94,417 matches
-
invalidează conceptele, ci atestă mai curînd complementaritățile care există între sectoarele privat și public, sau între activitățile comerciale și cele non-comerciale. Ceea ce ne învață, în plus, eșecul economiilor planificate, este că voința de suprimare a unuia sau altuia dintre sectoare afectează dinamica economico-socială. Aceasta din urmă are nevoie de toate formele de producție și de toate inițiativele. Dacă activitatea comercială presupune că actorii economici sunt ființe raționale care calculează, cum e faimosul homo oeconomicus, ea nu reduce totuși indivizii la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
competitivității se întemeiază pe protejarea intereselor economice prin intermediul legilor anti-monopol, al legilor proprietății, prin măsuri împotriva fraudei, a corupției, prin reglementări corespunzătoare ale sistemului bancar, ale piețelor financiare și de asigurări, prin asigurarea (respectarea) independenței justiției etc. Pentru a nu afecta perfomanțele sectorului privat, guvernul ar trebui să se bazeze mai mult pe mijloace indirecte de reglare a activității economice, în scopul asigurării unei activități eficiente și competitive a pieței. 2) O funcție importantă a tuturor guvernelor o reprezintă protecția drepturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
are ca rezultat și intensificarea concurenței dintre state. Ca urmare, acestea pot recurge la măsuri de sprijinire a agenților proprii, mai cu seamă din ramurile strategice, prin măsuri cum ar fi: reducerea de impozite, acordarea de subvenții și alte facilități, afectînd astfel cheltuielile publice. 7) Capacitatea de a plăti impozite, sau capacitatea fiscală. Țările bogate dispun și de o masă impozabilă considerabilă, care le permite susținerea unor cheltuieli publice superioare țărilor mai slab dezvoltate, unde baza impozabilă, ca arie și ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
boală etc.); creșterea dependenței indivizilor și sprijinul Statului și constituirea așa-numitei underclass (clasa de jos); creșterea fiscalității și utilizarea mai frecventă a împrumutului public pentru finanțarea cheltuielilor sporite; inhibarea inițiativei și a înclinației de a muncii; creșterea datoriei publice, afectînd ratele dobînzilor și oferta de capital în economie, datorită efectului de crowding out; încetinirea creșterii economice, prin transferul de resurse din sectorul privat în cel public; reducerea capacității productive și a capacității de export; afectarea balanței de plăți; dacă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și a capacității de export; afectarea balanței de plăți; dacă din cheltuielile publice se finanțează proiecte de dezvoltare, prosperitatea poate să crească; în măsura în care cheltuielile publice devin excesive și generează inflație, standardul de viață și economia în ansamblul său vor fi afectate negativ; stabilizarea, în anumite condiții, a economiei; creșterea gradului de ocupare a mîinii de lucru; reducerea inegalităților; creșterea eficienței în furnizarea bunurilor și serviciilor, în anumite condiții. 3.2.2. Clasificarea cheltuielilor publice Cheltuielile publice reprezintă o redistribuire a resurselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impozite sunt și votanți și se pot orienta către alte partide decît cele care impun o creștere prea mare a sarcinii fiscale; limite de ordin economic, care țin seama de faptul că o impozitare excesivă descurajează munca, inițiativa, economisirea, investițiile, afectează spiritul antreprenorial și mediul de afaceri în general; O serie de economiști (E.Sax, A.C Rigon) consideră că nivelul optim al poverii fiscale este cel pentru care utilitatea marginală a cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
profit; b) impozit pe consum (TVA, accize); c) impozitul pe avere (patrimoniu); 2) Actorii economici, în: a) impozite ce grevează menajele; b) impozite ce grevează firmele; c) impozite ce grevează produsele (TVA, accize) 3) Obiectul impozitului, în: a) impozite ce afectează economiile; b) impozite ce afectează asigurările; c) impozite ce afectează bunurile imobiliare; d) impozite ce afectează veniturile; Mai sunt clasificări tehnice, în: impozite directe și indirecte; reale și personale; proporționale și progresive; impozite specifice și impozite ad valorem; analitice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
TVA, accize); c) impozitul pe avere (patrimoniu); 2) Actorii economici, în: a) impozite ce grevează menajele; b) impozite ce grevează firmele; c) impozite ce grevează produsele (TVA, accize) 3) Obiectul impozitului, în: a) impozite ce afectează economiile; b) impozite ce afectează asigurările; c) impozite ce afectează bunurile imobiliare; d) impozite ce afectează veniturile; Mai sunt clasificări tehnice, în: impozite directe și indirecte; reale și personale; proporționale și progresive; impozite specifice și impozite ad valorem; analitice și sintetice; de repartiție și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
avere (patrimoniu); 2) Actorii economici, în: a) impozite ce grevează menajele; b) impozite ce grevează firmele; c) impozite ce grevează produsele (TVA, accize) 3) Obiectul impozitului, în: a) impozite ce afectează economiile; b) impozite ce afectează asigurările; c) impozite ce afectează bunurile imobiliare; d) impozite ce afectează veniturile; Mai sunt clasificări tehnice, în: impozite directe și indirecte; reale și personale; proporționale și progresive; impozite specifice și impozite ad valorem; analitice și sintetice; de repartiție și de calitate. 3.3.3.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a) impozite ce grevează menajele; b) impozite ce grevează firmele; c) impozite ce grevează produsele (TVA, accize) 3) Obiectul impozitului, în: a) impozite ce afectează economiile; b) impozite ce afectează asigurările; c) impozite ce afectează bunurile imobiliare; d) impozite ce afectează veniturile; Mai sunt clasificări tehnice, în: impozite directe și indirecte; reale și personale; proporționale și progresive; impozite specifice și impozite ad valorem; analitice și sintetice; de repartiție și de calitate. 3.3.3.2. Elementele constitutive ale impozitului a) Un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
24% din P.I.B. Tendința ultimilor ani a fost de creștere a valorilor nominale ale datoriei publice, pe fondul căderii abrupte a P.I.B. Aceasta pune probleme reale statului român în ce privește gestionarea serviciului datoriei publice și suportabilitatea non-inflaționistă a acestuia, situație ce afectează rating-ul României, credibilitatea sa ca subiect economic și politic pe piața mondială. De aseme-nea, raportul dintre nivelul datoriei publice interne și al celei externe indică o slabă dezvoltare a pieței interne de capital, veniturile reduse de populație și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
principalilor indicatori economici trebuie să fie ușor de anticipat de către operatori. Datoria publică externă este considerată mai împovărătoare decît cea internă, deoarece rambursarea ei poate fi mult mai greu amî-nată sau convertită, există riscul valutar, balanța de plăți va fi afectată, ca și suveranitatea țării debitoare ș.a. Capacitatea de rambursare a acesteia din urmă se determină potrivit formulei: Ab+Sc+I+R Cr = ------------------Sd unde: Ab = activele bancare nete pe perioada datoriei; Se = soldul costului curent al balanței de plăți externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
clasicilor, care o consideră ca pe un cost real în sarci-na generațiilor prezente și viitoare și nu o recomandă decît în situații excepționale; și 2) cea keynesiană, care consideră îndatorarea ca oportună deoarece va fi rambursată dintr-o avuție sporită, neafectînd generațiile viitoare. Sunt, în fond, două opinii diferite despre stat ca agent economic. 3.5. Pasagerul clandestin și finanțarea publică Prezentînd principiile de funcționare a pieței, am insistat asupra caracterului lor constrîngător pentru actorii economici. Mîna invizibilă a sistemului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
zile... O politică financiară corectă trebuie să urmărească o egalizare relativă a resurselor în teritoriu, sau o alocare geografică echilibrată a resurselor. Restricțiile sau facilitățile financiare și dezvoltarea indusă a localităților, distribuția patrimoniilor și veniturilor determină funcțiile serviciilor publice și afectează structurile sociale și funcționarea instituțională. Oricum, descentralizarea politică este strâns legată de independența fiscală. Totul se reduce, în ultimă instanță, la capacitatea sau incapacitatea de guvernare a autorităților locale și, în primul rând, la capacitatea lor fiscală. Numărul acestora, organizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1.2. Efectele externe (externalitățile) Deciziile agenților economici individuali au efecte asupra altor agenți. Interdependența dintre aceștia se manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate, există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar economiștii numesc aceste interdependențe directe efecte externe, sau externalități. Există efecte externe negative și efecte externe pozitive. Un efect extern se produce atunci cînd decizia unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rețeaua rutieră, iluminatul public, apărarea națională, transportul în comun, justiția, poliția, cursul acesta de economie etc. Un bun colectiv este un bun ce poate fi utilizat simultan de mai mulți indivizi, astfel încît consumul unuia să nu reducă, să nu afecteze consumul celorlalți. Se înțelege că bunul nu este cu adevărat colectiv decît în măsura în care consumul său nu este îngrădit, limitat. De pildă, cînd cursul are un asemenea succes încît nu se mai găsesc locuri libere în amfiteatru, consumul unora începe să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
colectivă îndepărtează toate soluțiile ce nu sunt optimale, în sensul lui Pareto. Soluțiile ineficace trebuie într-adevăr unanim respinse, deoare-ce este oricînd posibil să le fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora; Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității; Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pot fi luate în seamă în elaborarea alegerilor colective. Postulatul nr. 5: Independența alegerii de alternativele non pertinente. Aceasta semnifică faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este afectată de luarea în calcul a unei oarecare propuneri Z. Simplificîndu-și propunerile la extrem, se spune că Arrow introduce acest postulat pentru a evita ca deciziile colective să depindă de întinderea alegerilor avute în vedere. În acest caz, într-adevăr, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dominante și control al concentrărilor de firme. Articolul 85 din Tratatul de la Roma stipulează că "sunt incompatibile cu piața comună și interzise toate acordurile între întreprinderi, toate deciziile de asociere a întreprinderilor și toate practicile concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul între Statele membre și care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau falsificarea jocului liber al concurenței în interiorul pieței comune." Articolul 86 al aceluiași Tratat interzice exploatarea abuzivă a "unei poziții dominante pe piața comună, sau pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o parte substanțială a acesteia". După 1989, există chiar o posibilitate de a controla a priori concentrările de întreprinderi, prin intermediul Comisiei europene. Referitor la intervențiile economice ale statelor membre, articolul 92 al Tratatului de la Roma stipulează că ajutoarele publice care afectează schimburile dintre statele membre sau care "falsifică sau amenință să falsifice concurența" sunt incompatibile pe Piața comună. Privind existența monopolurilor, Uniunea Europeană caută să le deschi-dă către concurență (liberalizarea serviciilor de telecomunicații, repunerea în cauză a drepturilor exclusive de import și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
funcționarea piețelor. Principalele tipuri de politici regionale desfășurate la acest eșalon sunt: 1) politica realocării forței de muncă și 2) politica realocării capitalului. 1) Politica realocării forței de muncă se realizează prin măsuri de formare și reconversie profesională pentru cei afectați de restructurări și recesiuni, programe de educare continuă, stimularea mobilității forței de muncă, realizarea de negocieri colective între actorii sociali la nivel regional și național, flexibilizarea pieței muncii ș.a. 2) Politica realocării capitalului are în vedere: stimularea fiscală și prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ori, acestora li se impun prin lege limite ale ratelor de impozitare, pentru a se evita astfel diferențe prea mari între regiuni, care ar putea genera fenomenul de migrare a forței de muncă și /sau a capitalului, care ar putea afecta politica economică desfășurată la nivel național. În România, potrivit Legii finanțelor publice locale, veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, venituri cu destinație specială, alte venituri, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este bolnavă. Ea suferă de instabilitate și disfuncții cu atît mai jenante cu cît actorii economici sunt mai interdependenți.. Sistemul economic este confruntat cu probleme de deflație industrială. Derapajele au debutat la nivel financiar, dar criza a devenit una profundă, afectind sistemul productiv și tinzînd să distrugă țesătura industrială a economiei, în profitul unei economii virtuale evaluate în performanțe sau contraperformanțe financiare. În concluzie, vedem că soluțiile pur cantitative ale problemelor economice și-au demonstrat limitele. O teorie economică trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
marchează, cel puțin din punct de vedere economic, sfîrșitul postmodernității. Atacurile teroriste din S.U.A. au scos în evidență printre altele și naționalismul poporului american, demonstrînd faptul că statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia S.U.A. a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost pînă la data nefericitului eveniment. Mondializarea economică rămîne, însă, un proiect cu vocație universală. Deși universalul este considerat o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi loc pentru una atât de mare”. În urma unei plângeri la CNCD făcută de către Asociația Jurnaliștilor Rromi, Alianța Civică a Romilor din România, Români CRISS și Asociația E-Civis, CNCD a decis că mesajul transmis de editorialul scris de Grigore Cartianu afectează dreptul la demnitate al membrilor etniei rromilor, garantat de Constituție, si ca acesta “vizează crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, îndreptată împotriva comunității rrome. Anumite comportamente negative, condamnabile, sunt atribuite comunității de rromi, în întregime”.
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]