3,907 matches
-
redactor era poetul Vasile Levitchi, înlocuit pentru că... avea vederi deschise. Ziarul devine o tribună a politicii nomenclaturii. Au lucrat la această publicație personalități ca acestea: Ilie T. Zegrec, Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Vasile Tărâțeanu (mutat de la secția culturală la cea agrară, fără motive întemeiate), Ion Gheorghiță, Ion Țâbuleac, Ilie Motrescu, Maria Troacă, Ilie Gavanos, Ion Crețu ș.a. A publicat și materiale interesante: despre trecutul istoric al Bucovinei, despre personalități bucovinene, deportări, destinul unor oameni, despre viața culturală și bisericească. Puțin înainte de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1922 își schimbă titlul în Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. * Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei Călăuza agricultorilor și viticultorilor Moldovei. Apare la Cernăuți începând cu 1 ianuarie 1922. Nimeni nui poate contesta însemnătatea, mai ales acum când problema reformei agrare a fost realizată și proprietarii pământurilor au atâta nevoie de îndrumări favorabile atât cu privire la selecționarea instrumentelor agricole cât și cu privire la alegerea plantelor și creșterea vitelor. Totodată această revistă se va ocupa și de felul cum sa înfăptuit reforma agrară, atât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reformei agrare a fost realizată și proprietarii pământurilor au atâta nevoie de îndrumări favorabile atât cu privire la selecționarea instrumentelor agricole cât și cu privire la alegerea plantelor și creșterea vitelor. Totodată această revistă se va ocupa și de felul cum sa înfăptuit reforma agrară, atât în vechiul Regat cât și în provinciile alipite, pentru ca fiecare să fie orientat în această privință. Redacția și administrația Cernăuți, Piața Unirii nr. 10. (Din Dreptatea nr. 283/1922) * Căminul nostru, revistă de îndrumări artistice, științifice și economice în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicația avea și rubrici permanente: Informațiuni, prospecte, haz, știri, statistică, aniversări, reclamă comercială. Revista însemnând un adevărat progres în viața economică a Bucovinei, era recomandată de Glasul Bucovinei tuturor conducerilor școlilor și bisericilor, întreprinderilor economice românești. * Regulament pentru legea reformei agrare Regulament pentru legea reformei agrare, se intitulează broșura tipărită de Institutul de arte grafice și edituri „Glasul Bucovinei”. Textul este redactat în limba română, cu traducere în germană, „făcută de unul dintre cei mai distinși jurnaliști de la noi”, apreciază ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Informațiuni, prospecte, haz, știri, statistică, aniversări, reclamă comercială. Revista însemnând un adevărat progres în viața economică a Bucovinei, era recomandată de Glasul Bucovinei tuturor conducerilor școlilor și bisericilor, întreprinderilor economice românești. * Regulament pentru legea reformei agrare Regulament pentru legea reformei agrare, se intitulează broșura tipărită de Institutul de arte grafice și edituri „Glasul Bucovinei”. Textul este redactat în limba română, cu traducere în germană, „făcută de unul dintre cei mai distinși jurnaliști de la noi”, apreciază ziarul Glasul Bucovinei. Cartea este de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
edituri „Glasul Bucovinei”. Textul este redactat în limba română, cu traducere în germană, „făcută de unul dintre cei mai distinși jurnaliști de la noi”, apreciază ziarul Glasul Bucovinei. Cartea este de mare folos pentru toți câți au interes pentru înfăptuirea reformei agrare (e vorba de reforma agreară din 1922 n.n.). * Revista Aron Pumnul a elevilor Liceului teoretic de băieți „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare cu numărul 1 în 1942, la sfârșitul lunii mai. Coperta revistei are fotografia locotenentului erou Liviu Blându, născut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Dumnezeu! Lacrimi mi-au căzut în așchiile de lemn, mustrare. În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare.” Și revista se ocupa chiar și de probleme de agricultură, de analiză economică. În documentarul „Proprietatea pământului și problema agrară în Bucovina de Sud”, semnat N. Făgățeanu, era relatată, comparativ cu alte țări, producția medie în 1938 obținută în chintale la ha la unele culturi: Statul Grâu Porumb Orz Danemarca 34,2 Germania 27,4 25,3 Anglia 25,6
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
turciți! Cu titlu de amuzament, specific doar unora dintre argumentele sale - la țărani, el predica „marea fermă americană”, posibilă la noi doar În unele zone ale Moldovei de sud sau ale Bărăganului, uitând că mai bine de jumătate din teritoriul agrar ține de o zonă sub-carpatică și ignorând, bineînțeles, setea și dreptul la pământ, de posesiune a uneltelor și a vitelor, dreptul la liberă inițiativă al țăranului, ceea ce arăta printre altele că el, ca și alți comuniști „cinstiți”, nu Îi citiseră
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sub conducerea lui. A evoluat cu abilitate printre puterile europene, Îmbinând persuasiunea cu politica faptului Împlinit. A patronat și, la nevoie, a știut să impună marile reforme. Administrația, justiția, Învățământul, armata, toate s-au așezat pe baze noi, europene. Reforma agrară din 1864 a dat, În sfârșit, pământ țăranilor, Încercând un compromis Între păstrarea marii proprietăți boierești și crearea sau consolidarea micii proprietăți țărănești. Cei șapte ani ai lui Cuza au fost anii cei mai denși pe care i-a cunoscut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de ea. Se Înființează universitățile: la Iași În 1860, la București În 1864. La 1867 este creată Societatea Academică, devenită În 1879 Academia Română. La 1866, Constituția României este imitată după Constituția belgiană din 1833. Performanță remarcabilă: România era o țară agrară, de tip rural-patriarhal, Belgia, dimpotrivă, una dintre cele mai industrializate și mai burgheze țări ale continentului. Românii puteau să aleagă una sau alta dintre Constituții. Au ales-o pe cea mai avansată și mai liberală dintre toate! Oare nu era
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
viață. A fost o teribilă izbucnire de ură de o parte și de alta. țăranii au ucis cu sălbăticie și au fost uciși cu sălbăticie. Tragedia a zguduit opinia publică și clasa politică și a stat la originea marii reforme agrare Înfăptuite după război. Dar, mai presus de toate, ea scotea În evidență polarizarea societății românești și lipsa de comunicare dintre „cele două Românii“. Fisură socială care explică multe, inclusiv violența de mai târziu a comunismului românesc. Și totuși, au fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
României (și așa, inițial, destul de diferite) ar putea conduce la dezmembrarea țării. Imediat după război s-au Înfăptuit două schimbări esențiale de ordin politic și social. S a introdus votul universal (masculin) și s-a legiferat În 1921 o reformă agrară radicală, prin care cea mai mare parte a pământului era transferată țăranilor; dispăreau astfel latifundiile. România din 1914 aparținea unei elite restrânse; cu puțin cinism, s-ar putea spune că de aceea jocul mergea atât de bine! Acum, lucrurile se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fază Împiedicaseră implantarea lui. Nu este doar un paradox românesc. Este marele paradox al comunismului. Revoluția comunistă — revoluție proletară — ar fi trebuit să se petreacă, potrivit argumentației economice și istorice a lui Marx, În Occidentul industrializat, și nu În Estul agrar și precapitalist. În Anglia, nu În Rusia. În fapt, această ideologie „industrială“ și „proletară“ s-a materializat aproape exclusiv În societățile mai puțin avansate pe calea capitalismului și a democrației politice. Din acest punct de vedere, România semăna destul de bine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ale societății românești precomuniste; nici gând să se simtă legați de vreo tradiție. Pe de altă parte, trebuia procedat În forță pentru a face din România o țară conformă idealului comunist, cu alte cuvinte pentru a transforma rapid o țară agrară Într-o țară industrială și o societate care nu prea auzise de comunism Într-o societate impregnată cu valori și atitudini comuniste. Aceasta a fost drama României: s-a lovit mai tare ca În alte părți Într-un corp social
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1947, o creștere de peste 700 de ori!). Învingătorul nu riscă niciodată să rămână singur. Printre cei captați, nu puțini scriitori și alți intelectuali de vază (care numai comuniști nu fuseseră Înainte de 1944!). Noua putere a procedat imediat la o reformă agrară, Împărțind țăranilor și pământul (nu chiar atât de mult) care mai rămăsese moșierilor după marea Împroprietărire din 1921. Peste numai câțiva ani, aveau să ia țăranilor tot ce li se dăduse, nu numai În 1945, dar și În 1921 și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Armin Heinen: Die Legion „Erzengel Michael“ in Rumänien. Soziale Bewegung und Politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, München, 1986; ediție românească: Legiunea „Arhanghelul Mihail“. Contribuție la problema fascismului internațional, București, 1999 și 2005. 23. Interdependența dintre structurile agrare ale României și evoluția sa politică, la Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, New Haven-Londra, 1951. </endnotelist> 4. Comunismul românesc <endnotelist> 1. Pentru logica comunismului În general — construirea unei lumi noi prin știință și tehnologie și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vânt după clasicii locului, dar e singura posibilitate de a ieși din oraș, de a mai vedea și altceva decât Minskul - acest oraș suspendat într-un fel de atemporalitate sinistră. Călătorim cu autobuzul, cam vreo două ore, printr-o regiune agrară. Pășuni și fânețe, cât vezi cu ochii. Satul scriitorului e un fel de cătun format din căsuțe de lemn presărate pe o suprafață întinsă, cu râulețe și sălcii, podețe, garduri de nuiele, arbuști pitici și straturi de flori - o idilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ce să mai vorbim de sălbatica „colectivizare”, furtul caselor, animalelor și pământului de la țărani, sursă sigură apoi de înfometare a întregii națiuni. (Identic, nordicii au păstrat și aici o măsură cât de cât de „bun-simț”, în Polonia respectându-se proprietatea agrară, în unele cazuri, până la 50 de ha.Ă Adeseori, când se judecă comunismul românesc, se emit judecăți generale, cam de-a valma, confundându-se perioadele (dejismul și ceaușismulă, ajungându-se la un curios proces de inversare a responsabilităților, Dej și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Programul serbărilor Academiei e foarte bine întocmit și se va petrece parte la Moscova parte la Leningrad. Ordine în rând cu coadă la stațiunile de tramvai. Academia de științe a U.R.S.S. președinte: Vladimir Leontievici Komarov. Discuții privitoare la problema agrară. Împământenirea nu soluționează. Socializarea e singura cale. 13.VI.1945 Vizităm grădina. Plante de Predeal și Sinaia. Molizi, plopi tremurători, jugastri. 14.VI Vremea urmează a fi deosebit de agreabilă. Vizităm Moscova. Cremlinul îți face o mare impresie prin grandoarea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de omul vechi, supus timpului, este bogat reprezentată în mitologia universală: „numeroase tradiții reflectă această imagine a morții inițiatice prin sfâșiere: Osiris sfîșiat de Set în 14 bucăți care ar corespunde celor 14 zile ale lunii în descreștere, cu valorificarea «agrară» a bucății falice pierdute; Bacchus, Orfeu, Romulus, Mani, Hristos (...), Attis (...), toți niște eroi mutilați în cursul unor patimi”. Integrarea în ritmul cosmic face din zeii vegetaționali un ideal uman: „dat fiind că Attis moare și renaște, se poate concepe că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o bună dimineață, se sculă-n revărsatul zorilor,/ se spălă-n roua florilor și, intrând în grajd, se uită pe rând la toți caii”. Eroul civilizator are o legătură puternică cu acest fenomen natural, dat fiind că „într-o mitologie agrară, roua este mană, cea care fecundează, dând forță de creștere semănăturilor de pe ogoare”. Purificarea are valoare absolută, alături de aur, argint și soare, curățenia sacră a condensului matinal fiind starea urmărită de descântece: „Să rămâie curat,/ Luminat,/ Ca argintul strecurat,/ Ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însăși, idee exemplificată de basmele cu influență creștină în care nou-născutul abandonat și găsit de un pustnic este hrănit și crescut cu o viță-de-vie apărută din senin. Imaginea cerbului trufaș, autoîncoronat stăpân peste lume, pare să susțină perspectiva unei obârșii agrare pentru imaginarul animalelor invazive Fala cerbului este „analogon strigării împăratului”, a cărei finalitate este, desigur, o căsătorie: „Strigă-n lume, cine strigă?/ Giunelui bun!/ Strig-on dalbuț împărat:/ - Cine-n lume s-o afla/ Să m-aduc-on leu legat,/ Leu legat, nevătămat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tot ce a scris găsim numeroase sfaturi pentru țărani, scrise pe înțelesul și limba lor, împestrițate cu vorbe de duh, de umor, cu proverbe și zicători. Obiectivele acestei gazete erau clare. În primul rând, îndrumarea și consilierea țăranilor în activitățile agrare, în programe de îmbunătățiri funciare, de ameliorare a solurilor, în creșterea producției atât cantitativ cât și calitativ. Întregul program haretist milita pentru formarea unor învățători, specialiști nu doar în pregătirea elevilor ci și buni îndrumători ai lumii rurale. Mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dar și contribuie la patrimoniul "culturii și științei universale"41. Politica sa în domeniul legislației educaționale trebuia să ia chipul unei ofensive culturale menită să realizeze programul de centralizare statală și unificare națională prin intermediul școlii 42. Mai mult prin reformele agrară și electorală cu care a debutat perioada interbelică românească, necesitatea creării unui țăran instruit și cultivat devenea o adevărată moștenire a haretismului. Cu toate acestea au existat contestatari ai structurii învățământului românesc. Vasile Pârvan spunea la 1919 că "fiii țăranului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze: I.Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile și cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român. II.Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Tării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]