7,862 matches
-
nopților fără de noapte, pe buzele zilelor fără de zi se-așterne tăcerea prelungă, a timpului netimpuit, de la răspântia veacurilor dintre tine și mine acolo... unde râul lacrimilor se-ntâlnește cu râul disperării. DEZGOLIȚI-MI LUMINA! De-abia se-ntrezărește lumina din adâncuri Aerul de-nălțimi e prins în păienjenișul de alge ce mă țes și re-țes în putreziciunea adâncului de unde strig: Dezgoliți-mi lumina! UNDE? Se contopesc izvoarele subterane fără putință de împotrivire pe nevăzute neauzite și nebănuite albii ascunse cum fără
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ŞI ÎNCĂ 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369709_a_371038]
-
veacurilor dintre tine și mine acolo... unde râul lacrimilor se-ntâlnește cu râul disperării. DEZGOLIȚI-MI LUMINA! De-abia se-ntrezărește lumina din adâncuri Aerul de-nălțimi e prins în păienjenișul de alge ce mă țes și re-țes în putreziciunea adâncului de unde strig: Dezgoliți-mi lumina! UNDE? Se contopesc izvoarele subterane fără putință de împotrivire pe nevăzute neauzite și nebănuite albii ascunse cum fără putință de-mpotrivire iubirea zăgăzuită rupe stăvilarele cu un torent nestăpânit rostogolindu-te... Unde? protejat copyro/viorela codreanu tiron
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ŞI ÎNCĂ 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369709_a_371038]
-
atâta liniște, de-atata somnolenta, de atâta moarte.... Te zăresc prins în gheare de plumb greoaie, În zborul sau frenetic, cineva mi te-a smuls hapsân și te duce în labirinturi întunecate, Ce poate face el cu un înger în adâncuri? Duce lumină ta diavolilor urâcioși să iși privească în cioburi de sticlă fetele hidoase? Mă strigi cu mii de voci și chemarea ta îmi sparge timpanele însetate de glasul tău strident, dar cât de necesar... Mă chemi la tine cu
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
al fragmentului timpului prezent te deschizi în limpede amforă plină de gânduri trăiri emoții fără graiul pământului din care se întrevăd raluri de fum întunericul se adapă din inimile curate ca o umbră luminii îi este umbrela de ceară în adâncurile ființei pătrunzi ca un șarpe al zilelor înălțării când în fiecare textură a chipurilor eului ceva se ridică ceva cunoaște altceva ceva va izbucni din zidul fortărețelor ascunzișurilor subconștientului mintea crede. mintea atacă. mintea caută nimicul înrobit în necunoaștere și
UMBRĂ LUMINII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369742_a_371071]
-
își regăsea liniștea sufletească înconjurată de peisaje mirifice. Și totuși inima de român bate neîncetat în pieptul scriitoarei. Oricât ar încerca să descrie locurile și frumusețile din alte părți ale globului, cu fascinația lor, parcă expresiise nu-i vin din adâncul inimii și al sufletului așa cum simte la revederea locurilor natale. Simte că trăiește și respiră odată cu păsările, animalele și plantele arealului românesc, cu munții, marea și delta noastră. În periplul domniei sale prin lume nu scapă nici cascada Niagara cu fascinația
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului deschide-te cer și te schimbă în picuri pe care să-i torci din înalt în șuvoaie ca rodnice seve aduse de ploaie pământului viață să-i duci în adâncuri schimba-vei câmpia în rod din nimicuri semințele apa le face fecunde-n iatacul din brazdă când lin le pătrunde mesajul divin ce trimis-ai prin picuri deschide-te cer și te schimbă-n lumină a toate geneză și doică
DESCHIDE-TE CER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369779_a_371108]
-
brațe, visând să apere în poartă toate șuturile echipei adverse. Pentru el, principiul plăcerii diferea în totalitate față de cel al fratelui său mai mare, dar își punea la adăpost ideile ascuțite, considerând că e bine pentru moment să rămână în adâncul memoriei. Poate când va mai crește, îi va mărturisi chiar el înclinațiile sale spre umanistică, dorința lăuntrică de a îmbina utilul cu plăcutul, arta practicării unui sport cu pasiune, ca un accesoriu drag, cu aceea de a deveni actor adevărat
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
mai vin'odată, De un Iancu fulgerând pe cal S-alunge tot amarul din Ardeal, Un tulnic încă murmură pe creste Dumnezeiască, tragică poveste... Mi-e dragă toamna, tare-i cumsecade! Frunza ei ce murmură și cade O să vină din adâncuri iară În fiecare an, la primăvară Și ierburile, tot mai fără coasă, De unde pleacă vin mereu acasă, Iar noi, iubito...când o fi să fie Ne vom întoarce-aici, în Poezie... Referință Bibliografică: Mi-e dragă toamna... / Nicolae Nicoară Horia
MI-E DRAGĂ TOAMNA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368133_a_369462]
-
și vârste diferite. Din zece persoane, e posibil ca vreo două, cel mult trei persoane să fie sensibilizate de un caz aparte de boală, cum ar fi cel expus mai sus, prin cuvântul „sensibilizare” înțelegând o compasiune adevărată, izvorâtă din adâncul sufletului, de o acuratețe ieșită din comun, fără urmă de îndoială. Extrapolând acest sondaj la nivel macrosocial, rezultă un procent de circa 30% din populație, restul de 70 rămânând cel puțin indiferent, dacă e să luăm în calcul nepăsarea, dar
VINA DE A FI BOLNAV de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368118_a_369447]
-
câtă tainică iubire Îmi sporești seninul când mai trece un an! Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Când simt din nou rodind smochinul În primăvara neamului meu creștinesc Mă prosternez și-ți cer : -Fă Doamne plinul, Adâncului nostru -nsetat, gând strămoșesc! Să-mi fie țara rotundă ca o pâine Oamenii să te cinstească-n ea cântând Fie aici belșug și pace, azi și mâine De-a pururea! să Te mărim , oricând. Gura mea Doamne, plină fie mereu
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ESEU DESPRE MINĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului ESEU DESPRE MINĂ autor Violetta PETRE Constanța În adâncurile negre, aerul este rarefiat, Te sufocă, lumina înspre stele a plecat. Pietrele de flori de mină strălucesc incendiar, Atâta frumusețe stă-ngropată, ascunsă-n altar! Îmi pun întrebări de ieri, demult, ce nu mă lasă Să gândesc firesc ! Mina asta misterioasă
ESEU DESPRE MINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368209_a_369538]
-
rărunchii Terrei sub Lacrima frunții, Tot săpăm în taine adânci și golim sfera de miez, Noi avem respect pentru Terra, pentru al vieții Crez. Acest ,,eseu” îl dăruiesc poetului Mihai LEONTE, ca un omagiu adus domniei sale pentru anii petrecuți în adâncul pământului, dincolo de Lumină...Și-a luminat întunericul cu versul minunat care i-a ținut loc de tot ce i-a lipsit...Să ne trăiești, Maestre.. Mă plec cu respect în fața tuturor lucrătorilor din minele care au mai rămas deschise...și
ESEU DESPRE MINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368209_a_369538]
-
loc de tot ce i-a lipsit...Să ne trăiești, Maestre.. Mă plec cu respect în fața tuturor lucrătorilor din minele care au mai rămas deschise...și mă tem pentru viața lor... Dumnezeu să fie alături de ei la fiecare coborâre în adâncul minelor. Violetta PETRE poetă din Constanța Referință Bibliografică: ESEU DESPRE MINĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ESEU DESPRE MINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368209_a_369538]
-
o altă zi, ca într-o altă lume, în Polynesian Cultural Center, o lume simplă, deschisă, bună și frumoasă, reprezentată de toate arhipelagurile polineziene într-o amenajare grandioasă, ca spațiu și specificitate, pe versantul opus americanizatului Honolulu. Câtă diferență! Dar adâncul specificului polinezian, natural și fantastic, l-am simțit în altă insulă, când am aterizat la Kona, în marea insulă havaiană sau The Big Island. Am stat la Kailua Village și închiriând o mașină am cutreierat insula în lung și-n
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
stranii fantasme cu chip de incași din resfirate harfe susurând. Trecutul mi-l vor - sub clopote verzi lucii oglinzi din dânsul să-și facă; trecutul în care chipul ți-l pierzi ca-n grupurile apei când seaca. Tot mai’în adâncuri, fără-ncetare fug printre-ale pădurii pagode. Blestemu-i crâncen, nu am scăpare decât la râpă Uvedenrode. Referință Bibliografica: Blestemul / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Râul Bâz : Toate
BLESTEMUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368236_a_369565]
-
început răsare la șase și un pic, apoi din ce în ce mai devreme. - Nu am avut somn și am vrut să profit de aerosolii dimineții și să fotografiez răsăritul soarelui, explică ea, mai împăciuitoare. Imi place nespus de mult când răsare soarele din adâncul mării. - Aha, sunteți o romantică incurabilă! Pentru fotografiat ați nimerit un timp superb, fără nori. Vedeți ce frumos se vede luna deasupra hotelului Mangalia? Când va trece de releul de la poștă, se va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > SPERANȚA MĂ NĂPĂDEȘTE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului În adâncul vieții mele, Pe a sufletului undă, A-nghețat în grea durere, Fosta-mi dragoste profundă. Sunt adânci a feții riduri, Prinse-n raza de lumină, Ochii-mi sunt ca două viduri, Înghețate fără vină. Adânc sapă amintirea, Unda vieții-mi răscolește
SPERANŢA MĂ NĂPĂDEȘTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368295_a_369624]
-
adânci a feții riduri, Prinse-n raza de lumină, Ochii-mi sunt ca două viduri, Înghețate fără vină. Adânc sapă amintirea, Unda vieții-mi răscolește, Răbufnește răzvrătirea, Speranța mă năpădește. Mă trezesc din nou la viață, Inima-mi bate-n adâncuri, Ce-a -nghețat, azi se dezgheață, Lacrimi unduiesc în plânsu-mi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SPERANȚA MĂ NĂPĂDEȘTE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile
SPERANŢA MĂ NĂPĂDEȘTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368295_a_369624]
-
Spiritual > TOT CERU-I... JOS Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului O mie de-ntrebări pe scara Cerului cutează, și-n timp ce ele tind în sus, o mie, altele, sondează adâncul meu de nepătruns - cel bulgăre dospit de lut, cu viul înnodat în mine pe frânghia de la-nceput, pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin vine, nu pogorât din zări senine, ci din adâncu-mi izvorât, din Miezul cel
TOT CERU-I... JOS de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362571_a_363900]
-
multe ucideri iar mă trezesc și văd umbra cum îmi aruncă spada, minutele defilează seci pe clar de lună iar stelele dorm un somn ciudat, toamna beată trezită de prin cârciumi dansează oribil prin inimile noastre, vin vise năluci din adâncuri de timp sub pleoapa bolnavă, avidă de amintiri, trenuri de demult cu oameni fantomă și cu femei pe care le-am mângâiat cu o lacrimă spunându-le te iubesc, trenuri care au rămas părăsite în gări de carton unde se
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]
-
pe cărare, De nopțile când nu am vegheat! Genunchii-mi se pleacă la cruce Și dorul de Tine mă doare O, Tată revarsă-Ți iubirea Trimite-mi o rază de soare!" La cruce Departe de-al lumii tumult Cobor în adâncul din mine... Te caut și Te chem și Te-ascult Părinte-al Iubirii divine... Ofranda-mi aduc de-nchinare Prin rugă, prin cântec și vers Și-n clipa de har și-adorare Trecutul prin sânge mi-e șters! Pe calea îngustă
OMAGIU DIVIN 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362739_a_364068]
-
cumplită Și dor ostoit doar de vină M-acopăr cu muzica minții Vorbesc în mișcări de rutină Și cânt la corzile nopții... Rânduri gonesc Cuvintele scrise-n orbire Adieri dedicând voluptății Senzații de iubire... Jertfa docilității... Sunt apă țâșnind din adâncuri Sunt dans în plutire cu tâlcuri Sunt vis copleșit de gânduri Sunt focul mistuit de vânturi... Blue Mireille, 27.03.2014 Referință Bibliografică: Un dans... / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182, Anul IV, 27 martie 2014. Drepturi
UN DANS... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370199_a_371528]
-
Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Alergăm mereu după... ”fantome”. Ne grăbim, facem planuri, ne luăm la întrecere... și dorim să fim mereu primii la țel. Nimeni nu are timp pentru clipa, care se pierde în adâncul clepsidrei, uitată și netrăită... Nimeni nu o aude cum... sfârșește în tonul monoton al ceasului de pe perete. Clipa, odată pierdută, nu o mai găsim, decât în gândul călător prin... infinit. De ce alergăm mereu? Unde vrem să ajungem? Viitorul vine... destul de
CLIPA PIERDUTĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370209_a_371538]
-
oamenii aceștia au ceva diferit față de ceilalți oameni ne face să nu credem că pot să funcționeze ca simplii oameni. Căutăm motive întunecate în spatele chiar și celui mai simplu gest, dar în același timp îi catalogăm în amănunt și în adâncul gândului lor, pe care aceștia niciodată nu l-au avut. Toate acestea sunt valabile și în cazul lui Constantin. A existat convingerea că acest om politic foarte capabil a dorit să râdă de noi. Cu cât se dedica mai călduros
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ale globalizării. Însă, în străinătate, când ești nevoit să comunici în altă limbă, dorința de a vorbi în limba ta natală, apare ca o nevoie stringentă, fără să o simți pe moment, dar care, treptat-treptat, se adună și mocnește în adâncul sufletului. Abia când împrejurările te pun în contact cu unul sau mai mulți vorbitori ai limbii tale simți acea plăcere deosebită, care-ți revigorează sufletul. Este de notorietate acel caz semnalat în presă, când un cercetător român care lucra într-
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]