, aflată tot întâmplător pe o măsuță! Mai trecu o jumătate de oră în liniște și pace. Totuși, soția nu mai suportă atâta nepăsare din partea soțului și grăi: - Unde-i culmea pentru rufe? - Pe balcon, unde să fie! Lenuța ieși curioasă să constate calitatea
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
mentalitatea Românească. Primul ministru însuși, considerându-se reprezentat personal, a ținut să se alăture primul „reușitei” din tribuna de onoare. Nu-l știam meloman. A avut însă ocazia de a putea asculta și băga la cap, dacă l-a avut întâmplător la el, o muzică de foarte înaltă calitate. Muzica este principala latură culturală care poate reprezenta un popor, o aspirație comună spre mai bine, mai frumos, exprimară într-un mediu activ cu peisaje și turme de miorițe. Țara noastră deține
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
meseria lui este înainte de toate o pasiune. O pasiune la fel de mare ca și cea cu care își caută strămoșii sau răspunsurile la întrebări, în aparență, fără răspuns. Pentru dânsul, oamenii și pietrele prețioase sunt la fel de importante. Nu este de loc întâmplător că fiecare capitol din primul volum începe cu descrierea unei pietre prețioase și abia apoi să facem cunoștință cu personajul. La sfârșitul poveștii, te întrebi dacă piatra s-a născut din sufletul personajului, sau sufletul lui s-a modelat asemeni
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
vrei să ne lăudăm un pic, atunci putem spune că actorul - este singurul membru din echipa prevăzută unei piese teatrale fără de care/în lipsa lui, nu se poate face teatru!! V.M.- Mă bucur de completare, de faptul că și tu nu întâmplător vii cu remarca precum că în orice domeniu, oricare om se împlinește dacă iubește ceea ce face, dacă iubește semenii..! Mulțumesc! Actorul Richard Bovnoczki: -Aaa, în legătură cu 'instrumentul' amintit... memoria.. posibil că, doar din afară privind impresionează trebuința prin care actorul trebuie
INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > IMPRESII DESPRE "JURNALUL ȘEFEI MELE" SCRIS DE HELENE PFLITSCH Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Se spune tot mai des că nimic nu este întâmplător. Ei bine, împărtășesc această idee și am folosit adeseori expresia în diverse dialoguri, mai mult ori mai puțin oficiale. Nu am fost niciodată contrazis și, presupun, nici cititorul acestor rânduri nu o va face. În cazul de față, întâmplarea a
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
totdeauna într-un loc discret din sufletul meu, s-a arătat mie și îi mulțumesc sincer pentru aceasta. Nu cunosc persoana, nu ne-am văzut vreodată, dar comunicăm din când în când, literatura fiind liantul prieteniei noastre virtuale. Am aflat, întâmplător, că această persoană, printre multe alte preocupări, care îi fac cinste, se ocupă și de scris. Nu doresc să dezvălui puținul aflat de mine în acest sens. Numai domnia sa se va descoperi, atunci când va crede de cuviință și abia atunci
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
vinovate de inocularea unor idei retrograde, care au făcut mult rău unor populații sau etnii în decursul timpului istoric. În acest sens, este demn de remarcat un anume moment consumat la Tel Aviv și trecut în „jurnalul șefei” ca fiind întâmplător, moment în care recunosc atitudinea unei românce născută, crescută și educată pe pământ românesc, de bunicii și părinții ei, români. Pentru a nu-l deforma, vi-l prezint așa cum apare în romanul aflat în discuție: „Aflu mirată că are aproape
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
autoare, adică pe ... șefa domniei sale, pentru că aceasta a vorbit cu evreul-ungur de la Cluj, așa că, dacă sunt cititori deranjați de înscrierea acestor rânduri aici, mergeți la șefa Helenei și cereți-i explicații! Sunt mai multe scene de acest fel și nu întâmplător au fost create. Tocmai prin acestea aduce autoarea personaje diverse, pentru a vorbi cititorului despre obârșii și tradiții, mentalități și atitudini, educație și cultură, politică și moravuri. Drumul este lung până la Tel Aviv, unde cunoaștem populația și trăsăturile ei particulare
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
aproape niciun lider sindicalist nu ar mai avea susținători. Poate nici autoarea „Jurnalului” nu cunoaște răspunsul la aceste întrebări, dar reușește să determine cititorul, așa cum a reușit cu mine, să-și pună asemenea întrebări... În altă ordine de idei, deloc întâmplător, autoarea romanului surprinde prin înfățișarea subtilă a unei povești de dragoste, aș spune eu, neîmplinită. Este o dragoste aproape imposibilă, atâta timp cât unul din protagoniști are obligații familiale prin statutul său de căsătorit. Este exact ce doare cel mai mult. Pentru
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > SĂ FI FOST? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului SĂ FI FOST? Sigur nu e întâmplător, Divinul mi te-a scos în cale, Să-mi sfâșii sufletul de dor, Să fi fost o întâmplare? Recitesc scrisoarea olografă, Aduc din trecut secvențe, Să prind timpul în agrafă, Pe unde cu diverse frecvențe. Pe atunci nu aveam un
SĂ FI FOST? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358859_a_360188]
-
Nu-mi voi face cunoscută prezența prin comentarii ori mesaje private. NU mă așteptați! Voi reveni... după sărbători! Nu-mi șterg contul, dar iau vacanță... Voi petrece toate aceste zile alături de copiii mei și voi da pauză lungă computerului. Trebuie! Întâmplător, voi veni în vizită, pe ici-pe colo, dar vă anunț să nu mă așteptați cu materiale noi! Timpul, bată-l vina, nu-mi permite în această perioadă. De aceea, acum, aici, vă urez să aveți parte de toate bucuriile pe
DRAGII MEI, CU TOT REGRETUL, VĂ ANUNŢ CĂ MĂ VOI RETRAGE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358877_a_360206]
-
muncă pentru permanenta ridicare a măiestriei.* Despre Vespasian Lungu, numai amintiri dragi...acestea sunt începând cu cea după expoziția mea din 1973; cea din anul 1974 când eu, aflându-mă în București și vizitând printre altele și galerii de artă, întâmplător am dat peste expoziția personală a domnului profesor Lungu, la Galeria *Amfora *, deschisă în perioada iulie-august . Văzând afișul s-a așternut în sufletul meu o mare emoție. Intrând în expoziție, aveam sub priviri spațiul intraplanetar, ziduri înghețate ale mănăstirilor, respirația
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
se mai poate! Până-ntr-o zi, vorba lui Coșbuc, când: “Hristoși să fiți, nu veți scăpa, nici în mormânt”. Prin intermediul poveștilor, autorul dezvăluie adevăruri copleșitoare, dezastruoase, la limita existenței, cu care omul de rând, în persoana dervișului, numit nu întâmplător, Drojdie, se confruntă în așa-zisa societate de consum, acaparată de o mână de oameni, în detrimentul câtorva zeci de milioane. În aceeași poveste, până și îngerii sunt balaoacheși și au un limbaj trivial, cu expresii stereotipice vieții de gang. Situația
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
direct în subiect, vom susține că principala critică din perspectivă religioasă la adresa practicilor financiare are în vedere dobânda sau, cu un termen mai dur, camăta. Consiliul de experți recomandă în fapt regândirea etică a sistemului de finanțare actual: “Nu este întâmplător că mai multe religii tradiționale au o atitudine prudentă, iar uneori chiar negativă față de perceperea dobânzilor bancare. Camăta a fost întotdeauna considerată ca fiind o activitate morală îndoielnică și incertă. Activitatea financiară și de credit poate deveni dubioasă din punct
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
act justițiar ce mai poate fi făcut pentru memoria celor ce au trecut în neființă. Atunci când apropierea de Ființă Supremă este înțeleasă cu mintea și sufletul De asemenea, această restabilire a trecutului este o datorie sacră, sfântă pentru autoare. Nu întâmplător, Vavila Popovici introduce încă din deschiderea romanului, elementul religios. Actul închinării, care are și o valoare terapeutică, reînvie evenimentele rămase în întuneric și creează legătura cu cei dispăruți. „Acasă, seara și dimineața mă închin când la o icoană, când la
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
oferind strălucirea desăvârșită. Privesc spre geamul ferestrei. Vijelie strașnică. De data aceasta o neliniște inexplicabilă îmi macină ființa. Mă apropii de fereastră s-o închid, mi-e teamă să nu răcească mama.” „Cine-mi va fi de-acum sprijin ?” Nu întâmplător, „Cartea mamei” se deschide cu imaginea icoanei Sfintei Maria, născătoare de Dumnezeu. Ea este simbolul mamei universale, iar atunci când mama pământească nu mai există, rămâne o mamă cerească. Tatiana își încheie viața zbuciumată. Nu înainte însă, de a-i face
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
Conu Pandele se lovi cu mâna peste frunte și se mustră pe loc: „Thi, mare găgăuță mai sunt!... Ce-mi spuse mie coscarul de administrator să fac, iar eu îmi petrec timpul în crâșmă cu toți bețivii?... Nimic nu e întâmplător, poate reușesc ca să-i vorbesc, dar mă tem de limba cățeilor ăștia care mă iubesc... dacă-i cinstesc.” - Intrați, boier dumneavoastră!... Sper să vă placă acest colțișor ferit de gălăgia de afară. - Încântat!... Poftiți dragii mei, luați loc. „Ce-mi
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
un ceas bun și să aibă viață stelară, domnule Director Negulescu! Titlul sugerează proiectul fondatorului inițiat, vizionar, privitor la înalta și neasemuita evoluție spirituală a umanității, în clipele despărțirii noastre de timpul vechi. De aceea, fondatorul și-a ales, nu întâmplător, un Grup al Înțelepților, denumit Membrii de Onoare, din care fac parte: Academician Constantin Bălăceanu Stolnici, Corneliu Leu, Eugen Evu, Adrian Botez, Jean Valery Popovici. Intenționează să păstreze același Colectiv de redacție care se ocupă de „Regatul Cuvântului”. Cine dorește
LA UN AN DE LA NAŞTERE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359394_a_360723]
-
ea i-o accepta din când în când, dar îi amintea de fiecare dată de sfatul medicului - era un păhărel de scotch cu gheață, pe care il îndoia cu apă. Însă, cănd cinau la restaurant, Eliade avea, așa cum am descoperit întâmplător, un aranjament cu chelnerul. Din întâmplare, odată am nimerit paharul lui cu «apă». «Nu-l atinge! Dacă bei, sunt pierdut!», mi-a șoptit Maestrul. Mi-am dat seama abia ulterior că scotch-ul urma să fie «stins», de fapt, cu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
intitulează chiar Am locuit în apartamentul lui Mircea Eliade. A fost un accident sau o dorință mai veche a dvs.? - Printr-o întâmplare absolut banală am ajuns în casa Eliade. Acceptat fiind la Universitatea din Chicago, acolo am cunoscut (tot întâmplător) un doctor în fizica; acesta vorbea românește. El m-a rugat să ajut niște bătrânei (soții Eliade - n.n.) care locuiau în zona campusului universitar, aceștia vorbind și ei românește. - Cu ce v-ați ales, moralmente, din această experiență unică, irepetabila
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
pătrate” (Omul cu brațul retezat), ajungând până la aceea care exprimă încheierea unui ciclu cosmic. Autorul avertizează însă permanent că versul său, dezvăluind „inexprimabilul”, în aceeași măsură îl și învăluie, îl ocultează. Ne atenționează, într-un fel sau altul și deloc întâmplător, să nu ne oprim la lumea cuvintelor, la planul raționabil, încărcat de noțiuni care se asimilează discursiv: „Peste priviri, trag perdeaua/ genelor dese, care ascund/ vorbe mute.” (Escapadă printre cuvinte). Noi, cititorii, trebuie să simțim ceea ce cuvintele nu pot spune
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]
-
și explorează aceiași jumătate nemăsurabilă, neperceptibilă, în care ochii minții pot intra decât după ce a acceptat nuanța, subtilul și imprecisul. În cele 17 tablouri, de fapt 17 vise coerente între ele ca desfășurare a subiectului, cele 17 personaje (nu este întâmplător aleasă cifra 17), își trăiesc destinul într-un Stabiliment de protecție a femeilor construite sub pietrele munților. Simbol al faptului că femeia poartă pe umerii ei firavi toată greutatea nașterii omenirii. Acest stabiliment este construit și organizat în sistemul ospiciilor
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
Aceștia sunt oameni adevărați, cei care uită binele pe care ni-l fac...Am plâns râzând și am râs plângând, strângându-ne în brațe și amintindu-ne. A murit la un an după asta... Am înțeles că nimic nu este întâmplător, am fost ajutată să nu regret nimic. Dumnezeu să o odihnească! Tatăl meu își are mormântul lângă ea și soțul ei..., deci nu e întâmplare. Nu este bine ca lucrurile să rămână neînfăptuite. Aud o voce ce mă strigă și
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
îmi oferi mereu ceașca de cultură cu coada spartă caut acel ciob pentru a-i ridica imaginea la complexitatea undelor ceaiului sau cafelei un adevărat vulcan se ridică deasupra noastră sfertul academic se consumă rapid informațiile răvășesc blana pisicii adormită întâmplător într-o întâmplare neîntâmplată ea o găsește repede când mă privește fiecare rază a irisului meu îi trezește firele de blană pisica mea doarme pe o haină din lâna oilor timpului transhumanței tresare din când în când poate amintirile o
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]