5,899 matches
-
că ordinea cea mai perfectă domnește iarăși în Romînia! Apoi, după o mică pauză, cu fața congestionată de indignare: ― Măi băiete, ce-ai văzut tu în Argeș a fost o glumă de salon față de cruzimea și barbaria ce s-a abătut asupra tuturor satelor din țară de când au luat ăștia conducerea!... Cei împușcați sau în general uciși de expedițiile represive sunt cei fericiți și norocoși, pentru că au scăpat de schingiuirile spăimântătoare pe care trebuie să le îndure cei vii... În sfârșit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
era drăguță și prietenoasă. Tocmai într-o după amiază pe care se hotărâse să o jertfească unei cărți interesante, se pomeni cu vizita doamnei Alexandrescu, însoțită de surâzătoarea Mimi. Tânărul se miră. Fosta-i gazdă îi spuse că s-a abătut pe-aici și, fiindcă a avut drum, și i-a fost dor de dânsul, că nu l-a uitat cât a fost totdeauna de gentil, dar mai cu seamă fiindcă Mimi a cicălit-o: "Hai, mămico, să-l vedem dacă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-i dea drumul, dar pe garanția personală a lui Grigore... Amara își reluase înfățișarea obișnuită. Cârciumarul Busuioc, cu pălăria pe ceafă, cu burta în afară, tăifăsuia iar din prag cu oamenii care treceau pe uliță. Primarul Ion Pravilă se abătea mai des să tragă câte o țuică, să-și dreagă puterile pentru a putea ține piept tuturor greutăților iscate de potopul revoluției. ― Cu oamenii ce se mai aude, mă dom' primar?... Întreba mereu Cârciumarul. Le dă drumul ori îi mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ash mințea, o făcea foarte bine, fiindcă niciodată Dallas nu mai întâlnise un om mai stăpân pe emoțiile sale. Era un loc pe Nostromo unde Dallas își acorda câteodată câteva clipe de singurătate completă, simțindu-se oarecum în siguranță. Mergea abătut prin coridorul B, fără să uite să cerceteze colțurile mai întunecate unde se putea ascunde o prezență vicleană. Nimic nu se ivi. Ajunse la capăt, în locul în care coca era ușor bombată înspre exterior. Acolo era un mic sas. Apăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
stau la un pahar de vorbă, beau câte o ceșcuță de cafea, care le mai subțiază sângele, pentru că folosesc îndulcitor de teamă să nu facă diabet, evită sandvișurile cu grăsime să nu le crească colesterolul. Eu, la întoarcere uneori, mă abat pe la bodega „LA COCOȘUL NEBUN”, unde, din micile mele economii, trag repede un țap de bere să mă echilibrez. Înainte de a ajunge la blocul unde locuiesc, trec prin parcul din mijlocul cartierului, unde de dimineață și până seara târziu, pensionarii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
creștea an de an de când se știa gospodină la casa ei. Niciodată nu a crescut în curtea sa altfel de găini și era poreclită într-un fel în sat „Găina cu gâtul gol”. Ghinionul sau nenorocirea a făcut să se abată și asupra satului său. Aviara adusă de vântul necurat ori de cine știe ce pasăre zburătoare venită de cine știe de unde a lovit și mica așezare. Autoritățile nu au stat prea mult pe gânduri, când au aflat că la cineva a murit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și mica așezare. Autoritățile nu au stat prea mult pe gânduri, când au aflat că la cineva a murit o orătanie. Au luat-o și au dus-o la analiză. Verdictul dat: gripă aviară în Cocoșeni. Deci molima s-a abătut ca o ciumă, deși nu a murit decât o biată găină cam slabă, pentru că familia nu prea avea boabe din belșug spre a-și hrăni cele câteva păsări pe care le avea. Imediat a început operațiunea de strângere și eutanasiere
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din ogorul nostru, dar și al vecinilor, cu gândul că cineva a făcut o glumă. Și văzând că nu-i găsim, cu oala cu pește ne îndreptăm spre casă în pielea goală. Ca să nu fim văzuți de multă lume, ne abatem prin grădina mătușii Tinca, sora mai mare a tatălui. Intrăm în curte prin spatele casei și cum câinii ne cunoșteau, nu ne-au lătrat. Ajungem la poartă ca să ieșim în drum. Spre norocul nostru nu trecea nimeni pe drum. Fugim
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acolo. Când am plecat dimineața cu mașina, la buletinul meteo s-a anunțat pentru zona statului Queensland că va fi furtună cu vânt puternic și descărcări electrice. Nu m-am putut întoarce seara, rămânând la fermă. Peste noapte s-a abătut urgia. Descărcări electrice, tunete și fulgere și potopul de ploaie. Un fulger a lovit conacul fermei de la centru pe la miezul nopții. Acesta a luat foc instantaneu, deoarece etajul era construit din lemn. Îngrijitorii care aveau locuință separată de conac au
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și apoi primar, i-a adus un sfârșit pe măsură. A murit ca un câine, într-un șanț cu capul crăpat de un alt bețiv. A fost blestemat pentru tot răul care l-a făcut oamenilor, iar blestemele s-au abătut și asupra familiei sale. I-au murit doi copii în floarea vârstei ca o pedeapsă divină, făcându-l să sufere. Tata, murind la Iași, la 80 de kilometri de satul nostru, l-am adus să-l înmormântăm alături de părinții lui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
se integreze conceptual. Aparatele gnatoprotetice sunt substitute artificiale inerte aloplastice, care se utilizează clinic în terapia leziunilor odon-to-coronare, a stării de edentație, ca și a altor modificări ale arcadelor dento-alveolare, în scopul refacerii parametrilor homeostazici ai sistemului stomatognat care se abat de la tiparele normale. Aparatele gnatoprotetice, alături de alte mijloace terapeutice asigură gnatoproteticii arsenalul terapeutic de restaurare a echilibrului biomecanic al sistemului stomatognat. Pentru a îndeplini dezideratele științifice ale gnatologiei și a crea unitatea conceptuală cu gnatologia în etapa de însușire a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situația și mi-am dat seama că în timpul sărbătorilor de iarnă, eu am făcut efort prelungit; că am mâncat: cozonac, prăjituri, brânzeturi, murături. Am băut chiar vin și tot felul de băuturi răcoritoare, din comerț. Într-un cuvânt, m-am abătut de la regimul alimentar vegetarian și de crudități. Cu ochiul stâng, vedeam doar negru, nu mai intra lumina deloc. Și atunci am suprimat (am înlăturat) definitiv, din alimentația mea, toate alimentele de origine animală. Am revenit la regimul alimentar vegetarian și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
o pîrghie economică fundamentală : cum trebuie produs în domeniul alimentației de către toți cei implicați într-un fel sau altul în tot acest proces. Aici intervine însă o mică subtilitate : cei care produc cum trebuie vor fi promovați, cei care se abat fie și cu o iotă vor fi sancționați, dacă nu eliminați. Nimic mai normal și mai benefic : dar cine și cum stabilește aceste norme și respectarea lor ? De la „o echipă de cerctători de la institutul X”, care a demonstrat ce nenorociri
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
359-360; Plutarhus, Moralia 554A-B), uneori purtând un titulus în jurul gâtului, care-i indica numele și pedeapsa, ce urma mai apoi să fie pus deasupra crucii (cf. Suetonius, Caligula 32.2; Dio Cassius 54.3.6-7). Această pedeapsă crudă se va abate mai târziu și asupra creștinilor. În secolul al IV-lea, apologetul și istoricul Bisericii Eusebiu ne povestește de un anume Attalus Creștinul, care „a fost purtat în jurul amfiteatrului cu o pancartă înaintea lui pe care era scris în latină « Acesta
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
NE PÎRÎM SĂ NU NE CERTĂM SĂ NU NE BATEM (Din momentul în care le-am văzut, am simțit că trebuie să ținem seama de aceste cuvinte, ba chiar că există ceva în noi care ne constrânge să nu ne abatem de la ele. Timp de vreo două-trei săptămâni nimănui nu i-a trecut măcar prin cap să facă vreunul dintre lucrurile interzise.) Nu mai țin minte - spun așa pentru că......... dar cam toate erau la fel ,că nu știu cum altfel le-aș putea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
scotea în evidență sânii frumoși, deși nu prea mari, rotunzi și cu vârfuri vizibile sub pânza de bumbac, îmi aducea puțină dulceață de nuci verzi și, într-un pahar de cristal de o formă ciudată, niște vin de smochine. Lumina, abătută de țurțurii lămpii din plafon, cădea peste noi stinsă, ușor roșcată. Am vorbit despre tot soiul de nimicuri până ne-am terminat și vinul, apoi am rămas tăcuți, înghițind în sec și privindu-ne. Creștea între noi o tensiune care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a vreunui troleibuz, îmi trecu prin cap că lumina din muzeu trebuie să se vadă afară prin toate ferestrele, dar Gina mă trase mai departe, ca și când ar fi avut un traseu și un orar de la care nu trebuia să se abată. Intram în marea nebunie a nevertebratelor. Saloane întregi de vitrine cu monștri. Diavoli și îngeri de carne palidă, conservați în borcane cu spirt. "Greața sau moartea e cea care vine?" Gina se înfiora. De fapt, primele vitrine conservau exemplare mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mânjea cu purpură florile de câmp. În noaptea aceea m-am visat din nou în pădure. Era tot dimineață, o dimineață eternă, orbitoare. Dintre sutele de poteci întretăiate, alesesem una pe care mă hotărâsem să merg fără să mă mai abat din drum. Copacii uriași purtau pe trunchiuri semilune de iască. Pe jos erau bucăți de scoarță de sub care, palizi ca niște cozi de reptile, ieșeau lujeri purtând în vârf frunzulițe zbârcite. Câte un vierme albicios atârna la capătul unui fir
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cât înălțimea mea și părea pe de-a-ntregul putred. ! O viermuiala de furnici carnivore, roșii, cu clești foarte vizibili, se scurgea printr-o crăpătură din scoarța lui. Să-l ocolesc mi se părea rușinos, căci ar fi trebuit să mă abat din cărarea mea. Să mă întorc nu mă îndemna inima. M-am așezat pe-o buturugă și-am început să plâng. Iar plânsul din vis este cu mult mai sfâșietor decât cel din realitate. Un miriapod hidos, lung cât palma
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de-o boare verde de vânt. Coaja copacilor se jupuia și mirosea a tananți amărui. O ceață, dar nu de aburi, ci de alean și de nostalgie, se vărsa răcoroasă în dimineața eternă. Zărisem luciul cheii de departe și mă abătusem cu câțiva pași din cărarea mea ca să ajung până acolo. Am îngenuncheat și am ridicat-o. Vinul pe care-l sorbisem în celălalt vis, amestecat cu venin de păianjen, mă amețise, îmi dăduse o stare de exaltare, pe care abia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
întoarse spre noi. "Lumea să-și vadă de ale ei, iar noi de ale lumii", spuse, și mă întrebă cum merge cu visele. I-am povestit, și el mi-a spus din nou că va fi bine. Chiar dacă tu te abați puțin, prin tot ce ți se întîmplă, de la modelul geometric, simetric, pe care eu îl cunosc, lucrul e binevenit. Niciodată să nu-ți corespundă întocmai proiectele și realizarea lor. O acțiune (sau, ca să revin la meseria mea, o operă) simetrică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
uriașul schelet rămăseseră doar grămezi de țărână. Oasele bazinului mai răzbăteau totuși, sfărâmate, din praful murdar, alături de bucăți de țeastă, sferturi de maxilar, resturi de vertebre. Timpul șuierase pe deasupra lui cu o viteză și o furie de necrezut. Am ieșit abătute din acest osuar și ne-am continuat drumul, peste câmp, spre foișorul care se înălța sub cerul sclipitor. Ciulini cu flori albastre ne zgâriau picioarele încălțate în sandale de pânză. Albine pântecoase se opreau din zbor pe o buză de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
șantier sau în birouri și citind cărți sau văzând spectacole pe care le-aș fi putut foarte ușor afla și în continentele albe. În după-amiaza aceea am cunoscut cele dinții îndoieli și îmi aduc aminte că m-am întors puțin abătut acasă (Lucien era entuziasmat și își verifica impresiile, întrebîndu-mă pe ici, pe colo dacă a înțeles bine tot ceea ce îi spusese gazda) și cu o sumă de gânduri pe care niciodată nu le adăpostisem până atunci. Totuși, n-am scris
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
căci a doua zi, înainte de nouă, trebuia să fim porniți la drum. Neglijasem tot mai mult toaleta. Nu mai era nici un alb prin toată regiunea în acele luni de monsoon în toi; numai câteva familii de eurasieni, la care mă abăteam câteodată, din plictiseală, ca să mai aud vorbindu-se englezește și să bem împreună. Duminecile, în timp ce servitorii mei plecau cu trenul la Shillong după provizii, dormeam până la prânz, mă deșteptam cu capul greu și cu gura încleiată și rămâneam ziua întreagă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și sufeream cumplit, căci imaginația nu mă cruța o clipă, ci îmi filma cele mai chinuitoare amănunte. Eram incapabil să mă smulg dân această durere bolnăvicioasă de a vedea pe Maitreyi în brațele altora. M-am întors în odaia mea abătut de moarte și, în timpul mesei, mi-am ferit picioarele, ascunzîndu-le sub scaun. Am pus bara de lemn la ușă când m-am culcat, hotărât să nu deschid Maitreyiei, orice s-ar întîmpla. Eram deștept când a venit și a încercat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]