2,596 matches
-
al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.2., în PSB, vol. 4, p. 225) „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150-151) „Întoarce-te, așadar, la calea cea dreaptă, revino la simțămintele de mai înainte, revezi-ți înțelepciunea, dacă ai avut-o vreodată, întoarce-te la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este și scopul existenței”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VI-a, cap. LXV, în PSB, vol. 9, p. 426) „Acolo unde Domnul privește este pace și veselie, iar acolo de unde Domnul își întoarce fața Sa, acolo intră răutatea”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VIII, 70.1., în PSB, vol. 4, p. 206) „Purtarea de grijă a lui Dumnezeu conține în sine toate cele de care poartă El grijă și pe care le cuprinde, dar nu în felul în care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu chipul ființei Lui, căci ființa n-are chip - n.n. 41 „... Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire ...” „... Cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 8.4., în PSB, vol. 4, p. 75) „De ce să nu bagi în seamă că Dumnezeu pentru tine a luat asupra Lui ceea ce se potrivește cel mai puțin naturii Sale?” (Origen, Omilii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rănit. Că El, cu patima Lui, ne-a izbăvit de sminteli, de păcate și de niște spini ca aceștia. Nimicind pe diavol, Domnul întreabă pe bună dreptate, cu mândrie, zicând: Unde-ți este, moarte, boldul? (1 Cor. 15, 55)”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea a II-a, cap. VIII, 74.2., în PSB, vol. 4, p. 273) „El a fost preaslăvit, însă, când s-a suit pe cruce și a îndurat moartea. Vrei să știi cum a fost preaslăvit? El singur spunea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
el măreața vrednicie a lui Dumnezeu. În Biserică este consacrată o ființă vrednică de mult preț; este consacrată Celui Care e vrednic de totul, dar mai bine spus, Celui de Care nimic nu e vrednic, din pricina covârșitoarei Lui sfințenii”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. V, 29.3.-29.4., în PSB, vol. 5, p. 492-493) „Sfânt e cortul (mărturiei - n.n.), dar în chip desăvârșit se bucură de sfințire altarul, nu ca unul ce participă la cele raționale (căci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a hotărât că vor fi drepți, pentru că i-a cunoscut înainte de întemeierea lumii. Dar și superioritatea Bisericii ca și începutul întemeierii ei sunt ceva unic; Biserica depășește pe toate celelalte; și nu este nimic asemenea sau egal cu ea”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVII, 107.3.-107.6., în PSB, vol. 5, p. 544-545) „Într-adevăr, dacă am încerca o explicare verosimilă a întemeierii și formării Bisericii creștine, atunci va trebui să spunem că nu este plauzibil
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se numește luminare, pentru că privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu mai suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării: nu mai suntem aceiași ca înainte de botez”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 30.1., în PSB, vol. 4, p. 183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXIV, 154.3., în PSB, vol. 5, p. 302) „... după ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării: nu mai suntem aceiași ca înainte de botez”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 30.1., în PSB, vol. 4, p. 183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXIV, 154.3., în PSB, vol. 5, p. 302) „... după ce cu apa renăscătoare mi-am spălat petele din trecut și-n inima curățită de păcate a pătruns lumina purificatoare, după ce cu ajutorul Duhului Sfânt a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dăinuirea veșnică a sufletului și prelungirea vieții trupești, precum și corolarul ei firesc, învierea”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XV, în PSB, vol. 2, p. 509) „Cum poți să te iubești pe tine însuți, dacă nu iubești viața cea veșnică?” (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea III, cap. XI, 78.1., în PSB, vol. 4, p. 347-348) „Nu numai barbarii, care s-au ocupat cu filozofia, știu că după moarte oamenii, care au făcut fapte bune, au bună nădejde, iar cei care au făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm. 27, Diels). Pavel scrie dumnezeiește romanilor fără ocol: Necazul aduce răbdare, răbdarea încercare, încercarea nădejde, iar nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 3-5). Răbdarea este pentru nădejdea cea viitoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 144.2.-144.3., 145.1., în PSB, vol. 5, p. 298) „În dialogul Criton, Socrate, după ce arată că lucru de seamă nu este a trăi, ci a trăi bine și a muri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe pământ, face sufletul să zboare la cer; mai spune, apoi, că prin dragostea, pe care o are filosoful, sufletul ajunge la capătul final al nădejdii, ajunge adică să primească o altă viață, viața veșnică (Platon, Fedru, 248, 249)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. II, 14.1.-14.2., în PSB, vol. 5, p. 318-319) „Tot astfel (Celsus - n.n.) recunoaște corect învățătura potrivit căreia cei ce duc o viață virtuoasă vor ajunge cândva la fericire, pe când cei nedrepți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dr. Olimp Căciulă, Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, 1997. Vol. III - Apologeți de limbă latină, traducere de Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, 1981. Vol. IV - Clement Alexandrinul. Scrieri (Partea Întâia), traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. V - Clement Alexandrinul, Scrieri (Partea a Doua). Stromatele, traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. VI - Origen, Scrieri alese (Partea Întâia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, 1981. Vol. IV - Clement Alexandrinul. Scrieri (Partea Întâia), traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. V - Clement Alexandrinul, Scrieri (Partea a Doua). Stromatele, traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. VI - Origen, Scrieri alese (Partea Întâia). Din lucrările exegetice la Vechiul Testament, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație exterioară. înseamnă ceva mai puțin vizibil și impunător, dar mai originar. Cînd îl numim Pantrokrator, spune Grigore de Nyssa, trebuie să ne gîndim la El ca la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare dintre aceste ființe e unică, participă cu o ardoare specifică la Focul polar, constituie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-se totodată din plin, fără a-l numi, de marile piste pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în sine e lucru finit, are o perfecțiune formală, accesibilă, pe cînd itineranții parcurg drumul nesfîrșit al cunoașterii lui Dumnezeu, al înțelepciunii infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai adîncă ; cu cît o vei fi scrutat, cu atît îi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu e vorba în primul rînd de stadii ale unei religii, ci de atitudini spirituale, de dominante ale doctrinei și ale vieții religioase, iar combinațiile lor în multe variante și dozaje se pot regăsi în diverse epoci și culturi. Clement Alexandrinul în secolul al III-lea, Dionisie Areopagitul în secolul al VI-lea sau Cusanus în secolul al XV-lea sînt, de pildă, contemplativi pentru care distanța verticală, deși acut mobilizatoare, nu elimină un anumit gen de atenție față de univers, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoană care conțin numele divin (de exemplu, Ezechia e vocalizat în ebraică ḥizqiyăhû și în izvoarele asiriene ḫa-za-qi-ia-ú) și, în fine, a transcrierilor în limba greacă transmise de unii autori târzii antici precum Diodorus Siculus, Teodoret din Cir și Clement Alexandrinul (Iaoue sau Iaouai; Iabe sau Iabai). În schimb, întreaga tradiție manuscrisă biblică cunoscută până astăzi nu atestă pronunția originară a celor patru consoane (Yhwh) care compun numele divin, deoarece limba ebraică veche, ca și multe alte limbi semitice, precum aramaica
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]