97,255 matches
-
de captatio benevolentiae, aș spune că pe Monica Lovinescu am judecat-o de la început și din punct de vedere astrologic. Soția mea, care era pianistă, avea și "un violon d'Ingres", astrologia. Și am învățat și eu ceva. E o știință inexactă, dar tulburătoare, mai ales în ce privește caracteriologia. Am văzut un text absolut uluitor, unde s-a prevăzut revoluția din mai '68, sau floréal '68. A povestit-o în numărul precedent al revistei astrologice, zi de zi, cum avea să se
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
plasticitate) are un rol la vedere. Există un fir polițist și un altul - să-l numim cu o expresie cam demonetizată - metafizic. Cititorul le poate urmări cel mai bine în îngemănarea lor concentrată, șahistic premeditată. Și mai există inițierea în știința, în mizele și în mizeriile, ba chiar și într-o filosofie sui-generis a șahului. Spuneam că intriga romanului se dovedește complicată și întrucâtva barocă. Cerea ce-i aduce însă o maximă gravitate este parțiala ei desfășurare - crucială pentru sensul întregului
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
fost unul fatal, de criză energetică, în timpul declanșării revoltei. La sfîrșitul Imperiului, avea să contribuie și criza sursei de energie, doar amînată, prezentă însă la viitoarea destrămare. Vorbind de sclavi și de ceea ce devine caduc în istorie datorită întîrzierilor, ne-științei, ne-cunoașterii, de ce nu ne-am întoarce la perioada noastră modernă? La războiul american de secesiune? Cînd armatele Sudului sclavagist, retardatar, avuseseră, după cum scrie Faulkner în Absalom, Absalom!: "...bătălii pierdute nu numai din cauza inferiorității numerice și a lipsei de muniții
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
și grîne sau carne sau gloanțe..." (traducere de Mircea Ivănescu). Judecată istorică a unui scriitor de geniu implicat astfel puternic în viitor și vorbind despre energia adevărată, sau esențială, care decide lupta și care este acel amestec, invincibil de democrație, știință, de invenție și curaj, puse în slujba unui scop superior. Energie bazată pe reacția cel mai greu de prevăzut a creierului omenesc: a spiritului creator și vizionar. Spirit, aparent dezarmat, fizic, nu prea impunător la început, dar care învinge totdeauna
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Capela Sixtină. Sigur, arta ca și literatura vor exista, deși cu alte mijloace narative, descriptive... De la Tacit pînă la gînditorii moderni rasa umană este de neconceput fără martorii ei profunzi și fideli, scriitorii, cronicarii sau povestitorii, orice curs ar lua știința și tehnica. O civilizație, imposibilă fără autorii Dreptului roman, fără teoreme, principii sau legi, scrise, comentate, fără marea poezie sondînd zonele cele mai ascunse ale spiritului și sufletului. Subiectele se vor schimba ca și uneltele de scris, precum și substanța însăși
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
scrise, comentate, fără marea poezie sondînd zonele cele mai ascunse ale spiritului și sufletului. Subiectele se vor schimba ca și uneltele de scris, precum și substanța însăși a ceea ce mai numim literatură, cuvînt derivînd de la infinita combinație a literelor, slovelor... Fără știință, artă, cercetare, - nici o salvare. De aceea ne-am mirat că un profesor universitar ca dl Emil Constantinescu, la sfîrșitul mandatului său, a preferat să decoreze un fotbalist semidoct, fudul, țîfnos, pe care stadioanele străine îl huiduiesc din cauza comportamentului său primitiv
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
drumului cel bun? Sau undeva, aiurea, pe o cărare bătută în tot acest răstimp și care se-nfundă curînd? Ce-i de făcut? Să nu dea Dumnezeu omului atîta necaz cît poate duce, spune o vorbă din bătrîni. Cu bună știință, ne complăcem în această stare, ca și cum n-ar mai fi nimic de făcut. Mai mult chiar, pare că perseverăm în aceleași greșeli și asta se întîmplă nu de azi de ieri. Desigur, au existat și abateri de la regulă, dar ele
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
ca mai toate din carte), "tîrgul! Je m'en fiche...Gura tîrgului n-are nici o importanță și nu mă interesează. Apoi, cu o subită nuanță de tristețe: Singurul lucru important e șansa ori puterea - nu știu cum să-i zic - arta sau știința fiecăruia de-a rămîne el însuși..." Steaua fiecăruia e, în fond, o carte despre destin. O carte despre alegerile individuale, pînă la urmă, într-un timp în care, pentru toți lucea, în zare, o autoproclamată "călăuză". Și despre un fel
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
Festivalului "George Enescu", ediție petrecută în contemporaneitate și desfășurată în urmă cu numai zece ani sub conducerea maestrului Mihai Brediceanu. A fost un spirit de multilaterală orientare a cunoașterii, a acțiunii; a fost autorul unei originale teze de doctorat în științele matematice, lucrare care a consacrat conceptul de politempie atât de util unor anume tipuri de structuri muzicale și coregrafice. A predat arta dirijatului în cadrul uneia dintre prestigioasele universități americane, anume la Siracuse University. Pe maestrul Sergiu Comissiona, ultimele două decenii
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
de stagiune, aproximativ 60 de concerte pe an. Disciplina sa profesională a fost în adevăr riguroasă; dispunea de o forță de muncă ieșită din comun, de o nețărmurită dragoste de muzică; arăta un necondiționat respect muzicienilor, publicului. Datele talentului, ale științei profesionale de care dispuneau maeștrii Comissiona și Brediceanu au împodobit realmente lumea muzicii. Plecarea lor lasă tristețe în lumea melomanilor, în lumea muzicienilor, lasă un gol în lumea cea mare a muzicii. Au fost spirite luminate de o generoasă comunicare
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
culori, sunete, gesturi, modele. Sau cam așa ar trebui să fie. Problema este, de fapt, una singură. Flexibilitatea celor care îi învață pe ceilalți, a profesorilor, cu alte cuvinte. Curiozitatea și prospețimea studenților se întreține și prin seducția modelului, prin știința cu care strecoară în termeni conștiința libertății interioare, prețuirea datelor native și însoțirea lor cu o muncă nespusă, continuă. Exercițiul acesta este, poate, dintre cele mai dificile. Există instalată, de pildă în teatru, un soi de comoditate a actorului, pe
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
de toate felurile. Ce te face să scrii așa? Singurătatea, iubirea, nevoia de solidaritate, dorința indirectă de a te mărturisi? E.F. Poemul acela a fost scris pentru soțul meu, ca dar de ziua lui. Miezul lui este conștiința diferenței dintre știință - soțul meu a fost un strălucit specialist în biologia moleculară - și percepția aproape religioasă a lumii de către poet. S-a supărat atât de tare că îi văd pe oamenii de știință ca vânători de tipare când ei de fapt caută
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
de ziua lui. Miezul lui este conștiința diferenței dintre știință - soțul meu a fost un strălucit specialist în biologia moleculară - și percepția aproape religioasă a lumii de către poet. S-a supărat atât de tare că îi văd pe oamenii de știință ca vânători de tipare când ei de fapt caută dovezi, că n-am mai citit-o cu voce tare în prezența lui, cu toate că e unul dintre poemele pe care auditoriul le ascultă cu cea mai mare plăcere. Cât despre iubire
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
titlu? Le ceri fiilor tă te ierte fiindcă "mi-am lăsat spaimele în voi." E ceva ce lui Yeats nu i-ar fi dat prim minte să facă. Te încântă să te desparți de el și o faci cu bună știință. Poate nu am dreptate. Sau am? E.F. Mărturisesc că nu la Yeats mă gândeam. E vorba de teama disperată că am făcut rău cu mâna mea copiilor mei talentați și inteligenți. L.V.Birthday: a Dark Morning îmi amintește de T.S.
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
senatorilor!" l ADEV|RUL de tranziție (între moartea anunțată de o echipă redacțională și o nouă viață anunțată de altă echipă) ne informează, tot vineri, 25 martie, că președintele PUR a declarat că se află la Londra pentru studii (de științe politice, firește), în ciuda zvonurilor că ar fi la tratament medical. Credem a putea împăca aceste știri: dl. Voiculescu s-a referit la studii, dar n-a spus cine le face; poate că englezii sînt cei care-l studiază politic pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
romantică. Despărțiri, reîntîlniri, pasiune și dezamăgire se derulează ca în toate poveștile de gen, pînă cînd, pe neașteptate, istoria celor doi, Andrei și Gina (părți complementare ale androginului mitic), virează în fantastic. În timpul unei halucinante călătorii printr-un muzeu de științe naturale, personalitatea celor doi se inversează. Andrei rămîne prizonier în corpul Ginei, iar Gina într-al lui Andrei. Este metafora dragostei totale, în care fiecare partener se identifică cu celălalt. Sfîrșitul e tragic: cei doi tineri se sinucid prin incendiere
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
asemenea prilejuri mă țineam la o parte. Nu interveneam, deși, aproape permanent Jenică nu avea dreptate. Violența sa era insultătoare față de interlocutori. I-am atras atenția că se punea într-o poziție greșită, într-o lume de tineri oameni de știință toți cu merite mai mult sau mai puțin mari. Acest "mai mult sau mai puțin" l-a înfuriat. Erau deci oameni care nu merită atenția. Această atitudine a lui era o trăsătură pe care niciodată nu am înțeles-o. Cred
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
mai am de-a face cu acest așa zis prieten. Se acrise. N-am mai avut relații cu el. Nici el n-a mai căutat să mă vadă. Între timp lucrarea aceea a fost primită și publicată de Academia de Științe din București. A fost primită așa, fără discuții. Nimeni n-a citit-o vreodată. După aceste evenimente, mult după aceea am aflat că Jenică ar fi fost grav bolnav. A fost un șoc pentru mine dar nu m-am dus
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
termin, afirmându-vă că Jenică, fără să-și dea seama a avut o influență durabilă, asupra anumitor capitole din activitatea mea științifică. Încă din studenție îmi atrăsese atenția asupra problemei comportării animalelor. Era un capitol pe atunci relativ nou în știință. După ani și ani de zile am mutat aceste noțiuni studiind un microb numit Proteus. Arătam că această bacterie are comportări destul de complexe: tendința de a se deplasa în grupuri; de a înota împotriva curenților etc.,etc. Este prima dată
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
de popularizare din titlu se spulberă repede. După un preambul în care sunt invocați Einstein, Eco și Bohr, care face deliciul acelora care speră la filosofii științifice digerabile, și după două pagini de introducere în care se afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare cu un teritoriu închis și impermeabil la dialog", lucrurile devin serioase. Filologul, descătușat, uită de
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
economia demonstrației, redundantă. Până la urmă, studiul lui Ion Vlad își duce de nas cititorul dar îi oferă, drept consolare, câte o trufanda când se așteaptă mai puțin. La un moment dat, pe la mijlocul capitolului despre Musil, se lămurește și dilema cu știința, care părea, la începutul cărții, suspendată în aer: "Nu există zonă și domeniu ale cunoașterii neinvestigate de romancierul convertit în om de știință, cronicar, creator de universuri ficționale, dispus să examineze sau pur și simplu să înregistreze simptomatologia unui organism
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
se așteaptă mai puțin. La un moment dat, pe la mijlocul capitolului despre Musil, se lămurește și dilema cu știința, care părea, la începutul cărții, suspendată în aer: "Nu există zonă și domeniu ale cunoașterii neinvestigate de romancierul convertit în om de știință, cronicar, creator de universuri ficționale, dispus să examineze sau pur și simplu să înregistreze simptomatologia unui organism bolnav". Scriitorul e, carevasazică, un simplu observator care își ia notițe, scuturându-se astfel de statutul incomod de demiurg bun oricând de luat
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
să lucreze individual, altfel nu învață nimic. Nu există antrenament de mișcare în facultate. E un profesor de 100 de ani care face același dansuri. Nici la capitolul "vorbire", situația nu e mai bună. Nu doar dicția, vorbirea e o știință clară, trebuie s-o capeți de la cineva care o știe, iar "dascălii" n-o știu și nici nu-și bat capul s-o afle. Ce se întâmplă acum e - poanta lui Puric - "generația spontanee". Eu aș face un an mișcare
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
nici măcar să distrugă planeta, ci doar să o folosească drept teren de vânătoare o dată pe secol și să ucidă câțiva oameni care trebuie să asiste alienul în reproducerea sa. Mare lucru! Mult mai interesanți mi s-au părut oamenii de știință care apar în acest film, ce începe cu descoperirea unei piramide în Antarctica. Pentru a o examina este chemat cel mai bun istoric - arheolog de pe planetă. Vede el poze cu piramida, observă că fiecare fațetă aparține altei culturi și civilizații
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
conchide solemn că piramida e construită de prima generație umană. Care probabil s-a scindat apoi în funcție de preferințele arhitecturale și așa au apărut popoare diferite: egipteni, mayași etc. Dar să nu mai glosez pe seama modului ridicol în care oamenii de știință sau de cultură sunt portretizați în filmele americane, mă rezum doar la a atrage atenția că ucigașul în serie Hannibal Lecter, responsabil pentru un alt ciclu de filme, era de un incredibil rafinament cultural, mergînd de la artă, literatură, psihologie până la
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]