6,618 matches
-
legătură cu cel din Lecția de pian, dar mai curînd se aseamănă cu acesta decît să pară același personaj. Autoarea selectează momente, vîrste pe care le aduce în pagină distinct ca într-un decupaj fotografic. Se perindă astfel prin copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate sau bătrînețe, cîteva din personajele cărții în decoruri de sfîrșit de secol care devin pe nesimțite tot mai actuale. Descoperim o lume transilvană amestecată, mai ales germanică, sobră, fixată în reguli și moșteniri de familie, o lume în
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
O a doua serie se încheagă abia mai încolo, și e un "roman de familie", urmărește întîmplări legate de membrii clanului Mețianu (și stilul e altul: la persoana a treia, impersonal, omniscient). Îi urmărim astfel pe Anton, copilul-pianist, pînă în adolescență și pușcărie, pe Margareta, soția doctorului Mețianu (centru nevăzut) trecînd prin calvarul evacuării casei, pe fiicele ei apoi care-și împart banii cuveniți din vînzarea casei visînd la o reabilitare socială în fața socrilor, pe Domnița, soția lui Anton, încheind în
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
îmi privesc umbra, aș spune imperceptibilă, dacă țin cont de vremea de afară. Ieri și azi un cer plumburiu în acord cu grijile trecătorilor. Uneori, umbra este însângerată de sfâșierea pasului în căutarea zâmbetului pe care l-am pierdut în adolescență, când îmi lăsasem brațul petrecut peste visare. Alteori, umbra este zglobie de frumosul murmurat al gurii mustoase, care alunecă, nu se știe cum, pe apusul soarelui, în fericirea cântului adierii de vânt. Acum umbra doarme, murmurând stelelor palide despre blândețea
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
de mâine. MONADĂ Citesc o scrisoare uitată, în miezul nopții, când nu mă mai pot bucura de nici un apus, de nici un răsărit. Căutam cartea Un veac de singurătate și-am găsit un teanc de scrisori ce-mi amintesc de o adolescență goală, ivită și trecută ca roua de dimineață într-o zi caniculară. Pe colțurile foilor, însemnări prescurtate ce mă pregăteau de ieșirea de pe o scenă asediată de neliniști. Am devenit o femeie prudentă în dreptul inimii, o listă de nume risipite
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
între 10 și 14/15 ani, printr-o instruire corectă viteza de reacție poate deveni echivalentă cu cea a adultului. În acest interval se poate interveni asupra dezvoltării vitezei de deplasare precum și a vitezei în regim de forță; pe perioada adolescenței se pot aborda toate formele de manifestare ale vitezei. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta viteza: durata exercițiilor de viteză: 5-6 secunde până la maximum 40-43 secunde; pauzele dintre repetări
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
accentul pe ameliorarea capacității de învățare motrică; între 14 și 18 ani, trebuie să luăm în considerare faptul că datorită creșterii extremităților corpului se înregistrează o scădere a capacității de coordonare segmentară, mai ales în cazul mișcărilor complexe; pe perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a conduitelor, se pot îmbunătăți toate componentele capacităților coordinative. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta capacitățile coordinative: exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ocazie: „elevul nu este un adult în miniatură.” El are o serie de particularități morfologice și funcționale, datorită organismului în creștere și dezvoltare, lucru de care trebuie să se țină seama. Unii autori identifică noțiunea de „pubertate” cu cea de adolescență (Luttke, Gilbert, Hutinel și Lesne). După părerea altor autori există o deosebire netă între pubertate și adolescență. Spre deosebire de adolescență, care este o fază de liniștire și stabilitate, determinând și desăvârșind opera pubertății, pubertatea este o fază de zbucium și schimbări
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
datorită organismului în creștere și dezvoltare, lucru de care trebuie să se țină seama. Unii autori identifică noțiunea de „pubertate” cu cea de adolescență (Luttke, Gilbert, Hutinel și Lesne). După părerea altor autori există o deosebire netă între pubertate și adolescență. Spre deosebire de adolescență, care este o fază de liniștire și stabilitate, determinând și desăvârșind opera pubertății, pubertatea este o fază de zbucium și schimbări. Este stadiul cu cele mai intense transformări și modificări, perioada caracterizată printr-o „accelerare a creșterii fiziologice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în creștere și dezvoltare, lucru de care trebuie să se țină seama. Unii autori identifică noțiunea de „pubertate” cu cea de adolescență (Luttke, Gilbert, Hutinel și Lesne). După părerea altor autori există o deosebire netă între pubertate și adolescență. Spre deosebire de adolescență, care este o fază de liniștire și stabilitate, determinând și desăvârșind opera pubertății, pubertatea este o fază de zbucium și schimbări. Este stadiul cu cele mai intense transformări și modificări, perioada caracterizată printr-o „accelerare a creșterii fiziologice și somatice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
abstractizarea se perfecționează, ceea ce face posibilă rezolvarea unor situații problematice. Dezvoltarea psihică la această vârstă este bine sintetizată de J. Piaget: „La 11-12 ani apare o a patra și ultima perioadă al cărei palier de echilibru se situează la nivelul adolescenței. Caracterul ei general constă în cucerirea unui mod de a raționa care nu se referă numai la obiecte sau relații, ci și la ipotezele din care pot fi trase consecințele necesare fără ca subiectul să se pronunțe asupra veridicității sau falsității
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Pubertatea este considerată ca fiind o etapă de tranziție, întrucât saltul de la operațiile concrete la cele formale nu se înfăptuiește brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
valorizare a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea relației părinte-copil, cu efecte ireversibile În dezvoltarea psihică a acestuia. În plus, În viața oricărui individ, există anumite perioade mai delicate, cum ar fi: mica copilărie, pubertatea, adolescența, În care copiii au cea mai mare nevoie de suportul părinților. Percepția socială a copiilor cu deficiențe nu este Întotdeauna constantă și foarte favorabilă, ea variază de la o societate la alta, furnizând semnificații diferite, În funcție de cultura și de valorile promovate
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
lucruri pe care adulții le consideră foarte interesante, să fie etichetat ca având sindromul deficitului de atenție cu hiperactivitate. Biografiile unor mari artiști, oameni de știință sau de afaceri reflectă clar simptome de ADHD care le-au marcat copilăria și adolescența. Un anumit traseu educațional (În școală sau În afara ei), sprijinul familiei sau contextul specific a facut ca În cazul acestor oameni de succes energia excesivă specifică ADHD să fie canalizată spre ceea ce a devenit ulterior contribuția lor semnificativă la patrimoniul
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
agresive antisociale apar frecvent Încălcarea legilor și a normelor sociale (hoție, consum de droguri). Importantă este și vârsta În ceea ce privește modul de manifestare al agresivității. Astfel, la vârsta preșcolară prezintă o frecvență ridicată, dar formele cele mai grave se manifestă În adolescență. Agresivitatea este o problemă extrem de complexă, care trebuie privită cu seriozitate de toate persoanele implicate În educația copilului: famile, școală, specialiști, comunitate, societate. Cauze ale agresivității Specialiștii identifică multiple cauze ale agresivității: factorii ereditari: disfuncții psihice, probleme neuro fiziologice, a
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
care are drept model figurile maternă și paternă. Lipsa afectivității sau iubirea prost Înțeleasă, de a oferi copilului tot ce are nevoie, material, răsfățul, cu alte cuvinte, poate face din copilul pașnic În primii ani de viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În familiile În care unul dintre părinți este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să se victimizeze
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
subapreciere a eului, o autoevaluare scăzută. Intervenții Pentru a avea șanse de reușită, intervențiile trebuie inițiate de la vârste fragede, dacă se observă la copilul preșcolar sau școlarul mic hiperactivitate ori un comportament opozant. Ambele pot genera o agresivitate accentuată În adolescență. Comportamentul opozant se manifestă prin nerespectarea de către copil a regulilor și a cerințelor, prin crize de furie față de părinți și În general, față de adulții care impun limite, prin comportamente dominante și agresive față de alți copii de aceeași vârstă. Părinții au
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
din 1994 profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din capitală. A mai fost redactor la „Apostrof” și „Viața românească”, muzeograf la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din principalii animatori ai dezbaterilor în cadrul unor importante cenacluri bucureștene: din
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
1999), în volum fiind reluat și Rătăcire. Aici, un „prieten” al autoarei, defunct, își anunță repetat intenția de a-și povesti viața, dar în loc să o facă, formulează mereu felurite reflecții, privind îndeosebi condiția insului neînseriabil. Solilocviul cuprinde și amintiri: din adolescența locutorului și mai ales din perioada terorii naziste, când oamenii erau încărcați în vagoane, ca vitele, și duși la moarte. Covârșitoare numeric în bibliografia lui Ș. sunt totuși cărțile tălmăcite. Printre transpunerile în românește din alte literaturi figurează scrieri de
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
îndeobște de lirism ideologizat. Carențele scriiturii (idealismul melodramatizat, dialogul livresc și infuzia liricoidă, departe de modelul real al subiecților) dispăreau în tratarea cinematografică, în ritmul secvențial și culoarea comportamentală. Proza scurtă, ca și romanele lui Ș. urmăresc tribulațiile erotice ale adolescenței, cu băieți puri, poetici, situați fatalmente în situații de impas familial ori, mai ales, între două iubiri, între ispita carnală și „prototipul angelic”. Protagoniști sunt profesori de filosofie ale căror familii mor la cutremurul din 1977 și care devin etaloane
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
cultă cu conținut religios, București, 1992 (în colaborare cu Silvestru Boatcă). Repere bibliografice: Artur Silvestri, „Cadența generației”, RL, 1974, 31; Ion Băieșu, „Scrisori de acreditare”. De la om la om, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 499; Ioan Mihuț, „Scrisori de acreditare”. Înaripata adolescență, „Revista de pedagogie”, 1977, 5; Dan C. Mihăilescu, Un jar blând și generos, LCF, 1979, 19; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Valeriu Cristea, Între școală și viață, RL, 1981, 22; Pompiliu Marcea, Un roman despre dascăli, LCF, 1981
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
1978, 26; Valeriu Cristea, Între școală și viață, RL, 1981, 22; Pompiliu Marcea, Un roman despre dascăli, LCF, 1981, 31; Grigore Smeu, Paradisul rotund, RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu, Povestirea despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
1981, 22; Pompiliu Marcea, Un roman despre dascăli, LCF, 1981, 31; Grigore Smeu, Paradisul rotund, RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu, Povestirea despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc, „Dimineața iubirii” ca „saga” a adolescenței, CL, 1988, 12
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
LCF, 1981, 31; Grigore Smeu, Paradisul rotund, RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu, Povestirea despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc, „Dimineața iubirii” ca „saga” a adolescenței, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 204-207; Popa, Ist. lit., II
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc, „Dimineața iubirii” ca „saga” a adolescenței, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 204-207; Popa, Ist. lit., II, 1014. D. C. M.
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]