3,948 matches
-
mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei umane cu tehnologia asupra comportamentului nonverbal. Întrebări grilă 1. Printre autorii care susțin caracterul înnăscut al gestului se numără: a) Charles R. Darwin; b) Algirmas J. Greimas; c) Irinäus Eibl-Eibesfeldt; d) Desmond Morris. 2. Accepțiunea etologică a gestului menționează: a) rolul caracteristicilor psihice asupra exprimării corporale; b) caracterul tehnic al exprimării corporale; c) asemănarea exprimării corporale la oameni și la animale; d) influența relațiilor sociale asupra exprimării corporale. 3. Gestul întinderii mâinilor către interlocutor îl
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual sunt: a) China; b) Germania; c) Franța
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile de lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile de lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile de lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
12. Din dorința de a interpreta complex și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile de lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și corect gestul trebuie să ținem cont de toate accepțiunile, care presupun grile de lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de toate accepțiunile, care presupun grile de lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lectură specifice. Asociați fiecărei accepțiuni caracteristica gestuală pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi schematizate (A, B, C, D) și indicați
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe care o evidențiază: a) accepțiunea biologică; caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi schematizate (A, B, C, D) și indicați care din adjectivele următoare descriu fiecare poziție
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracterul universal al gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi schematizate (A, B, C, D) și indicați care din adjectivele următoare descriu fiecare poziție: agitat, atoateștiutor, dezinteresat, dominant, furios, întrebător, mândru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi schematizate (A, B, C, D) și indicați care din adjectivele următoare descriu fiecare poziție: agitat, atoateștiutor, dezinteresat, dominant, furios, întrebător, mândru, modest, mulțumit de sine, nehotărât, neîncrezător, nepăsător
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
resurse umane, relații publice, cercetare, în școli, universități, agenții (non)guvernamentale și să facă echipă cu sociologi, manageri, psihologi, medici, pentru proiecte de anvergură. 4. Intervențiile în carieră De-a lungul timpului s-au conturat o serie de controverse în ceea ce privește accepțiunile termenilor carieră, muncă, vocație, loc de muncă, poziție profesională, ocupație. Nici astăzi situația nu este foarte clară, existând autori care folosesc o parte din termeni într-o manieră ambiguă. 4.1. Delimitări conceptuale Pe de o parte, au existat specialiști
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
a formei, pe care îl ia teoria sa artistică, ce încearcă să descrie un anumit tip de estetică, analizând diferite practici artistice relaționale, nu poate fi confiscat de această delimitare intențională a autorului aflat în situația de a utiliza o accepțiune îngustă a teoriei artei. Înțelegând teoria artei ca un discurs care ar trebui să ofere o perspectivă extinsă, de ansamblu, asupra originii și destinației unei idei, Bourriaud uzează mai curând de o accepțiune modernă asupra teoriei artei. Într-o accepțiune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aflat în situația de a utiliza o accepțiune îngustă a teoriei artei. Înțelegând teoria artei ca un discurs care ar trebui să ofere o perspectivă extinsă, de ansamblu, asupra originii și destinației unei idei, Bourriaud uzează mai curând de o accepțiune modernă asupra teoriei artei. Într-o accepțiune post-modernă, însă, și ca atare distantă mai curând decât pioasă, teoria artei ar fi un discurs care se formează în funcție de anumite date concrete la care apelează, descriindu-le, analizându-le și judecându-le
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
accepțiune îngustă a teoriei artei. Înțelegând teoria artei ca un discurs care ar trebui să ofere o perspectivă extinsă, de ansamblu, asupra originii și destinației unei idei, Bourriaud uzează mai curând de o accepțiune modernă asupra teoriei artei. Într-o accepțiune post-modernă, însă, și ca atare distantă mai curând decât pioasă, teoria artei ar fi un discurs care se formează în funcție de anumite date concrete la care apelează, descriindu-le, analizându-le și judecându-le critic, în vederea unei situări deschise permanent reconsiderării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
circumstanțial, în mod interdependent față de o varietate de atitudini și acțiuni umane, condiții în care se reconsideră autonomia artei, atunci teoria formei, prin care Bourriaud încearcă să descrie valoarea relațional estetică a artei, nu ar fi decât o re-denumire a accepțiunii post-moderne a teoriei artei. Potrivit acestei teorii a formei (ori a artei postmoderne), opera de artă are statutul unui ansamblu de unități coerente care ar trebui să fie reactivate de către un spectator-manipulator, în măsura în care forma lucrării de artă contemporană nu este
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
va clarifica felul în care teoriile artei conceptuale au contribuit la (in)formarea studiilor vizuale contemporane. Revenind asupra precizării că studiile vizuale au atât o extensiune disciplinară, cât și una practică este de nuanțat faptul că în cazul celei dintâi accepțiuni, studiile vizuale constituie o disciplină de studiu în mediile academice anglo-saxone, luând forma unei reconceptualizări a istoriei artei atât din perspectiva recuperării contextelor sociale, politice, economice, culturale (științifice și religioase) în care au fost produse operele de artă vizate de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reconceptualizări a istoriei artei atât din perspectiva recuperării contextelor sociale, politice, economice, culturale (științifice și religioase) în care au fost produse operele de artă vizate de istorici, cât și din perspectiva cercetării biografiilor artiștilor, iar în cea de-a doua accepțiune, studiile vizuale presupun atât documentarea care stă la baza producerii unei lucrări de artă, cât și comentariile, considerațiile teoretice ori aprecierile critice care se aplică post factum producerii și receptării unei lucrări de artă. Pentru analiza de față este luat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi interesat de probleme legate de formă, culoare și materiale, evoluția sa nu ar mai fi una estetică, Kozloff sesizează faptul că dialogul dintre intențiile și semnificațiile artei nu este atât depășit, cât subminat de abandonarea pretenției senzoriale. Estetica (în accepțiunea ei generală de reflecție liberă asupra artei) ar fi fost astfel supusă unei modificări, lăsând la o parte aluziile stimulate de obiectele artistice și focalizându-se asupra iluziilor ideologiei artei, niciunele dintre ele nefiind scutite de procesul istoric 182. O
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
științific (Communication Theory). După ce în cartea sa anterioară autoarea analizase ceea ce domnia sa numea "Politicul în paranteză", de data aceasta își propune un fel de deparantezare a politicului prezent în procesul comunicării, îndeosebi al comunicării interculturale. Desigur, este vorba de o accepțiune cu totul specială a "politicului", spre a nu fi confundat cu accepțiunea obișnuită, cotidiană. Domnia sa pornește de la primul capitol al cărții menționate a lui Em Griffin ("Talk about communication"), capitol în care autorul american distinge cele șapte etape prin care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
numea "Politicul în paranteză", de data aceasta își propune un fel de deparantezare a politicului prezent în procesul comunicării, îndeosebi al comunicării interculturale. Desigur, este vorba de o accepțiune cu totul specială a "politicului", spre a nu fi confundat cu accepțiunea obișnuită, cotidiană. Domnia sa pornește de la primul capitol al cărții menționate a lui Em Griffin ("Talk about communication"), capitol în care autorul american distinge cele șapte etape prin care a trecut teoria comunicării în secolul XX în Statele Unite ale Americii, dar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în care ne-a invitat, prin Mein Kampf, sub stricta sa îndrumare. Să încercăm, deci, să îl urmăm mai departe, pe Kenneth Burke în întreprinderea sa critică, sau în "călătoria sa la capătul nopții", nu-i așa? Kenneth Burke descrie accepțiunea girată de biserica Evului Mediu a "relației integrale dintre Legea Divină și Legea Naturală"439, potrivit căreia legea naturală nu înseamnă altceva decât expresia voinței divine. Prin urmare, stăpâni și servitori, fără deosebire, își asumă condiția lor "naturală", întrucât aceasta
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cartografiere a profilului identității lui Hitler să pară o adevărată binecuvântare. Totuși, rămâne întrebarea cu privire la calitățile sale excelente de strateg politic. Dacă e dificil să îl calificăm, vreodată, ca "moderat", în schimb, incursiunile sale în regimul "raționalității", fie și în accepțiunea cu totul aparte ce caracterizează gândirea conducătorului nazist, fac ca "experiența sa a transei, în "exaltarea" antisemitismului său"474 să pună sub semnul întrebării propria afirmație, potrivit căreia "politica trebuie vândută, precum săpunul"475. O lectură propice a efortului lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care se referă la origini și destin: explicațiile pe care o societate le oferă tinerilor în ce privește originea lumii și a modalităților particulare în care oamenii acționează în lume, imaginile cu valoare pedagogică ale naturii și destinului uman"536. Desigur, este accepțiunea cu care noi, românii, suntem cât se poate de obișnuiți, grație numeroaselor noastre lecturi pe tema mitologiei, în special din Mircea Eliade. Însă mitul, pentru Reagan, particularizează sensul general de mai sus, precizează Lewis. Pentru președintele american, mitul are un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]