13,652 matches
-
sa pe la un moment dat (calculată ca sumă a dividendelor actualizate plătite proprietarilor până la acel moment), valoare a cărei maximizare o urmăresc în principiu acționarii sau asociații. Pentru manageri un criteriu echivalent cu acesta este, după cum am văzut, venitul economic actualizat al firmei (suma profiturilor actualizate, pe un orizont de timp finit sau infinit). Interesele managementului coincid aici parțial cu cele ale acționariatului, deoarece în condițiile în care profiturile cresc este posibilă atât creșterea dividendelor cât și formarea unor resurse financiare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
calculată ca sumă a dividendelor actualizate plătite proprietarilor până la acel moment), valoare a cărei maximizare o urmăresc în principiu acționarii sau asociații. Pentru manageri un criteriu echivalent cu acesta este, după cum am văzut, venitul economic actualizat al firmei (suma profiturilor actualizate, pe un orizont de timp finit sau infinit). Interesele managementului coincid aici parțial cu cele ale acționariatului, deoarece în condițiile în care profiturile cresc este posibilă atât creșterea dividendelor cât și formarea unor resurse financiare suficiente pentru dezvoltarea întreprinderii. Deasemenea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
imposibil de depășit de către întreprindere. 2. Interesele managementului și acționariatului firmei nu diverg în mod esențial, ne-o demonstrează modelele de clasă B. Criteriul maximizării valorii întreprinderii (utilizat de proprietari) se dovedește a fi echivalent cu criteriul maximizării venitului său actualizat (folosit de manageri). Expansiunea firmei este așadar avantajoasă în egală masură ambelor părți. Atunci, de unde poate proveni conflictul dintre ele? Răspunsul poate fi găsit în politica concretă pe care a adoptă managerii pentru a-și realiza obiectivele. Dacă această politică
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
care conciliază În mod util excelența și preocuparea pentru egalitate. Recompensând meritul, avem, așa cum subliniază Alain Boyer (Boyer, 1995, p. 44), sentimentul că suntem aproape de ceea ce constituie valoarea reală a unui individ. Și totuși, termenul este polisemic. Vorbim despre competențe actualizate pe care le recompensăm (cazul examenelor), ceea ce ilustrează idealul meritocrației? Despre recunoașterea meritului de a depăși un handicap (situația „merituosului”)? Sau despre competențe de ordin moral (judecate În funcție de virtutea acțiunilor Întreprinse) (ibidem, pp. 38-51)? Nu știm Întotdeauna ce merite se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adică prin însăși situația de comunicare, fără intervenția unor determinanți: Ajutor! Foc! Pleacă! La revedere! etc. În unele dintre aceste cazuri s-ar putea lua în considerare și implicarea adițională a actualizării explicite, deoarece Pleacă! se poate aprecia ca avînd actualizată explicit categoria numărului sau chiar a timpului (Pleacă! - Plecați!). Alteori, situația lingvistică este cea care actualizează cuvintele, încît acestea pot realiza enunțuri monomembre, în răspunsuri precum: Da, Nu, Desigur etc., care devin posibile prin relația cu un context lingvistic anterior
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin prezența a doi locutori, discursul indirect este monofonic. În teoria scandinavă a polifoniei, aplicabilă atît discursului literar, cît și celui non-literar, ambele tipuri de discurs raportat constituie manifestări ale polifoniei discursive, diferența situîndu-se la nivelul jocului actual/virtual: locutori actualizați în stilul direct, virtuali în stilul indirect. Discursul indirect liber este, din acest punct de vedere, o formă extrem de interesantă de manifestare a polifoniei, funcționînd ca exemplu de fraze fără cuvinte și verbalizînd, în textele narative, gîndurile și percepțiile atribuite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mesajului însuși și realizează arta verbală. Această funcție este și creativă, deoarece extinde, mai mult decît se întîmplă în mod obișnuit, latura de noutate în folosirea limbii, oferind sugestii pentru pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția poetică presupune manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală și volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcțiile limbii, pe care le-a identificat Roman Jakobson, au fost stabilite prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numai dacă include un predicat. În literatura de specialitate, există diferențe sensibile în modul de definire a predicatului, în calitate de funcție sintactică sau de parte principală de propoziție. Cea mai răspîndită modalitate de definire are în vedere conținutul semantic al predicatului actualizat ca parte de propoziție. Din această perspectivă, predicatul este partea de propoziție principală prin care se face o comunicare despre conținutul subiectului, arătînd ce face, ce este sau cum este subiectul. Se poate remarca faptul că o astfel de definiție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în contextul lingvistic, sub forma unui antecedent ce aduce un supliment de informație, adică a unui cuvînt referențial autonom legat de elementul anaforic printr-o relație cu dublă funcție, de coreferință și de reluare, și împrumută elementului anaforic referința lui actualizată. În cazul cataforei, situația este similară, dar are particularitatea că elementul lexical autonom urmează celui neautonom. Atunci cînd referentul se află direct în anturajul fizic, fiind precizat printr-un gest indicativ sau printr-o determinare (parțială) prin completări atașate cuvîntului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de cerința de a menține lucrarea la dimensiuni adecvate. Secțiunile modificate includ narativitatea (1.3), modurile narative (3.8), surpriza și suspansul (4.7), varianta filmică (4.8). Sugestiile de lectură de la sfîrșitul fiecărui capitol au fost revizuite radical și actualizate. Pe de altă parte, am reținut din prima ediție anumite analize demonstrative, chiar dacă fac uz de tehnici ce au suportat evoluții semnificative în vremea din urmă. Dar lucrarea mai recentă se bazează adeseori pe o lucrare anterioară, așa încît aceea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
politice, Agenția națională de presa Rompres, București, 1993: I. Alexandrescu, I. Bulei, I. Mamina, I. Scurtu, Enciclopedia de istorie a României, Editura Ion Cristoiu, București, 2000; S. Stoica, Dicționarul partidelor politice din România (1989-2003), ediția a III-a revizuită și actualizată, Editura Meronia, București, 2003. 116 În 1992 și 1996, pe listele Convenției Democrate din România și Convenția Democrată Română. 117 Întemeiată în 27 februarie 1990, Alianța își schimbă numele în 26 mai 1992 pentru a deveni Mișcarea social politică "Alianța
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ce se eliberează părților și cel destinat arhivei notariale, restul exemplarelor se taxează. Articolul 12 Evaluarea bunurilor imobile, inclusiv a clădirilor, se face în funcție de prețul declarat, dar nu mai mic decît valoarea de asigurare prin efectul legii sau în funcție de valoarea actualizată rezultînd din orice alte acte privind proprietatea bunurilor respective. Locuințele construite cu sprijinul statului sau cumpărate din fondul locativ de stat, pe care dobinditorii le vînd mai înainte de achitarea integrală a creditului, se evaluează, în scopul taxării, la suma care
HOTĂRÎRE nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor prestate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107413_a_108742]
-
lua măsuri pentru a asigura finanțarea inclusiv din surse externe a cheltuielilor legate de aplicarea prezenței hotărîri și care nu trebuie suportate de agenții economici implicați. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
pentru a asigura finanțarea inclusiv din surse externe a cheltuielilor legate de aplicarea prezenței hotărîri și care nu trebuie suportate de agenții economici implicați. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
finanțarea inclusiv din surse externe a cheltuielilor legate de aplicarea prezenței hotărîri și care nu trebuie suportate de agenții economici implicați. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate Principalii indicatori
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
a cheltuielilor legate de aplicarea prezenței hotărîri și care nu trebuie suportate de agenții economici implicați. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate Principalii indicatori
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
de agenții economici implicați. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate Principalii indicatori
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
economici implicați. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate Principalii indicatori
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă INDICATORII PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate Principalii indicatori
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
PRINCIPALI AI ANALIZEI I. Analiza economică - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata economică de rentabilitate ÎI. Analiza financiară - Raportul venituri actualizate/costuri actualizate - Valoarea netă actualizată - Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) - Rata financiară de rentabilitate III. Analiza de sensitivitate Principalii indicatori
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
universului" și coroborarea dintre ele, aproapele și departele ce descind din principiul matern, copilul ca "homo ludens", miniaturalul, cantabilitatea versului vierean, toate acestea sunt desprinse din monografia lui Mihai Cimpoi Întoarcerea la izvoare spre a fi analizate dintr-o perspectiva actualizată. Extinderea axei comparatistice, pe linia Eminescu Alecsandri Coșbuc Mateevici Goga, ca "poezie strigăt existențial, oracular mesianică și înverșunat-pamfletară", reluarea în dezbatere a unor constante neoromantice vierene din perspectiva întoarcerii la "matricea românismului" în stare să refacă întregul dezmembrat", poetica preaplinului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în anexa nr. 2, în proprietatea actualilor deținători prevăzuți în aceeași anexa. Patrimoniul Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului de Stat" se diminuează cu valoarea de inventar a imobilelor transmise gratuit actualilor deținători, iar capitalul social de stat se majorează cu valoarea actualizată a imobilelor respective. Articolul 3 Ministerele, organele centrale, precum și celelalte unități care au calitatea de chiriași în imobilele din patrimoniul Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului de Stat" au obligația sa comunice acesteia, în termen de 10 zile, spațiul devenit disponibil. Este
HOTĂRÎREA nr. 811 din 7 decembrie 1991 privind transmiterea unor imobile din patrimoniul Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului de Stat" în administrarea sau proprietatea actualilor deţinători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108077_a_109406]
-
Protecției Sociale. Articolul 5 Drepturile personalului de specialitate trimis în străinătate, prevăzute în anexa nr. 13 la Hotărîrea Guvernului nr. 307/1991, se stabilesc în raport cu salariile de bază și celelalte drepturi aferente avute în ultima lună anterioară plecării în străinătate, actualizate. Articolul 6 Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor vor elabora precizări în legătură cu aplicarea prevederilor prezenței hotărîri. Articolul 7 (1) Prezenta hotărîre se aplică pînă la data de 31 martie 1992. ... (2) Pînă la data prevăzută la alin
HOTĂRÎREA nr. 22 din 18 ianuarie 1992 privind unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108230_a_109559]
-
1991, rămase neutilizate la finele anului 1991, cu o dobîndă de 2%. Articolul 3 Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Casa de Economii și Consemnațiuni, în limita depozitului alocat și a condițiilor prevăzute la art. 1, precum și în funcție de prețurile de deviz actualizate și numărul de apartamente, vor stabili plafoane de credite cu dobîndă redusă. Articolul 4 Casă de Economii și Consemnațiuni va încheia, în limita plafoanelor stabilite, contracte de împrumut cu beneficiarii, pe un termen de cel mult 15 ani, cu o
LEGE Nr. 67 din 8 iulie 1992 privind constituirea unui depozit în lei la C.E.C., în vederea creditarii construcţiilor de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108346_a_109675]
-
art. 18, Titlul IV din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. (5) Oficiul registrului comerțului va înainta din oficiu actul modificator astfel înregistrat și o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», spre a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societății. ... ---------- Alin. (5) al art. 204 a fost modificat de pct. 141 al art. I din LEGE
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106852_a_108181]