122,471 matches
-
luat măsuri pentru dezvoltarea agriculturii și reamenajarea cursurilor de apă. A creat un sistem unic pentru clacă și taxe, combinând toate măsurile aplicate în trecut cu cele noi, ușurând într-o anumită măsură poverile de pe umerii populației. În timpul acestei dinastii, agricultura a cunoscut o dezvoltare mai puternică decât în cele precedente. Producția de mătăsuri și de porțelanuri era dezvoltată. A crescut mult și activitatea de extracție de minereuri de fier, producția de piese turnate din cupru, cea de hârtie și construcțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
spre soare apune, Lotusul de aur etc. În afară de acestea, tot în perioada Ming au fost redactate lucrări geografice precum Însemnările de călătorie ale lui Xu Xiake, de medicină, printre care celebrul Compendiu farmacologic chinez scris de Li Shizhen, lucrări despre agricultură precum Nong Zheng Quan Shu și multe alte scrieri devenite clasice. La sfârșitul dinastiei, terenurile agricole erau, în majoritate, în proprietatea familiei imperiale și a nobilimii. Populația era împovărată de impozite, contradicțiile sociale devenind din ce în ce mai ascuțite. Mai mulți funcționari de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Pang), unul dintre conducătorii țăranilor răsculați, a fondat dinastia Han pe care analele o denumesc Han de Vest și a fixat capitala la Chang'an (Tchang-an). În vremea acestei dinastii, țara a fost una dintre cele mai puternice. În urma dezvoltării agriculturii, meșteșugurilor, mai ales a celor bazate pe prelucrarea fierului, țara a cunoscut un puternic avânt de dezvoltare. Mătasea și satinul au ajuns până în Persia, India și Imperiul Roman, motiv pentru care China a primit și numele de ,,Țara Mătăsii''. După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Yuan (566-635 e.n), s-a alăturat unei răscoale populare, răsturnând puterea existentă și înființând dinastia Tang care va dăinui până în 907 e.n. Această perioadă este definită ca epoca de aur a Chinei, una care a cunoscut stabilitatea, în care agricultura și meșteșugurile s-au dezvoltat rapid și populația a crescut considerabil. A fost perioada de aur și pentru poezie. Pe vremea aceea, orice persoană instruită putea scrie poezie sau proză. Cei mai faimoși poeți ai epocii sunt considerați Li Bai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Xu Fu și chiar există documente legate de această istorie. Unii experți consideră că Xu Fu ar fi primul Mikado nipon, Jinmu. Poporul nipon îl consideră pe Xu Fu drept unul dintre strămoșii săi și-l onorează ca zeu al agriculturii și farmaciei. În Japonia se găsesc, de altfel, mormântul, palatul și un monument al lui Xu Fu. Locuitorii prefecturii Saga au construit, în anul 1991, un parc în memoria lui Xu Fu și în fiecare toamnă îi aduc ca jertfă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
arzătoare de a învinge calamitățile naturii. Gun și Yu sunt eroi zeificați care reprezentau aspirația poporului. Povestea lor a circulat din generație în generație în rândul poporului chinez. Povestea regelui cerealelor În basmele populare chineze există multe povești legate de agricultură. Una dintre acestea este cea a regelui cerealelor. Haideți să o aflați. A fost odată o fată pe nume Jiang Yuan care locuia în Youtai. Într-o zi, ea se juca afară, când deodată văzu o urmă uriașă de picior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au rodit. "Fructele" acestor culturi erau mai gustoase decât cele sălbatice. Ca să cultive în continuare plantele, Abandonatul a făcut din lemn și piatră niște unelte simple pentru această muncă. Pa parcursul anilor, el a acumulat o experiență bogată în domeniul agriculturii. Fără nici o rezervă a împărtășit cunoștințele sale agricole și altora, ajutându-i să scape treptat de o viață trăită doar din vânat, pescuit și cules fructe sălbatice. Astfel, din respect, oamenii l-au numit "Houji", care înseamnă "regele cerealelor". După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
scara pe care zeii și zeițele coborau din cer. Aici, pământul era fertil, culturile cerealiere creșteau bogate, iar în sezonul recoltatului de toamnă natura era extraordinar de frumoasă și sute de păsări Phoenix cântau și dansau în văzduh. De atunci, agricultura a devenit îndeletnicirea principală a omenirii și s-a dezvoltat din ce în ce mai mult. 2. Snoave Când desenezi un șarpe, nu-i face și picioare Odată, în vremuri demult apuse, slujbașii unui mandarin au primit din partea stăpânului lor o ulcică de vin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Gongsun Shu îl refuză categoric. În anul 37, trupele lui Liu Xiu îl atacă și Gongsun Shu moare în timpul războiului. În cei 12 ani în care a fost împărat, în sud-vestul Chinei a fost relativ stabilitate. Gongsun Shu a dezvoltat agricultura și a construit obiective hidraulice. De aceea, localnicii au ridicat în oraș, în memoria sa, "Templul Alb". Povestea unicei împărătese din istoria Chinei Wu Zetian s-a născut în anul 624 e.n. A intrat la curtea imperială la vârsta de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și l-a numit pe fratele cel mic principe al localității Tang. Tang de atunci este ținutul Yicheng de azi din provincia Shanxi. După ce a crescut, fratele mai mic al împăratului, a plecat să conducă acest ținut. El a dezvoltat agricultura, a realizat lucrări de hidroameliorații și a fost foarte iubit de populația de-acolo. Fiul acestuia a schimbat numele principatului din Tang în Jin. Urmașii lui au ridicat un templu care se numește Jinci. Anul construirii acestuia nu se cunoaște
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ministerele și organismele subordonate 48 Comisia Militară Centrală 52 Tribunalul Popular 52 Procuratura Populară 53 3. Partidele politice din China 54 Partidul Comunist Chinez 54 Partidele democratice din China 55 Capitolul III ECONOMIA 59 1. Structura economică a Chinei 62 Agricultură 62 Industrie 63 Sectorul serviciilor 64 2. Sistemul economic 65 3. Strategii de dezvoltare 66 4. Infrastructura 67 Drumurile publice 67 Căi ferate de mare viteză 68 Porturile 69 Aviația civilă 70 Telefonia 70 Internet 70 5. Politica de investiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de oameni au Început să muncească, tăind piatra din cariere și transportînd-o. În curînd, milioane de persoane munceau În delir. Cu timpul, cunoștințele de inginerie au crescut și au Început să apară birocrațiile. Pentru a putea hrăni milioane de lucrători, agricultura s-a extins și s-a intensificat. Au fost introduse plugul de fier, discul și săpăliga, și chiar și mașini rudimentare de treierat. În fiecare colț al piramidei au fost construite cîte un palat uriaș și un complex de temple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
al celor mulți. Un rol poate chiar extraordinar l-a jucat «ținerea la secret» a costurilor aderării la Uniunea Europeană,îndeosebi pentru satul românesc, nimeni nesuflând vreo vorbă oficial despre soarta celor aproape trei milioane de lucrători care trebuie să părăsească agricultura. PSD a dat la săraci pe întreaga perioadă a guvernării sale, doar intensificând puțin ritmul în preajma alegerilor. Și acum pare să fi cules roadele politice. Și, întrucât n-a luat de la proprii baroni pentru a da la săraci, a luat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Pârvulescu și Constantin Doncea, cărora le-a transmis un plan de măsuri ce trebuiau înfăptuite în următorii trei ani: abolirea monarhiei, lichidarea partidelor «istorice», crearea structurilor represive și militare după model sovietic, reforma agrară, dar și pregătirea condițiilor pentru colectivizarea agriculturii, lichidarea băncilor, închiderea țării față de Occident, atât în plan economic, cât și cultural, uman. Deși cercetătorul american Eduard Mark a pus sub semnul întrebării autenticitatea acestui plan, este de netăgăduit că, în perioada 1945-1948, el a fost executat punct cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de țărani fără pământ, era în realitate vorba de un «dar otrăvit», întrucât împroprietărirea era destinată să câștige simpatiile țărănimii pentru noul regim, ale cărui adevărate intenții aveau să fie dezvăluite patru ani mai târziu, când va fi lansată cooperativizarea agriculturii (1949-1962). Regimul comunist, fie și incipient, și camuflat, a creat în țară o stare de indispoziție tensionată. Defularea opiniei publice s-a făcut în spiritul firii românești: «luarea în bășcălie», adică «bancurile».” În plan politic comuniștii au adoptat legi care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decembrie 1947, România semnase un tratat de prietenie cu Iugoslavia, dar după hotărârea Biroului Informativ (Cominformului sau «Stalinformului»), relațiile româno-iugoslave au cunoscut o puternică tensionare. Ca urmarea a acestei situații, numeroși sârbi din Banat au fost deportați în Bărăgan (în agricultură).” De asemenea, „În cursul anului 1948 au fost arestați numeroși foști lideri politici, în frunte cu Constantin-Titel Petrescu, președintele Partidului Social-Democrat Independent (fost «tovarăș de drum», la guvernare), care au fost trimiși în închisoare fără judecată și supuși unui regim
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
16 sovromuri în mai multe domenii: petrol, gaze, cărbune, lemn, transport, chimie, siderurgie, bănci, asigurări etc); ianuarie 1949: se înființează CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), ca o «contrapondere» la Planul Marshall; 2 martie: N. Ceaușescu devine ministru adjunct al Agriculturii; 3-5 martie 1949: Plenara CC al PCR decide începerea colectivizării; în 1950: 12% din localități sunt colectivizate; 1951: se impun cotele fixe obligatorii pentru țărani; 1953: 5% din cantitatea totală de cereale provenea din gospodăriile particulare; 24 septembrie 1954: acord
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în 1950: 12% din localități sunt colectivizate; 1951: se impun cotele fixe obligatorii pentru țărani; 1953: 5% din cantitatea totală de cereale provenea din gospodăriile particulare; 24 septembrie 1954: acord prin care se desființează sovromurile; 1955: prin sistemul cotelor în agricultură (se obțineau: 44% din producția de grâu; 29% din cea de porumb; 32% carne și 40% lapte); 23 august 1955: 26% din suprafața arabilă a țării este integrată în structurile colectiviste; 1956: se desființează ultimul sovrom - SOVROMCUARȚ iar 683.509
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
realizarea a cinci obiective: dezvoltarea extensivă, autarhia economică, planul central și planificarea, investiții masive în industria grea în dauna celei de consum și sovietizarea industriei românești. Politicile angajate în acest sens constau în colectarea resurselor din ramurile profitabile ale economiei (agricultură, industrie ușoară etc) și investiția lor în construirea unor industrii de tip sovietic. De altfel, resursele limitate impuneau menținerea unui nivel de salarizare extrem de scăzut. În plus, raționalizarea, cartelele, lipsurile în aprovizionarea cu bunuri de consum au fost permanente între
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
durabilă a economiei. De pildă, „deși cantitativ România a rămas a doua producătoare agricolă din lagărul socialist (după URSS), calitativ a înregistrat cea mai joasă productivitate pe suprafața cultivată din regiune și cu cel mai scăzut nivel de mecanizare a agriculturii. În ultimii ani ai regimului, producția reală pare să se fi situat mult sub cifrele raportate. Lipsurile alimentare au devenit evidente în ultimul deceniu al regimului Ceaușescu, când s-au reintrodus cartelele (desființate în 1954) și s-au raționalizat pâinea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1954) și s-au raționalizat pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea (de ex.: carne 60-70 kg/loc în 1983; 39,12 kg în 1984 etc). Acest experiment științific din ultimii ani ai României socialiste demonstra din plin pauperizarea (sărăcia accentuată) agriculturii românești. Putem spune că acesta a fost cel mai mare eșec economic al comunismului de tip sovietic și a dus la distrugerea structurii tradiționale a satului românesc. În ceea ce privește politica demografică după o perioadă cu o legislație liberă asupra avorturilor (1957-1966
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
școala, unitatea medicală, magazinele și cinematograful urmau să fie plasate în centrul satului. Loturile din jurul caselor nu trebuiau să depășească 200-250 m2. [...] În septembrie 1985 se prevedea că reconstrucția satelor, adică transformarea lor în așezări cu profil agro-industrial și eficientizarea agriculturii socialiste prin câștigarea de teren agricol, trebuia încheiată în următorii 15 ani. Cifrele publicate în martie și iunie 1988 vizau dispariția a circa 900 de comune, din totalul de 2705, și o reducere a numărului satelor de la 13.123 la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în totalul populației. Dacă industrializarea s-a făcut în spiritul totalei fidelități față de modelul stalinist, colectivizarea s-a realizat în general după același model sovietic și cu metodele de forță cunoscute: În primăvara anului 1962 s-a anunțat încheierea colectivizării agriculturii. Rezultatele - chiar dacă nu au căpătat proporțiile dezastruoase din URSS - au fost tot atât de nefaste. Țăranul considera gospodăria agricolă colectivă cu totul străină de interesele sale și își concentra toate eforturile asupra lotului individual ce-i fusese lăsat, ceea ce explică ponderea însemnată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ținta furturilor și distrugerilor. În locul CAP-urilor nu s-au înființat asociații agricole, ci pământul a fost fărâmițat, fiind lucrat în mare parte cu mijloace rudimentare. Având în vedere numărul însemnat al țăranilor și gospodăriilor rurale, ineficiența sau nerentabilitatea în agricultură și zootehnie, practicate la un nivel foarte redus putem deduce că acestea afectează nivelul de trai, îi dăunează profund prin prețurile mai ridicate nu numai lor dar și întregii populații a României. Nici privatizarea nu a avut prea mult succes
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de acordare a unor facilități tuturor investitorilor și altele asemenea, ar fi condus la însănătoșirea economiei în câțiva ani și nu la agonia ei de astăzi. Nesprijinirea înființării unor asociații agricole și ferme, precum și necompletarea legii fondului funciar au făcut agricultura o ramură în general neproductivă și nerentabilă, în pofida potențialului uriaș de care dispunem. Ritmul lent al privatizării a condus la epuizarea societăților cu datorii mari, blocându-se una pe alta și în imposibilitate de a opera retehnologizări și restructurările necesare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]