5,591 matches
-
ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi, acestea învăluiau ca un smog în zori turla bisericii, de nu se știa nicodată de unde vine dangătul. Amețiți de noxe, îngerii îndârjiți se buiau între ei cu penelul și distribuiau durere cu nemiluita doar într-un colț de tablou, pedepsind nedreptatea. Dintr-
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi, acestea învăluiau ca un smog în zori turla bisericii, de nu se știa nicodată de unde vine dangătul. Amețiți de noxe, îngerii îndârjiți se buiau între ei cu penelul și distribuiau durere cu nemiluita doar într-un colț de tablou, pedepsind nedreptatea. Dintr-
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
de două raze de soare ce-au apărut dint-o dată, paza și voința Lui sunt infinite deși se-ntrezăresc din oraș, le vedem prin crucile pe care le-au pus în vârful turnurilor, nu-i nevoie decât de-o privire învăluită de aripa unui gând. De câte ori pe zi, mirii și miresele lui Hristos își întorc privirea spre noi? Cine știe? Are vreo importanță? Când, tot copii au fost și oameni sunt. Referință Bibliografică: Mănăstirea Sfânta Ana / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN
MĂNĂSTIREA SFÂNTA ANA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373206_a_374535]
-
acest oraș, Dumnezeu știe, că până la urmă a rămas ca el. În lipsă de altă preocupare, Adina hotărâ să țină un jurnal secret : « 5 august, ajuns obosită la Brăila,Nicu plecat la o întâlnire cu un coleg ! Dunărea- un balaur învăluit în ceață, la debarcader se aud fluiere scurte de vapoare, vin și pleacă precum nălucile, ce-am făcut eu a fost un vis urât, aș vrea să fie doar vis, dar nu e. Acum mi-am adus aminte ce mi-
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
vâslele deoparte și se sărutau, contopiți parcă cu freamătul codrului și șoaptele apelor. Pătru îi privi cu admirație, apoi, după câteva clipe de reverie privirea îi alunecă agale pe coapsele dezvelite ale soției și atunci parcă resimți fiorii dragostei. Privirile învăluiră voluptoase trupul frumos conturat al femeii, cu sânii îmbietori și ostentativi ce-i jucau la orice mișcare pe sub decolteul fără sutien. O dorință posesivă puse stăpânire pe el și din instinct începu să vâslească din ce în ce mai repede. Elena simți intenția soțului
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
călător Să caut cumva acolo Al dragostei izvor Căci inima-nsetează, Se zbuciumă în piept De când te chem iubito Și-n noapte te aștept... Și dacă pașii tăi Mai rătăcesc și-acum Ne-om întâlni odată Pe al iubirii drum Și-nvăluiți în noapte Vom împleti iubirea Cu dorul și speranța Ce-aduce fericirea! Iubirea Și de-aș putea să înțeleg iubirea La ce mi-ar folosi aceasta oare Când nu e om cu vorbe să o lege Și nu-i nimic
POEMELE IUBIRII 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372102_a_373431]
-
mine, rupe punți verticale de umbre și lasă-mă să ascult vrăjitorii de seară citind în semne de ceară, descifrând sensuri abstracte din ecouri rotunde. Mirosi a ploaie de vară, a iubire dată în pârg și a mine. Mă voi învălui într-un vals albastru și mă voi pierde în tine că un cântec scris pe coapsă viorii. Tu răsfață-mă între două culori, pictează-mi enigme pe piele cu verde din grădinile de sus, șterge rutină de pe obrazul meu și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Dezleagă-mă de mine,rupe punți verticale de umbreși lasă-mă să ascult vrăjitorii de searăcitind în semne de ceară,descifrând sensuri abstracte din ecouri rotunde.Miroși a ploaie de vară,a iubire dată în pârgși a mine.Mă voi învălui într-un vals albastruși mă voi pierde în tine că un cântec scris pe coapsă viorii.Turăsfață-mă între două culori,pictează-mi enigme pe piele cu verde din grădinile de sus,șterge rutină de pe obrazul meuși fă-mă să fiu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > SCRISOARE CĂTRE PRIETENIE Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe tine prietenie mi te-am închipuit învăluită în mătase.Am greșit cumva? Știu că ești o zână bună ce știi o vrajă, prin care poți lega sufletele oamenilor. Mă gândesc totuși, să îmi dai voie să te creionez eu așa cum știu mai bine, iar tu să mă
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
tău va simți cine merită adânca ta prețuire. Vei întâlni oameni cu suflete calde, cu suflete reci, dar și oameni, ce încă le e teamă să deschidă fereastra vieții și să lase razele ce izvorăsc din mantia ta ca să-i învăluie, într-un dans de culori. Zână, te rog să așezi în buzunarul inimii tale cuvinte dragi, pe care le-am scris cu litere ușor aburinde și care încă mai poartă lacrima încântarii. Timpul pe care îl vei petrece cu fiecare
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
se îngustă într-un alt coridor, însă și acesta luminat. Nu simțiră lipsa iepurașului, așa că Doc, speriat să nu fie tras la răspundere, răsuflă ușurat. Merseră cât merseră, încolonați, cu chipurile albastre de la lumina coridorului, dar și de la spaima nemărturisită, învăluiți în aburii propriilor răsuflări, aproape înghețați în hainele subțiri... Nu mai dădeau glas gândurilor, până și redutabilul duo Babacul-Papa tăcuse, pradă neliniștii. Încheind plutonul, Americanul se gândea că, iată, intenția lui bună eșuase! Dorise să-i revadă pe toți, să
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
bun? O fi om rău? Sau o fi unul ca fostul meu vecin care părea pâinea lui Dumnezeu. Vorba aceea, îți împrumuta umbrela pe timp de soare, dar o cerea înapoi în momentul în care începea să plouă.“ Soarele îi învăluia cu razele sale blânde de primăvară din preajma Paștelui. -Ziua bună la dumneata, om cinstit! -Bună să-ți fie inima! I-a răspuns Ion ștergându-și obrazul cu dosul palmei.Dar ce vânt te aduce pe `mneata în aceste locuri? -La
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
chemând dulci amintiri din tinerețe, am ridicat cortina timpului (ce s-a lăsat peste anii de glorie ai Domniei Voastre de primă soprană a Operei Naționale București) și, purtat în lumea de atunci, v-am văzut pe un ecran panoramic învăluit în razele soarelui strălucitor. Pășeați „Regină” maiestoasă prin saloanele Palatului Imperial al Muzicii, iar mii de imagini se se-nălțau ca niște păsări imense, pe aripile cărora se vedeau partiturile ariilor din opere nemuritoare. Erau însoțiete de îndrăgitele dvs. eroine
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CUVINTE ARUNCATE ÎN CRATERE DE UITARE... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Înot pe portativul stelelor, revăd abisul ochilor tăi învăluit de focul veșnic, absorbită în eternitatea dintre cer și infinit, unde ieri va fi mâine, iar azi... azi te mângâi cu sufletul norilor în șoapte de valuri alungite în ecou legănat. Gust cu încăpățânare din fructul dezmierdat al unei alte
CUVINTE ARUNCATE ÎN CRATERE DE UITARE... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372303_a_373632]
-
stare, Emoțiile, cu greu mi le înving. Regală seară de cuvinte, Ce oaspeții mei dragi le-nșiruiesc, Făclii curate, ce imi merg ‘nainte Și sufletul mi-l odihnesc. Mă-nclin cu nesfârșita prețuire, Că-mi dăruiți aripi să pot zbura, Vă-nvăluiesc din suflet cu iubire, În inima mereu vă voi purta. Nu merit eu atâta cinste, Oratoria nu o stăpânesc, Cuvintele îmi fug din minte, Vă-mbrățișez și va iubesc. Referință Bibliografica: Dedicație / Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DEDICAŢIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376183_a_377512]
-
aflat, din acest punct de vedere, foarte departe de ei sau auzul meu, din pricina țiuitului continuu, slăbise cu mult sub valori normale. Apoi am zărit o lumină albă (nemaiîntâlnit de intensă în strălucire) primprejurul meu, apropiindu-se încet, foarte încet, învăluind totul din încăpere, lucrurile de jos se distorsionau ca într-un film vechi la care pelicula de șaisprezece milimetri începe să ardă, iar eu (iarăși mă întreb: care eu ?) mă simțeam împins din ce în ce mai departe de spațiul ciudat de ireal aflat
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376191_a_377520]
-
viață mi l-a reaprins... Pe cerul primăverii, flori mi-a-ntins! Flori frumoase, flori anume alese, Ce din mătăsuri fine, voalul și-l țese. Să-l așeze noaptea peste pomii goi, S-aducă bucuria toată peste noi! Blând îi învăluie-n borangic ușor, Impregnat c-o boare caldă, de dor... Pe crengi, florile în vânt dansează, Și trilul păsărilor le-acompaniază! Prin aer, adie miresme de mir sfințit, Fluturii, în hora primăverii se prind. Ne curge-n suflete, liniștit și
PRIMĂVARA MEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376231_a_377560]
-
Dan Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ziua morții în zadar s-a ascuns între dragostea de-a valentine day și dragobetele oamenilor de pe la noi stă ca un hău într-o lege a firii învăluită în visele tăcerii și bătăile inimii așa cum azi vezi cocorii și mâine au dispărut dincolo de nori într-o icoană a bunicii un înger peste un pod de lemn avea aripi dar pe niciun mal nu se zăreau nici părinții nici
ÎNTRE DRAGOSTE ŞI MOARTE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376244_a_377573]
-
nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ Cununa cerului se luminează Soarele își scutură bălaiele plete Deși natura înca nu e trează Gâzele zboară pe îndelete. Pământul miroase-a primăvară Și un abur cald îl învăluie Harnice furnici încă de-aseară Prin iarba-ncolțită trebăluie. Ghioceii clopoțelu-și sună Prin petece rare de zăpadă Tuturor le urează:”O zi bună!” Iar razele se-nghesuie să-i vadă. Referință Bibliografică: DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376241_a_377570]
-
Doar împreună vom putea căuta mereu motive să o sărbătorim, și să arătăm neîncetat celuilalt că ne pasă, că vrem să ne legăm unul de altul, și încet, încet să ne prindem în acest joc al vieții, dorind să ne învăluie tot timpul, și împreună cu ea, să zburăm spre zări nemărginite căci este plăsmuită din însăși chintesența noastră! A zi, acum, în fiecare zi e bine să spunem cuiva "te iubesc!" În fiecare zi căutăm atingerea privirilor pe care atât de
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
Ce ne facem? Ne omoară conașul, dacă rămânem fără el! - Și dacă-s tâlhari? La aceste cuvinte amuțiră. - Deschideți! Sunt om bun! - se auzi o voce răgușită. Cu groază se târâră până la ușă. În prag îi întâmpină un bărbat înalt, învăluit într-o pelerină neagră, cu o mustață mare, puțin răsucită în sus, părul lung, sprâncene groase și încruntate căruia-i țâșneau parcă văpăi din ochii. - Am venit cu daruri pentru creșterea băiatului! - rosti el cu voce aspră. - Dar cine ești
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
cel care, iubind florile, ar fi trebuit să știe aprecia puritatea. Poate că, explicațiile pe care avea să le primească de la el, ar fi destrămat o parte din disperarea pe care o simți dându-i târcoale, flămândă. Parfumul trandafirilor o învăluia puternic, la fiecare pas, provocându-i o greață acută. Convingându-se că nu îl va găsi acolo, își căută geanta și scoase cu degetele tremurătoare cartea de vizită. Telefonul sună prelung. Neașteptat, Cătălin Damian răspunse. Mădălina nu își găsi imediat
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
la nuntă! - La nuntă? La cine? - La Florin, se însoară cu fata popii! Ești bine? Să le transmit ceva? - Îi mai sun eu, nu-i nimic grav! Începu din nou ploaia. Măruntă, rece, întunecată. Străzile păreau cumva părăsite. Durerea o învăluia din cap până în picioare și era singura care se mai arăta acum prietenoasă cu ea. Rătăci mult până ajunse la Podul Zodiilor, înfășurat și el în aburii ploii. Someșul trecea bolborosind nervos pe sub el, înfoiat de apa care cădea din
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DE DRAGOSTE Autor: Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Tu, făptură celestă, plutind nestingherită peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioară rănită, mă înrobești cu fiece vorbă, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Referință Bibliografică: De dragoste / Brîndușa Maria Meruțiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1621
DE DRAGOSTE de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379651_a_380980]
-
dată aceastași tu...În speranțaCăîn brațeleTaleMă voi regăsi.... IV. DE DRAGOSTE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Tu, făptura celesta, plutind nestingherita peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Citește mai mult Tu,făptura celesta,plutind nestingherităpeste universu-mi teluric,te contopeșticu gândurile-mi
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]