3,412 matches
-
au fost încă asamblate într-o monografie cuprinzătoare, și nici volumul de față nu intenționează să o realizeze, ci doar să prezinte cât mai multe aspecte reprezentative. Până astăzi, au fost emise mai multe păreri cu privire la originea numelui și a întemeierii acestei așezări, ca de altfel și a orașului Iași ori al altor orașe medievale românești, dezbateri din care rămân, deocamdată, controversa și posibilitatea. În cazul târgului Huși, le vom trece în revistă, rămânând la părerea că o istorie locală medievală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mare. Numit inițial Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al orașului Huși. Până acum, se poate conclude că vechea ipoteză, lansată de Székely Istvan, privind întemeierea orașului de către husiții (protestanți maghiari) stabiliți în zonă, cu acordul lui Ștefan cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clare inthelleximus per eundem, quod iterum ad vestras quedam nostre mentis desideria intimamus ffamositates. Cui in his referendis fidem vestre velint adhibere ffamositates. Datum in Huschy (subl. ns.), decima septima mensis decembris anno Domini millesimo quadringentesimo octuagesimo septimo”). Așadar, data întemeierii localității poate fi considerată ca fiind înainte de 1487, anul când Ștefan cel Mare a scris din Huși acea epistolă către brașoveni. Dacă ținem seama că o reședință domnească nu se poate întemeia într-un loc oarecare, ci într-o zonă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și istoric. Locuitorii considerați atunci eretici, adepți ai doctrinei lui Jan Hus, nu s-au numit niciodată în românește huși, iar derivatul latin cult husites nu putea crea toponimul Huși. Nu poate fi acceptată, în lipsa unei documentări ferme, nici posibilitatea întemeierii așezării de către refugiați, care, după venirea lor pe meleagurile moldovene, se vor fi stabilit într-o localitate mai veche. În concluzie, data întemeierii orașului, ca și data transformării așezării rurale în târg în vremea lui Ștefan cel Mare sunt incerte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cult husites nu putea crea toponimul Huși. Nu poate fi acceptată, în lipsa unei documentări ferme, nici posibilitatea întemeierii așezării de către refugiați, care, după venirea lor pe meleagurile moldovene, se vor fi stabilit într-o localitate mai veche. În concluzie, data întemeierii orașului, ca și data transformării așezării rurale în târg în vremea lui Ștefan cel Mare sunt incerte, rămâne semnificativă prezența numelui de persoană Hus (Husul) în perioada amintită în zona târgului Huși. Melchisedec, care considera că numele Huși provine de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de ceilalți, care aveau același nume. Stabilirea husiților într-un loc ce poartă numele unui vechi întemeietor de așezare rurală, Hus, poate fi o simplă coincidență. Până la descoperirea de noi izvoare istorice și la elucidarea problemei originii numelui și a întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități, ca: B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Mihai Costăchescu, Gheorghe Ghibănescu, Melchisedec, Ioan Bogdan ș.a. Pe baza lor, putem crede că întemeierea actualului oraș a avut loc ca urmare a strămutării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
istorice și la elucidarea problemei originii numelui și a întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități, ca: B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Mihai Costăchescu, Gheorghe Ghibănescu, Melchisedec, Ioan Bogdan ș.a. Pe baza lor, putem crede că întemeierea actualului oraș a avut loc ca urmare a strămutării locuitorilor fostului târg al Săratei, situat pe malul stâng al Prutului, în dreapta acestui râu, într-un loc mai ferit, pe moșia Husului. * Este interesant de urmărit toponimia unor cartiere ale orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile legate de întemeierea Hușilor, înființarea Episcopiei reprezintă una dintre problemele cele mai controversate legate de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea monografia scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
controversate legate de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea monografia scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe dintre întrebări. Cu toate că nu s-a păstrat actul de întemeiere a Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare: „Că acest episcopat de Huși a fost întemeiat mult mai târziu decât cel din Roman sau Rădăuți este un lucru sigur. Când
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a trebuit să-l îngrijesc timp de două luni pe mitropolitul Leon, în mănăstirea Galata din Iași, acest lucru se știa atunci când am adus în discuție argumentele; nici eu nu am putut obține anumite informații, pentru că nu fusesem înștiințat despre întemeiere și nici despre stadiul veniturilor episcopale.” Eruditul episcop Melchisedec aprecia că 1592 este anul înființării Episcopiei Hușilor, pe baza unui uric păstrat în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a întocmit în timpul domniei lui Ieremia Movilă, însă datarea a fost stabilită între anii 1602-1604. Melchisedec nu credea că a fost o eroare a cancelariei domnești. El presupunea că Ieremia Movilă a datat actul în 1592, acesta fiind anul întemeierii Episcopiei, când în Moldova domnea Aron Tiranul (1592-1595), deși Ieremia Movilă a urcat pe tron în 1595. Istoriografia recentă susține că Episcopia Hușilor a luat ființă în timpul domniei lui Ieremia Movilă, adică după 1595 și înainte de 1599. Unii autori consideră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Viteazul i-a chemat înapoi prin protopopul Teodor; se pare că a revenit în scaunul de la Huși, căci nu a fost înlocuit, cum s-a întâmplat cu alți ierarhi (mitropolitul Moldovei, episcopii de Roman și Rădăuți). Deși data exactă a întemeierii Episcopiei nu are importanță esențială, căci se cunoaște perioada de început a activității ei spirituale, istoria impune cunoașterea datelor precise pentru a face judecăți de valoare argumentate. După Melchisedec, și Nicolae Iorga s-a ocupat de istoria acestei instituții. El
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intervalul 1644-1650 și din punctul nostru de vedere sunt importante pentru că s-au finalizat cu rapoarte, sub forma scrisorilor, adresate superiorilor de la Roma. Informațiile lui Bandini cu privire la istoria catolicilor din Moldova, adunate, în mare parte, din tradiția locală, coboară până la întemeierea statului Moldova. Misiunea episcopului catolic s-a dovedit a fi dificilă, cu atât mai mult cu cât, în acea perioadă, cultul catolic din Moldova, după secole de conviețuire în mediul ortodox românesc, era în declin dramatic: numărul catolicilor s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
originari din alte locuri cu pașapoarte. Printre sudiții menționați în documente, ca fiind sub protectoratul consulatelor austriac, prusac și rus, numeroși erau evrei, veniți de foarte multă vreme în Moldova. Documentele menționează negustori evrei, dintr-o perioadă foarte timpurie, după întemeierea Țărilor Române (secolul al XIV-lea). Ei parcurgeau în fiecare an drumul din Leipzig prin Cernăuți cu destinația Iași și mai ales Focșani și Galați, coborând spre sudul Dunării de-a lungul Siretului și Prutului. În Evul Mediu, semnificativ este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tutelară era însăși mănăstirea, bineînțeles prin Mitropolie. Despre această perioadă, datele sunt foarte lacunare. Nu știm cum a fost organizată viața medicală a azilului. Despre clădirile ospiciului aflăm informații din trei instituții existente la mănăstirea Neamțului, din care rezultă că "întemeierea" clădirilor s-a făcut de către Măria Sa Prea înaltul Domn Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu ajutorul Mănăstirii. Aceste clădiri (erau mai multe) au slujit ca spital pentru călugări sub numele de "bolnița bătrânilor" până în 1841, când, din întâmplare, arzând, s-a început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
clădirilor s-a făcut de către Măria Sa Prea înaltul Domn Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu ajutorul Mănăstirii. Aceste clădiri (erau mai multe) au slujit ca spital pentru călugări sub numele de "bolnița bătrânilor" până în 1841, când, din întâmplare, arzând, s-a început întemeierea altor clădiri ale ospiciilor, care s-au terminat peste un an, în 1842. Într-o lucrare, publicată de Panaite Zosin (Arhiva 1905), aflăm o imagine mai exactă despre aceste imobile, în special datorită unui plan elaborat de P. Zosin, intitulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spital. Găsim doar o infirmierie care asigura la nevoie tratamentul asistaților. Aceștia, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune", se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărire a propriului lor lăcaș, Ospiciul administrându-se pe cât posibil cu mijloace proprii. Conform hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipochirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, postul de econom s-a suprimat și s-a numit ca director și totodată administrator doctorul Iosif Szabo. Despre acesta știm că a fost un distins practician. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Nimrod, Potopul lui Noe și Turnul Babel (Clarke 2007). Istoria lui Bruni (2001-2007, 1:6) care este în general considerată prima narațiune istorică în stil renascentist respinge "opiniile populare, dar fantastice" găsite în Villani și începe cu o cronică despre întemeierea orașului, susținută de lectură inițială a lui Cicero de către Bruni. În lucrarea lui Bruni, alegerea unui punct de plecare îi aparține în bună măsură autorului, iar factorul determinant îl reprezintă propria să înțelegere a dovezilor. Eternalismul antic și medieval În
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
uman, decat dimensiunea divină a istoriei. Ei au experimentat ceea ce se numeste periodizarea istorică, dezvoltând ceea ce avea să devină cadrul standard al "anticului, medievalului și modernului", inca utilizat în cele mai multe repovestiri ale istoriei europene. De asemenea, ei au susținut necesitatea întemeierii scrierilor istorice pe examinarea comparativa și critica a surselor, ceea ce a inclus nu numai narațiuni scrise, amintiri ale martorilor oculari, dar, de asemenea, documente de arhivă, vestigii și inscripții. Cele mai angajate și inteligente narațiuni renascentiste sunt dovada unei abordări
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unei cauze anterioare, asemenea cum din calcu lul cert a două cifre iese un rezultat neapărat, ce nu se poate schimba fără amestecarea unui element arbitrariu sau nerațional". Important rămâne însă faptul că Eminescu vede în muncă temeiul oricărei societăți. "Întemeierea societății pe munca productivă a claselor sociale specifică Geta Deleanu reprezintă punctul central al explicației filosofice eminesciene". Sub semnul acestui deziderat, autoarea se oprește asupra susținerii de către gazetarul de la Timpul a sistemului de măsuri protecționiste pe care îl cerea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adolescenței, tinereții, a etapelor activității literare și politice, dar și prietenii și iubiri, bucurii și tristeți, impresii de călătorie, toate acestea marcate fiind de evenimente cruciale din istoria națională: Unirea de la 1859, Junimea și Convorbiri literare, Războiul de Independență și întemeierea Regatului, cu rivalități, trădări și succesiuni guvernamentale, însoțite, cum era și firesc, de amintiri participative și explozive scene comice, precum și portrete umane, cu dimensiune, pregnanță și relief. Cum era de așteptat, substanța celor trei volume de memorialistică menționate op constituie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu prilejul unei vizite a domnitorului la Dorohoi), venirea lui Carol I (10 mai 1866) și schimbările politice din partide și din guvern, războiul și cucerirea Independenței (1877-1878), societatea Junimea și revista Convorbiri literare, în care a publicat până în 1896, întemeierea Regatului și guvernarea lui Ion C. Brătianu (în 1888, Gane a fost pentru trei săptămâni ministru al domeniilor), ultimul episod referindu-se la înmormântarea fostului prim-ministru român, la care, deși bolnav, scriitorul a participat. Cum era de așteptat, faptele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
europocentrism nu a fost integrată printre "școlile noi", ea are toate caracteristicile acestora: retrasă de aglomerările sociale pentru a oferi elevilor posibilitatea unui contact cît mai direct cu natura, preocuparea pentru educația integrală, prin alternarea activității intelectuale cu cea fizică, întemeierea pe interesele elevilor, stimularea dezvoltării vieții afective, a gustului pentru frumos, prin mijlocirea operelor literare, prin dramatizări și dans, valorificarea coeducației pentru dezvoltarea morală a copiilor și tinerilor (1). La începutul secolului XX s-au deschis și alte instituții de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]