7,853 matches
-
în situația de a-și spune neapărat „rrom”, căci „țigan” ar fi, vezi Doamne, de rușine. A-și spune „rrom”, prin mass-media. Fiindcă în tramvaie sau pe stradă, țiganii - la modul cel mai firesc -, continuă să-și spună între ei țigani, aici și aiurea. Ei își spun Zigeuner în Germania, tsiganes în Franța etc. În străinătate, respectiv în Austria, Germania, Franța, etc., după decembrie 1989 a fost de asemenea prezentă diversiunea prin care se urmărea confundarea românilor cu țiganii, prin frecventa
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
între ei țigani, aici și aiurea. Ei își spun Zigeuner în Germania, tsiganes în Franța etc. În străinătate, respectiv în Austria, Germania, Franța, etc., după decembrie 1989 a fost de asemenea prezentă diversiunea prin care se urmărea confundarea românilor cu țiganii, prin frecventa prezentare pe posturile de televiziune a unor țigani drept români. Dar încă și mai tragice sunt implicațiile culturale ale diversiunii „rrom/român”, prin care se pierde-n negura confuziei toată istoria românilor. Pe o astfel de pantă, academicele
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
în Germania, tsiganes în Franța etc. În străinătate, respectiv în Austria, Germania, Franța, etc., după decembrie 1989 a fost de asemenea prezentă diversiunea prin care se urmărea confundarea românilor cu țiganii, prin frecventa prezentare pe posturile de televiziune a unor țigani drept români. Dar încă și mai tragice sunt implicațiile culturale ale diversiunii „rrom/român”, prin care se pierde-n negura confuziei toată istoria românilor. Pe o astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
altcineva decît, ca și pînă acum, pentru cei retrași din lumea minciunii atotbiruitoare? --------------------------------------- Note și considerații marginale (1) De pildă, în cadrul Festivalului Dunărean (Donaufestival) o echipă ungaro-germană a prezentat publicului un film despre România în care subiectul era viața unor țigani trăind pe depozitul de gunoi al orașului Cluj-Napoca. Finanțarea proiectului de realizare a acestui film a fost făcută de Programul de televiziune german ZDF. Un alt memorabil exemplu de grosolană manipulare îl constituie enciclopedia franceză „Le petit Robert - Limbile Europei
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
ZDF. Un alt memorabil exemplu de grosolană manipulare îl constituie enciclopedia franceză „Le petit Robert - Limbile Europei” (apărută în 2002) unde sunt două pagini despre România și limba românească însoțite de o mare poză color înfățișând o șatră zdrențăroasă de țigani nomazi. (2) Demnă de semnalat ne pare și țigănirea post-decembristă a muzeelor reprezentative pentru multimilenara cultură românească: Muzeul țăranului român și Muzeul satului românesc. Cum aflăm din Amintirile lui H.H. Stahl (Editura Minerva, București, 1981), Muzeul satului românesc a fost
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
De finanțarea programului de televiziune german (ZDF) a beneficiat și regizorul Thomas Ciulei ca să poată realiza filmul artistic intitulat „Asta e”. În acest film realitatea românească este prezentată de dl. Thomas Ciulei (fiul lui Liviu Ciulei) prin intermediul unei familii de țigani bețivi și hoți și prin cîteva imagini deplorabile de pe malul românesc al Dunării. Căci filmul Asta e (producție ZDF/2001-2002) a fost și el difuzat în cadrul Festivalului Dunărean. (4) Efectele globalizării s-au resimțit și în privința diversiunii „rrom/român”. Astfel
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în România, firește!) că atunci
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Fedea un frate de al ei, ce lucra de mulți ani ca pescar, era un bărbat înalt, puternic. Virgil îl privi preț de câteva clipe intimidat de statura atletică a acelui bărbat, și își aduse aminte cum în pușcărie un țigan înalt și gras pe nume Cercel îi făcea viața imposibilă spre amuzamentul celorlalți, totul până într-o zi când rămaseră singuri în baie și atunci se năpusti-se prin surprindere asupra lui Cercel doborându-l la pamânt din câteva lovituri
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
într-o zi când rămaseră singuri în baie și atunci se năpusti-se prin surprindere asupra lui Cercel doborându-l la pamânt din câteva lovituri de pumn. ,,Care-i treaba domnu bătăuș te mănâncă pielea,” spuse surâzând Fedea. Amintirea acelui țigan doborât de el îi dădu curaj și încercă să-l lovească pe Fedea cu pumnul prin surprindere după o tactică a sa ce în alte ocazii nu dăduse greș, însă Fedea îi respinse cu ușurință lovitura, și apoi îl lovi
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
Pandelică o surpriză... de-o să mă țină minte toată viața. Au călătorit cu trenul: conița Corina la clasa-ntâia, Bâzdoagă și Naie la clasa a doua unde au crezut că-și dau sufletul în compartiment. Nimeriseră cu o liotă de țigani tutungii, ei fiind nefumători, iar geamurile de la vagon nu se puteau deschide nici în ruptul capului... așa că se chinuiră pe hol, moțăind și înjurându-l pe boier că-i pusese pe drumuri. Pe la stația Banul Mărăcine, penultima până la Craiova, Năică
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
și chipuri încruntate, vagabonzi murdari și zdrențăroși, copii ai străzii flămânzi, cu ochii după furat, gospodine cu sacoșe pline, câte un Ostap Bender îmbrăcat țipător în căutare de naivi pe care să-i îmbrobodească cu năstrușnice propuneri de afaceri, vreun țigan lăutar cu vioara sub braț sau acordeonul în spinare. Securiști deghizați trăgând cu urechea, golani care se îndreaptă spre părcuțelul de roșcovi din fața pieții în căutarea acoliților sau a unui joc de barbut, cu alte cuvinte, o lume dispărută pentru
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Căci noi suntem acum sângele proaspăt după care strigă toți capitaliștii din toate Camerele Reprezentanților Lumii, inclusiv Lumea a Treia din care facem parte și noi acum, cu minorități cu tot. Mai ales casta asta blestemată, de sudra, din rasa țiganilor. Și din rasa vrăjitoarelor Voodoo din India, din Asia și din Europa, care au umplut toată lumea acum, de-au ajuns chiar în prima linie genetică, își încheie intervenția scurt și la obiect Negresa-blondă. - Toate sunteți niște nebune frumoase și fanatice
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
precum se au dușmanii. Cum dezbinarea-i la tot pasul și consecința evidentă chiar când ei pacea o doresc și a unirii horă cântă, ca la recenta sărbătoare din dulcii Iași și din Focșani unde românii se-njurară aidoma unor țigani, nu ne rămâne decât ruga de-a dobândi o altă karmă, în care toți să folosim mintea românului din urmă. SCHIMBAREA LA FAȚĂ De când intrat-a-n Uniune schimbatu-s-a la față România cu mii de europlăcuțe în coadă-i atârnate
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Fort Ross pentru a vâna vidrele marine. Vechiul și Noul Albion. Prozelitismul religios și fețele conquistadorilor. California, sfârtecată între amerindieni, mexicani,, englezi și coloniștii coastei atlantice. Yankeii din California proclamă Republica Bear Flagg odată cu desoperirea pepitelor din valea fluviului Sacramento. ” Țiganul de pe Zizinului din Brașov. Exodul căutătorilor de aur inițiat de latifundiarul John Sutter. Aeroportul din Frisco între arhitectură, “cuibul de viespi” al spionitei și suspiciunile teroriste. Zavistia islamică fundamentalistă, contrarietăți conceptual creaționiste și invidia lui Ben Laden. “Scopul și durata
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
împovărătoare. - Dă-l în ceara mă-sii că-i vom plăti. De-aia merg tocmai la Constanța. Sper să vând ceva și la un preț mai bun. Poate merge mai bine ca la obor la Mangalia. Ai văzut și tu. Țiganii vor să-ți ia munca mai pe degeaba dar vând tinichele lor cât nu face. Numai să te păcălească fi-le-ar mama lor a dracului de borâturi, spuse tata cu obidă. În mintea mea s-a înfiripat imediat dorul
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
sale cele mai mari satisfacții i le-a dat gravura, pe care a început-o la Arad în anul 1928! Era printre puținii gravori în lemn din acea vreme. Lucrările sale în tiparele unor volume ca „Păreri de rău”, „Vin țiganii”, „Botoșanii care se duc”. Marcel Olinescu ilustrează cu xilogravurile în lem poeziile lui Hrtiso Botev din volumul „Adevăr și libertate”, volum editat pentru prima dată în România. Tot în această perioadă leagă prietenii literare cu Petre Pascu, originar din Șeitin
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
România am continuat să creionez ateliere de dezvoltarea comunicării creative și mai târziu ateliere de re-imaginare urbana. Am mers în locurile unde educația alternativă nu ajunge atât de ușor. Așa am reușit să am o relație apropiată cu comunitățile de țigani. La începutul lui aprilie, anul trecut, am spus că am nevoie de o pauză de inspirație. Veronica Ivanov: Câte limbi străine vorbești? Victor Perdevară: În fiecare moment al zilei mă folosesc de limba engleză pentru a comunica. Vorbesc puțin germană
INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341868_a_343197]
-
într-o șatră de lăieți care o adoptă, dându-i o nouă identitate și un nou nume. În vremurile tulburi care se așternuseră însă peste Pământ, noua identitate nu o scapă de ceea ce îi fusese hărăzit prin naștere. Începe deportarea țiganilor în Transnistria și Maia - Marița se trezește pentru a doua oară, alături de noua ei familie pe drumul spre moarte. Scriitorul Ion C. Gociu aduce astfel în romanul său un moment zbuciumat din istoria poporului nostru, un moment despre care se
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
Ion C. Gociu aduce astfel în romanul său un moment zbuciumat din istoria poporului nostru, un moment despre care se știe destul de puțin și se vorbește și mai puțin. Dincolo de Nistru, în lunca Bugului, punctul terminus al călătoriei șatrelor de țigani, Marița îl va cunoaște pe Trifu din „șatra lui Mihai” cu care se va căsători în ciuda faptului că este mult mai în vârstă decât ea. Trifu nu este altul decât Trifon Mogoș, țăranul român înrolat în armată și dus pe
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
pe unul de-al lor. Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc și îi apropie, dezvăluindu-și unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon ajunge să se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i pe mulți dintre ei din nou pe meleag românesc,Trifon are noroc cu șatra, reușind să își asigure traiul îndestulat pentru el și familia lui și chiar să se gândească la vechea lui familie
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
ei pe bărbatul sensibil și timid. Dar tocmai când își propusese să treacă peste timiditatea lui, intervine surpriza și află că aceasta îi este soră, că tatăl mort pe frontul din răsărit nu este altul decât Trifon, acum Trifu, bulibașa țiganilor a căror șatră a întâlnit-o în satul natal. Se ajunge așa, din poveste în poveste, spusă cu talent deosebit, în spatele căruia se află și o exigentă documentare, la un punct al romanului în care aștepți ca fiul și tatăl
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
și ființei românești. Vor acum și istoria românească! Câțiva istorici în anii trecuți ziceau despre Basarab I, că a fost cuman, că a fost peceneg, oricum, orice, numai român nu! Puțin a lipsit să nu se spună că a fost țigan, mai ales că tatălui său, Tihomir, i se mai spunea și Negru Vodă în tradiția populară. Câteva cunoștințe elementare privind dreptul internațional medieval ar clarifica lucrurile și ar reduce la tăcere pe acești „domni”, care tulbură odihna marilor bărbați ai
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
convine îi botezăm și-I punem pe pereți. - Ironia culorilor constă în verdele care nu totdeauna înseamnă pur, și nici galbenul că e plin de viață. - Cel mai sigur lucru în viață e că nimic nu e sigur. -Rromul e țigan și-n ziua de Paști. -Tăcerea e ca mierea, când nu e apanajul lașității. -A sta pe gânduri în fața unei situații, nu e o greșeală. Mai rău este atunci când nu știi să le folosești. -Cea mai cruntă victimizare, este autovictimizarea
CUGETĂRI LA ZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342007_a_343336]
-
învinși: „Gorbaciov și poporul rus, libertate ne-au adus!” După uciderea lui Nicolae și Elena Ceaușescu, omul providențial Ion Iliescu ajutat de 40.000 de turiști ruși, de actori și regizori profesioniști și de inevitabili revoluționari, mai ales evrei și țigani, care preiau din mers privilegiile ilegaliștilor lui Stalin, revine la ortodocsia celei de a treia Romă. 1989, primul mesaj adresat națiunii de Iliescu - Ceaușescu a întinat nobilile idealuri (ortodoxo-)comuniste (de la răsărit) - îi asigură trei mandate de președinte și promovarea
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]