4,029 matches
-
evalua eficiența procesului de antrenament sportiv. Specifică sportului este stabilirea unei ierarhii între combatanți. Competițiile sportive sunt cele care prilejuiesc confruntările sportive iar rezultatul sportiv este cel care face diferențierea valorică a competitorilor. Prin intermediul performanței, a rezultatului se stabilesc câștigătorii întrecerilor, clasamentele, promovările și retrogradările precum și recordurile. * În cele din urmă, sportul dispune de un număr mai restrâns de exerciții fizice, comparativ cu educația fizică, însă acestea sunt strict specializate și adaptate particularităților practicării diferitelor ramuri sportive. Clasificări Diferitele sporturi (discipline
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
din cele mai vechi timpuri: vânătoare, cultivarea pământului, fuga de animalele de pradă etc. Treptat, la acestea s-au adăugat și alte forme de activitate motrică, izvorâte din nevoile spiritului, cum ar fi diferitele jocuri și dansuri, iar mai târziu, întrecerile (Kirițescu, 1964, pp. 23-56). În legătură cu originea și evoluția educației fizice și sportului, putem astfel concluziona: începuturile practicării exercițiilor fizice sunt legate de necesitățile imediate ale omului primitiv: procurarea hranei, îmbrăcămintei, construirea adăposturilor etc.; treptat, odată cu evoluția materială și spirituală, fenomenul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și evoluția educației fizice și sportului, putem astfel concluziona: începuturile practicării exercițiilor fizice sunt legate de necesitățile imediate ale omului primitiv: procurarea hranei, îmbrăcămintei, construirea adăposturilor etc.; treptat, odată cu evoluția materială și spirituală, fenomenul practicării exercițiilor fizice ia amploare, apar întrecerile sportive (vezi perioada antică); evul mediu aduce cu sine o negare a rolului exercițiului fizic și implicit o restrângere a practicării lui; începând cu perioada Renașterii și continuând până în zilele noastre, educația fizică și sportul devin din ce în ce mai complexe, pe măsură ce se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
să mai fie un factor de recreere pentru sportivi, date fiind particularitățile antrenamentului sportiv, care reclamă solicitări fizice foarte mari, renunțări, răspundere deosebită. 4.4.5. Funcția de emulație Această funcție este necesar a se concretiza prin cultivarea spiritului de întrecere, care, de altfel, caracterizează ființa umană (încă din de la cele mai mici vârste copiii utilizează sau inventează, spontan sau organizat, diferite jocuri cu caracter de întrecere). Aceasta presupune cultivarea dorinței de depășire și autodepășire, realizate în limitele regulamentelor și printr-
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Funcția de emulație Această funcție este necesar a se concretiza prin cultivarea spiritului de întrecere, care, de altfel, caracterizează ființa umană (încă din de la cele mai mici vârste copiii utilizează sau inventează, spontan sau organizat, diferite jocuri cu caracter de întrecere). Aceasta presupune cultivarea dorinței de depășire și autodepășire, realizate în limitele regulamentelor și printr-un comportament corect față de adversari. În special la tineri se vădește (în viața de zi cu zi) dorința de a câștiga, de a se situa pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
adversari. În special la tineri se vădește (în viața de zi cu zi) dorința de a câștiga, de a se situa pe primele locuri, iar ei vor fi stimulați, în demersurile lor, de obișnuința practicării exercițiilor fizice sub formă de întrecere, care le vor educa curajul, voința și le vor dirija năzuințele din ce în ce mai sus. Caracterul competitiv este specific atât educației fizice (desigur, la un nivel mai redus), cât, mai ales, activității sportive. Astfel, regăsim la tot pasul, de pildă, în conținuturile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
voința și le vor dirija năzuințele din ce în ce mai sus. Caracterul competitiv este specific atât educației fizice (desigur, la un nivel mai redus), cât, mai ales, activității sportive. Astfel, regăsim la tot pasul, de pildă, în conținuturile educației fizice școlare elemente de întrecere (jocuri, ștafete, practicarea unor ramuri de sport) în cadrul lecțiilor și în afara lor. 4.4.6. Funcția educativă Prin influențele asupra dezvoltării personalității umane, funcția educativă devine cea mai complexă funcție a educației fizice și sportului (Cârstea, 1993, p. 29). Dacă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
atenția etc.; aceasta nu se realizează spontan, fiind nevoie de o permanentă selecționare și organizare a predării exercițiilor fizice în conformitate cu scopurile urmărite. Pe plan moral, educația fizică și sportul pot acționa în direcția: formării unor deprinderi de comportament corect în întreceri, competiții, precum și în viața de zi cu zi; respectării adversarilor, a deciziilor arbitrilor, a bunurilor comune etc., permițând transferul acestor comportamente și în afara activităților sportive sau de educație fizică. Pe plan estetic, exercițiile tehnico-tactice din întrecerile sportive contribuie eficient la
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de comportament corect în întreceri, competiții, precum și în viața de zi cu zi; respectării adversarilor, a deciziilor arbitrilor, a bunurilor comune etc., permițând transferul acestor comportamente și în afara activităților sportive sau de educație fizică. Pe plan estetic, exercițiile tehnico-tactice din întrecerile sportive contribuie eficient la educarea gustului pentru frumos, datorită măiestriei execuțiilor. Dragnea și colab. (2002, p. 134) afirmă, în acest sens, că avem de-a face cu două ipostaze: o așa-numită estetică funcțională, generată de perfecțiunea unor execuții tehnice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
social al specialistului domeniului nostru a cunoscut transformări în diferitele etape istorice parcurse de societatea umană. Prezentăm în continuare câteva repere (Kirițescu, 1964; Cercel și Popescu, 1998). Astfel, în antichitate, pe măsură ce era recunoscută importanța pregătirii indivizilor pentru luptă și diferite întreceri, au apărut instructori, magisteri sau pedotribi (în Grecia Antică, apoi în Imperiul Roman). Pregătirea efectuată de aceștia avea îndeosebi caracter militar, sau de pregătire a gladiatorilor. În evul mediu, perioadă caracterizată, așa cum aminteam în capitolele introductive, de un regres datorat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fost posibilă alcătuirea unor evidențe și, pe baza acestora, s-au realizat diverse cercetări privind potențialul biologic al populației și tinerilor în special; s-au format numeroase cadre tehnice și organizatorice, care s-au instruit odată cu desfășurarea competițiilor și diferitelor întreceri sportive; competițiile de masă au permis evidențierea elementelor de talent pentru sportul de performanță. Cu sprijinul Organizației Sportului Popular, apoi a Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport se înființează noi colective și asociații sportive pe ramuri de producție, care au
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
are rolul esențial, contribuind la dezvoltarea calităților motrice și psihice, precum și la formarea deprinderilor motrice; sunt deseori utilizate în lecția de educație fizică, mai ales la ciclurile primar și gimnazial. B. Jocurile sportive elementare Jocurile sportive elementare, datorită elementelor de întrecere și colaborare, sunt mai dinamice și mai atractive, reprezentând astfel un valoros instrument în cadrul procesul instructiv-educativ. Ele se desfășoară după un regulament, care are o stabilitate mai mare decât la jocurile formative, astfel încât este necesară prezența unui arbitru. Jocurile sportive
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mare decât la jocurile formative, astfel încât este necesară prezența unui arbitru. Jocurile sportive elementare se împart în trei grupe: 1. jocuri individuale, 2. jocuri intermediare, 3. jocuri pe echipe. C. Jocurile sportive Jocurile sportive prezintă un cadru bine organizat iar întrecerile se desfășoară într-un sistem competițional. Atunci când se urmărește ocuparea unui loc fruntaș, se va acorda o atenție deosebită procesului de pregătire. De asemenea, arbitrajul este extrem de important. Conform opiniei specialiștilor (Albu, 1971, p. 118-120; Teodorescu, 1975, p. 14-15), jocurile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
nu pot fi ocolite. În ultimă instanță, această funcție a minciunii derivată din imperativele "vieții ca o pradă" este mai mult decît sugestiv sugerată de un proverb rundi: "Omul care nu minte nu-și poate hrăni copiii". Minciuna ca joc (întrecere, competiție, luptă etc.) asociază capacitatea de a minți cu virtutea inteligenței, a imaginației și a creativității, a inventivității și talentului etc., pusă atît în slujba binelui (să ne amintim de cîte ori eroii pozitivi nu sînt obligați să înșele), cît
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
3, aceeași indiferență față de adevăr se întîlnește și în tribunalele rurale din Mexic studiate de Collier (1973), deși acolo accentul este pus pe compromis, chiar dacă ar avea la bază o minciună, mai degrabă decît pe o confruntare agresivă, bazată pe întrecerea în minciuni, care caracterizează audierile din tribunalele din Lesotho. Un studiu complet asupra dovezilor disponibile care să susțină diversitatea culturală a tipurilor de minciună ar ocupa prea mult spațiu în lucrarea de față. În secțiunile care au mai rămas din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ținta înșelătoriei erau tot membrii bandei. Bandele nu concurau unele cu celelalte în minciuni; ele se certau de la femei, jocuri de cărți, lupta pentru supremația forței fizice și teritoriu. În interiorul bandelor exista o profundă solidaritate (Miller 1958:14), prezentă în întrecerile dintre grupuri diferite, însă această solidaritate se baza în general pe insulte reciproce și păcăleli, pe care Miller le numește "umor agresiv". Existența unor ierarhii bine stabilite în cadrul bandelor era în directă legătură cu acest gen de solidaritate. Diferența între
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
gol (Lewis et al. 1989). Astfel, cercetările arată că, începînd să mintă de la vîrste fragede, copiii își perfecționează treptat această capacitate. Legătura între minciuni și fantezie, asupra căreia Ferenczi (1955:77-80) atrage atenția, poate fi observată în viața adulților în întreceri de minciuni, organizate uneori pentru amuzament și/sau în scopul strîngerii unor fonduri; ne vom referi la acestea în capitolul 9. Recunoașterea legăturii dintre fantezie și nesinceritate nu se limitează numai la psihologii dezvoltării mintale care au o orientare mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
decît atunci cînd spun adevărul, în timp ce la bărbați diferența nu este prea mare. Unul dintre numeroasele contexte în care se deprind aceste capacități este joaca și mai ales jocurile ale căror reguli favorizează sau cer practica înșelătoriei. Chiar o simplă întrecere poate fi un exercițiu al controlului comportamentului non-verbal. DePaulo și Jordan subliniază totuși faptul că "în jocurile copiilor nesinceritatea este sancționată", și că, drept urmare, orice sentimente de culpabilitate sau rușine care apar în "auto-evaluare" nu sînt probabil la fel de importante ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o oarecare măsură și la nivelul trei, este necesar ceea ce Christie și Geis (1970) numesc talent machiavelic (cf. Machiavelli 1965:5-96). Este capacitatea de a lua decizii în funcție de posibilele reacții ale celorlalți. Este, printre altele, talentul necesar obținerii succesului în întrecerile analizate de teoria jocurilor, "în care cel mai bun mod de a acționa, pentru fiecare participant, depinde de ceea ce crede că vor face ceilalți" (Schelling 1960:9-10), însă sfera sa de aplicabilitate nu se limitează la acest context. Psihologii sociali
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar avea doar o simplă conotație metaforică. El cercetează două categorii a căror similaritate este dată de o infrastructură identică, anume competiția. Dimensiunea agonală e una din cheile care face posibilă înțelegerea spiritului polemic, a eternei atracții umane pentru provocare, întrecere și spectacol, ca o premisă, neconștientizată și spontană, ab initio, a actului cultural. Enunțul concluziv "cultura nu începe ca joc și nici din joc, ci în joc" poartă în sine semnificația profundă a ideii de confruntare, un determinant fundamental al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
confruntare directă și presupun existența a două sau mai multe părți angajate în conflict. Diferența semantică, importantă pentru accepțiile și definițiile ulterioare ale cuvântului polemică, este dată de dimensiunea etico-normativă necesarmente prezentă în înțelesul primului termen, tradus, de altfel, prin întrecere sau competiție, și absența acestei dimensiuni în cazul celui de-al doilea termen. Războiul este injust și amoral prin definiție, ceea ce înseamnă că părțile beligerante pot ignora convențiile oricând, dacă acest lucru le asigură victoria. Dacă în agon miza spectaculară
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dialogul contradictoriu. "Cea mai gravă ofensă care poate fi comisă de o polemică este să-i stigmatizezi pe aceia care au avut o opinie contrară, drept oameni răi și imorali"11. Agon este sinonim cu athlesis și, la origini, semnifica întrecerea sau lupta sportivă, așadar o competiție prenormată al cărei scop principal era oferirea unui spectacol grandios deopotrivă liderilor politici și maselor largi. Astăzi, conceptul de polemică este învestit cu ambele caracteristici: pe de o parte, agresivitatea ca proiecție antropologică a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
15)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVIII, 109.1.-109.6., 110.1.-110.3., în PSB, vol. 5, p. 545-546) Gravitatea și urmările pierzătoare ale ereziilor „Trebuie să știm că, dacă cel care ia parte la întrecerile acestea stricăcioase este găsit folosind mijloace necinstite, este biciuit și scos afară din stadion. Ce socotiți că va păți cel care ia parte necinstit la lupta cea nestricăcioasă? Că spune Scriptura de cei care n au păstrat pecetea (Botezul - n.n.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Criseis (fiica preotului Criseis din Crise, de pe coasta de apus), care se întâmplase să se afle în vizită la una dintre surorile lui Eetion și care i-a revenit lui Agamemnon; un disc greu de fier brut, pentru aruncat la întreceri, care fusese al lui Eetion; un cal puternic și bun alergător, pe care mai apoi Ahile l-a folosit drept mărginaș, alături de cei doi armăsari nepieritori ai săi; o liră frumoasă, cu traversa de argint, pe care Ahile s-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu trupele sale împotriva troienilor, Foinix se află în fruntea escadronului său de dolopi, bătrâni, dar încă în putere, ca și Nestor. În sfârșit, când au loc jocurile funerare în cinstea lui Patrocles, Ahile îl însărcinează pe Foinix cu supravegherea întrecerilor de care, nu întâmplător, de vreme ce într-un loc Foinix este numit „bătrânul cârmuitor de care“. Și nu doar pentru asta, ci pentru a vedea ce se întâmplă, să țină minte și, la înapoierea în Ftia, să-i povestească totul lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]