5,887 matches
-
ceea ce este subînțeles. Abrevierile internaționale de unități sunt licite, chiar recomandate, când urmează unui număr, dar nu și în alte cazuri. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificată dacă suntem nesiguri. Concizia este a treia calitate a unui articol științific. Substantive, adverbe, adjective și expresii fără valoare (decurge de la sine căă, este oportun să semnalăm că... ) trebuie suprimate, ca și datele marginale. Dar trebuie să evitam și excesul de concizie: elipsa dăunează clarității. 2. Titlul Anunță conținutul articolului cu maximum de precizie și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
se desemnează percepțiile primare 2 (engl. basic perceptions). Verbele de percepție fac parte dintr-un sistem mai larg de redare a surselor de informație exterioară, care include verbele de comunicare și verbele cognitive, precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice etc.). Pornind de la delimitarea domeniului semantic al percepției, vom descrie, pe baza definițiilor lexicografice, câmpul lexico-semantic3 al verbelor de percepție. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
limite rigide - de exemplu, cea a păsărilor -, față de alte categorii, cu limite mai flexibile, ca, de exemplu, cea a persoanelor bătrâne. Dificultatea de a o delimita pe cea din urmă provine din inexistența unor trăsături care să specifice exact extensiunea adjectivului bătrân. (c) Categoriile nu pot fi întotdeauna definite pe baza unui singur set, bine stabilit, de atribute necesare și suficiente. Termenii vor fi caracterizați pornind de la trăsături pe care le împărtășesc parțial între ei. De exemplu, conceptul joc nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și pot face referire la alte sensuri ale aceluiași lexem; (iii) contextele sintactice diferite (engl. The Expression of Multiple Syntactic Forms) - același sens al unui cuvânt se poate actualiza în mai multe configurații sintactice. Reprezentativă pentru primul argument este situația adjectivului good 'bun', prezent în contextele de mai jos: (1) Mary finally bought a good umbrella. 'Maria a cumpărat în cele din urmă o umbrelă bună.' (2) After two weeks on the road, John was looking for a good meal. După
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
the road, John was looking for a good meal. După două săptămâni de stat pe drum, Ion căuta o masă bună.' (3) John is a good teacher. 'Ion este un profesor bun.' (apud Pustejovsky 1995: 43) Înregistrarea în dicționar a adjectivului good 'bun' sub forma unei liste de sensuri s1, s2, s3 etc. nu este suficientă, pentru că, menționează autorul, sensul acestuia depinde de natura nominalului pe care îl modifică: condițiile care fac o umbrelă să fie bună sunt diferite de cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ceva; a stabili măsura în care ceva corespunde adevărului, calității, cerințelor sau anumitor date; a hotărî ceva în urma analizei prealabile: Trebuie să văd această lucrare (Pontbriant). IV. refl. (cu valoare de semiauxiliar de modalitate și construit mai ales cu un adjectiv ori cu un verb la infinitiv, la conjunctiv sau la indicativ) a părea (I), a se arăta, da impresia, a avea aerul: La ochii noștri se vede înțălept (Conachi), Nu e așa prost cum se vede. Din prezentarea sensurilor verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
doar propoziția non-finită gerunzială, exprimând o percepție fizică directă: (80) Aud [cântând muzica]OD. 4.2.7. A vedea/A auzi + conectori relativi Poziția de obiect direct poate fi ocupată de propoziții relative propriu-zise sau interogative 105, cu conectori pronume/adjectivele relative - care, cine, ce, cât etc.- și adverbe relative - unde, când, cum, cât etc. Disponibilitatea acestor verbe de a selecta întreaga clasă de conectori relativi se corelează cu proprietatea predicației vizuale și a celei auditive de a putea cuprinde în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția argumentului intern apar grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte introduse prin pronume/adjective relativele - cine, care, ce - și prin adverbe - unde, când, cum, cât etc. - în contexte precum: (107) Animalele simt cine le iubește. (108) Simte care dintre voi l-a trădat. (109) Simt ce va urma. (110) Simte unde îl doare. (111
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
virtuală în exemplul de mai sus se poate converti într-o predicație contrafactivă: (114) (Cum nu l-au interesat niciodată banii), îl și văd mare om de afaceri! 4.4.2. Predicatul secundar se poate realiza ca GAdj, cu centru adjectiv calificativ sau participiu. În aceste structuri, în care se exprimă percepția unei proprietăți, sunt admise toate cele trei verbe analizate. A vedea, exprimând o percepție fizică, selectează adjective care denotă o proprietate temporară 113, fizică sau psihică, a referentului caracterizat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4.4.2. Predicatul secundar se poate realiza ca GAdj, cu centru adjectiv calificativ sau participiu. În aceste structuri, în care se exprimă percepția unei proprietăți, sunt admise toate cele trei verbe analizate. A vedea, exprimând o percepție fizică, selectează adjective care denotă o proprietate temporară 113, fizică sau psihică, a referentului caracterizat: (115) Îl văd [supărat]/[slăbit]. Adjectivele care denotă proprietăți permanente sunt excluse din această structură cu a vedea "a percepe vizual" (116), dar sunt admise atunci când verbul are
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
structuri, în care se exprimă percepția unei proprietăți, sunt admise toate cele trei verbe analizate. A vedea, exprimând o percepție fizică, selectează adjective care denotă o proprietate temporară 113, fizică sau psihică, a referentului caracterizat: (115) Îl văd [supărat]/[slăbit]. Adjectivele care denotă proprietăți permanente sunt excluse din această structură cu a vedea "a percepe vizual" (116), dar sunt admise atunci când verbul are sensul cognitiv "a-și imagina" (117): (116) *Îl văd ("percep vizual") înalt/blond. (117) Casa bunicilor o văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea "a percepe vizual" (116), dar sunt admise atunci când verbul are sensul cognitiv "a-și imagina" (117): (116) *Îl văd ("percep vizual") înalt/blond. (117) Casa bunicilor o văd ("mi-o închipui") joasă, nu înaltă. Verbul a auzi admite doar adjective participiale care încorporează informația [+Manieră a vorbirii], ca răgușit, înfundat etc. În aceste construcții se exprimă recepționarea indirectă a unui mesaj verbal: (118) Îl aud [răgușit/pițigăiat]. < Îl aud √ vorbind cu o voce răgușită/pițigăiată. Adjectivele PS care denotă proprietăți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a auzi admite doar adjective participiale care încorporează informația [+Manieră a vorbirii], ca răgușit, înfundat etc. În aceste construcții se exprimă recepționarea indirectă a unui mesaj verbal: (118) Îl aud [răgușit/pițigăiat]. < Îl aud √ vorbind cu o voce răgușită/pițigăiată. Adjectivele PS care denotă proprietăți temporare pot fi suprimate fără a antrena modificări de sens, în timp ce adjectivele PS care denotă proprietăți permanente pot fi suprimate doar cu o schimbare substanțială de sens a verbului din matrice 114: (119) Îl văd pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În aceste construcții se exprimă recepționarea indirectă a unui mesaj verbal: (118) Îl aud [răgușit/pițigăiat]. < Îl aud √ vorbind cu o voce răgușită/pițigăiată. Adjectivele PS care denotă proprietăți temporare pot fi suprimate fără a antrena modificări de sens, în timp ce adjectivele PS care denotă proprietăți permanente pot fi suprimate doar cu o schimbare substanțială de sens a verbului din matrice 114: (119) Îl văd pe Ion supărat. ↔ Îl văd pe Ion. (120) Pe Bute unii îl văd ("consideră") cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a verbului din matrice 114: (119) Îl văd pe Ion supărat. ↔ Îl văd pe Ion. (120) Pe Bute unii îl văd ("consideră") cel mai bun de la supermijlocie. vs * Pe Bute unii îl văd. A simți acceptă în poziția predicatului secundar adjective care denotă proprietăți fizice sau psihice /afective. În aceste construcții se exprimă o percepție subiectivă care nu se bazează strict pe simțurile fizice, ci este formulată ca o intuiție pornind de la anumite indicii fizice concrete: (121) După voce, îl simt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simțurile fizice, ci este formulată ca o intuiție pornind de la anumite indicii fizice concrete: (121) După voce, îl simt [obosit/speriat]. Spre deosebire de verbele a vedea și a auzi, care se construiesc cu PS suprimabile, în cazul verbului a simți, suprimarea adjectivului PS generează un enunț agramatical: (121') *După voce îl simt. 4.4.3. Verbul a vedea permite realizarea PS și ca GPrep cu centrul o prepoziție a calității (ca). Grupul prepozițional poate încastra o construcție gerunzială, un Gadj sau un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl ascult îngândurat. Față de structurile ternare în care se angajează verbele de percepție nonintențională, unde predicatul secundar se raportează de regulă la obiectul direct al verbului de percepție, în aceste tipare, predicatul secundar realizat ca adjectiv se poate raporta doar la nominalul subiect 142. Să se compare exemplele (210) și (211): (210) Îl văd supărat < Văd că e supărat. vs (211) O privesc îngândurată < O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul consideră că structurile: (224) The meat tastes salty to me 'Carnea are gust sărat' (225) The milk smells good
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai multe situații în ce privește realizarea poziției numelui predicativ 146 (a-f) : (a) În poziție predicativă, sunt autorizate și adjectivul, și adverbul corespondent 147: (232) Mâncarea arată delicioasă. (www.locomania.ro) (233) Mâncarea arată absolut delicios. (www.haisagatim.ro) Variația adjectiv-adverb pare a fi legată de anumite distincții semantice. Adjectivul este orientat către referentul din poziția subiectului, caracterizând general entitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
146 (a-f) : (a) În poziție predicativă, sunt autorizate și adjectivul, și adverbul corespondent 147: (232) Mâncarea arată delicioasă. (www.locomania.ro) (233) Mâncarea arată absolut delicios. (www.haisagatim.ro) Variația adjectiv-adverb pare a fi legată de anumite distincții semantice. Adjectivul este orientat către referentul din poziția subiectului, caracterizând general entitatea din poziția subiectului (mâncarea arată delicioasă "mâncarea este delicioasă / are gust delicios", se face referire la caracteristica generală a mâncării de a fi delicioasă, nu doar la aspect), în timp ce adverbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]