9,447 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > SE AȘAZĂ UN PARFUM AMAR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se așază un parfum amar o câtă nebunie lungă refuz un iz de gri murdar brutal aleg alerg către iubire carmin lumină din lumina ta iar eu real doar dor suspin învingător sunt cel final lovește tu durere tânjesc în tot cuvântul meu neauzit un
SE AŞAZĂ UN PARFUM AMAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349493_a_350822]
-
aprind sunt briza mării viu tu dincolo de departe atingere fierbinte ce frânge chiar realul nebunia-i calmă eu suflet pur pustiu pe plaje amurg ce mă topesc privesc către carmin continuu eu te caut. Referință Bibliografică: Se așază un parfum amar / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1301, Anul IV, 24 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SE AŞAZĂ UN PARFUM AMAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349493_a_350822]
-
în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea! Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea ... Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă ... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă ... N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
plânge. Programator sunt, doamnă, programe-am scris destul, Fortran, Cobol, Assiris, frumoasele limbaje, Azi par hieroglife. Atuncea, nesătul, Cu liniile sursă umpleam kilometraje. Programator sunt, doamnă, scriam așa duios Încât în tura-a treia, din sfârcuri de cometă Sugeam cafea amară și aduceam prinos Când îmi ieșea testarea, o largă piruetă. Programator sunt, doamnă, programator bătrân, Am învățat și Windows și Linux, chiar și DOS, Dar timpul este astăzi atâta de hapsân Încât nu-mi dă răgazul să-mi fie de
PROGRAMATOR SUNT, DOAMNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349508_a_350837]
-
celei mai mari supărări omenești, oglindite în cuvânt. De atunci mă întreb necontenit de unde coboară între oameni chinul pierderii copiilor?! Au trecut ani din ziua aceea, dar nu am aflat răspuns lămuritor. Am aflat însă că scurgerea timpului așterne învelișul amar peste durere. Zi cu zi, nevăzutul spiritual se mistuie în văzutul și trăitul vieții, iar tensiunea fiecărei tristeți slăbește! În ce mă privește, rolul cuvintelor spuse de artista Doina Spătaru a fost acela de a-mi crește zi cu zi
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
desfășurată conform ritualului numit Seder, cu consumarea mielului care trebuia pregătit și fript fără a fi porționat, în după amiaza zilei de paisprezece ale lunii Nisan, după calendarele evreiești, și consumat și a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Nisan, după calendarele evreiești, și consumat și a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine. O țară-n care-i rege-acum minciuna Bătrâni cerșind - cu lacrimi ruginite - Un colț de pâine... și doar mătrăguna Cu-amar le umple cupele-alămite Din care sorb când îi mângâie luna. Indiferenți, în jilțuri aurite Sfidează un popor și vând iluzii N-au teamă de nimic, căci sunt elite Ce nu mai văd și care fac pe surzii La disperarea țării
REVOLTĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349598_a_350927]
-
în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o vorbă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
de față nu va intra niciodată în competite pentru «opere» literare - nu și-ar avea nici rostul și nici autorul nu și-a propus așa ceva - , dar se constituie în încă un semnal pregnant a ceea ce și eu susțin de atâta amar de vreme: După 1989, românii nu au avut parte decât de tranziția de la R.S.R. la... R.S.R. Adică, de la Republică Socialistă România la... Republică Securista România. Restul e doar bla-bla politic”, spune Doru Braia, în prefață la “Puterea din umbră”. Ai
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]
-
semnele sale, ceea ce-mi amintește de Lucian Blaga. George Petrovai face referire la frații Cain și Abel, unde necuratul intervine printr-o „crimă mișelească”, iar istoria umanității de la origini până în prezent o compară, plastic, cu o „ciorbă lungă și amară”, iar pe omul de rând cu un „filosof ateu/încrucișarea dintre demon și un zeu”. Partea a patra și ultima a acestui poem cursiv, cu versuri reușite, bine legate, melodioase și cu mesaj, intitulat „Dezamăgirea” duce la concluziile autorului despre
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]
-
de a culege păreri la prima mână, dintr-o perioadă acum uitată, când însă, începeau să se întrezărească zorile unei noi epoci. Călătorind la Moscova și după aceea, la Leningrad, autorul ne redă prin cuvinte bine alese, acel gust dulce amar din vremea de sfârșit a comunismului. O evocare ce ne este în mare măsură familiară, a Rusiei Sovietice din acea perioadă, sună astfel: „Străzi aglomerate, oameni cu pungi, genți, plase, troleibuze, autobuze, tramvaie, metrou. Milițieni la colț de stradă, mașini
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
poveste fără început în care bunătatea n-a-ncetat! Colindele la noi n-au mai ajuns Crăciunul să-l vestească-mbelșugat, s-au risipit în fumul înghețat al întrebărilor fără nici un răspuns iar dărnicia ne-a pierdut pe drum de teama gustului amar al sărăciei și-ndurerată de culoarea agoniei ce ne pătează visele acum! Departe, liniștea privește tristă la zbaterea cea fără sărbătoare, care, lipsită de orice ninsoare, pe nesimțit, devine anticrista, în timp ce într-un colț de suflet obosit, unde mai arde
INTREBARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349712_a_351041]
-
coșmarul cardinalului îl reprezintă persoana lui Iisus Hristos. În imaginea sublimă cu referiri apocaliptice întâlnim deznodământul destinelor pământești ale omului. Unul din exegeții operei dostoievskiene, Rozanov, trimite la un final apoteotic al Legendei - în ea „ este plânsul lui (al omului) amar, când, pierzându-și inocența și fiind părăsit de Dumnezeu, omul a înțeles deodată că de acum este singur cu slăbiciunea sa, cu păcatul său, cu lupta luminii și întunericului în sufletul său.”( 15) 2. Despre sensurile libertății dostoievskiene Dostoievski este
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLORICA BUD - MIGDALE DULCI AMARE (3) - GERUL BOBOTEZEI „NAȘTE MONȘTRI” (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă aflu și eu, ca tot muritorul ce nu are de ales, în Anul Domnului 2016, e.n. Doar anul
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
poartă numele tumultuosului poet - în care am cunoscut și am reîntâlnit oameni deosebiți. Și nu știu cum, amintirea lui Minulescu mă trimite la pelicula „Madame Bovary”, vizionată chiar în aceste zile de Sărbătoare. Ciudat, spre deosebire de roman, ecranizarea mi-a lăsat un gust amar. Regizorul și-a condamnat eroii de la început la moarte, făcând din ei niște fantome terne, fără suflet, care se simțeau vinovați înainte de a păcătui. Vinovăție transmisă și mie! Tăcerea nefirească ce se așterne în tabăra voastră mă ia pe nepregătite
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
Din motive iovimisime nașterea sa va fi înregistrată abia pe 29 ianuarie. Lui, Lor și Vouă, Neobosiți Latifundiari Literaragrarieni Sapărarărici Post și Prepost, vă doresc Inspirație și Iubire! ----------------------------- Florica BUD Baia Mare 10 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Florica BUD - MIGDALE DULCI AMARE (3) - GERUL BOBOTEZEI „NAȘTE MONȘTRI” (PAMFLET) / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Bud : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MICUȚA AIKO ȘI PĂDUREA MAGICĂ Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015 Toate Articolele Autorului MICUȚA AIKO ȘI PĂDUREA MAGICĂ Micuța Aiko plângea cu lacrimi amare. La doar 13 ani, rămăsese captivă într-o casă necunoscută, fără posibilitatea de a comunica cu exteriorul, de a-și revedea rudele, fără să știe ce avea să-i ofere viitorul. Fusese răpită de banda lui Shinji și i se
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
se poate... Este imposibil să mă fi înșelat. Astfel de viziuni nu te trădează niciodată. Aici trebuia să fie, sunt sigură... Ce a putut face cu ele?". S-a oprit la marginea monumentului și a început să plângă în hohote amare, deznădăjduită. Pământul se zguduia cu ea. "Ce mi-ai făcut, scriitor al infernului! M-ai trădat, acum am rămas singură, atât de singură... Și nu voi ști, probabil, niciodată care era adevărul. Cel mai bine ar fi să mor. Voi
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
am mai stat în fața casei lui Zbârț, căutându-l cu privirea. În cele din urmă, am izbucnit iarăși în plâns și am plecat amărât acasă... Rememorând acest episod din viața mea, îmi amintesc cu duioșie, chiar și acum după atâta amar de ani, spusele lui Thornton Wilder: „Toți cei care își consacră toată viața dragostei, nu vor putea niciodată să ne spună mai multe despre acest subiect decât un copil care și-a pierdut câinele”. Anul următor, pe la mijlocul lunii oc- tom-brie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
replică: ”Ați câștigat! Acum puteți face ce vreți cu viața mea, oricum nu mai are nicio valoare pentru mine!”. Cortina cade. În sală, o spectatoare tânără, o thailandeză ce lucra drept call-girl pentru o firmă, plânge în hohote, cu lacrimi amare, la sfârșitul filmului. Era un final pe care îl afla de-abia acum, deși l-ar fi putut ști mai demult... Ea ar fi știut să-și cumpere libertatea. Foto: Wikimedia Referință Bibliografică: Libertate de vânzare / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]