3,631 matches
-
neutru, de unde tandrețea difuză și ludicul. O astfel de poezie de jocuri calculate e, de multe ori, un derivat cultural agrementat cu inserții parodice, discurs deturnat în calambur și zeflemea. În Examenul, să zicem, autorul e cel dintâi care se amuză la modul urmuzian: La dreapta, urmând o dungă de cer Se rostogolea soarele pe șine de fier De nici nu știai dacă el hodorogea Ori roabele duruind a meterhanea (...) Fiece roată Se tot deforma, adecvată La pietriș, la asfalt, la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Versuri în partitură neoromantică îl reprezentau; practicant al răsturnărilor, tentat de grotesc și fantastic, de substituiri și caricatură, poetul ieșean se lăsa condus de un demon interior care, stimulându-l, îl îndrepta sistematic spre parodie. Iată-l așa dar amuzându-se cu clătinarea formelor și silogismelor consacrate, ispitit de îngroșarea liniilor și inițiind în aria lucrurilor mărunte totdeauna din perspectiva unui ironist sentimental. Excelând în relaționări lexicale nemaiîntâlnite, propunând scenarii frapant-novatoare, textualizând și muzicalizând, poemele lui specifice produc o voie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
minimalizând formele poeticii consacrate cărora le suprapune ostentativ fabulația cvasi-argotică. Confesiune sacadată, deliberat familiară (punctată cu îngăimări, cu ăăă), micro-scenarii difluente, montaj inteligent evitând la timp aplatizarea acestea conferă discursului o tonalitate voios-teatrală, bazată pe simultaneizarea antinomiilor. Anterior, Arghezi se amuza cu laicizarea cerului mitic elin: "Apollo-i profesor de mandolină", "Hercule-i petrolist dactilograf / Și Joe însuși, farmacist de treabă..." Analog, Liviu Ioan Stoiciu pune între paranteze noimele sacrului mitologic și, concomitent, supradimensionează realități precare din perimetrul "Cantonului 284". Zeități și semizei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bun ține de toat egenerațiile, mediocritatea de nici una..." Lirismul în sine, prelungit fără frână, poate cădea în desuetudine; reflexivitatea vine să corecteze sentimentalismul, discursul lânced. Dacă aș avea două inimi, una aș vrea să gândească..." Nu o dată Grigore Vieru se amuză la întâlnirea cu vechile dictoane și sentenții, după care el însuși, luând "pulsul proverbelor", propune dezinvolt texte sapiențiale, un fel de glose: despre ethnos și ethos, despre timp ori despre frumusețile lumii. Cine gândește până la capăt / Se dezleagă de spaimă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
încântarea rezultată din excesul de spectaculos și din proliferarea efectelor, de uimirea provocată de hipertrofia artificiilor, de plăcerea legată de un univers concret care, integral „structurat” de către imaginar, anulează constrângerile realului numai în timpul consumului. O recreație îmbătătoare în timpul căreia te amuzi să crezi că ceea ce e fals a devenit adevărat, că altundeva e chiar aici, iar „altădată” a înlocuit prezentul. Evident, simularea nu e singura formă a hedonismului experiențial. Aici acționează o altă logică: o dovedesc sejururile la prieteni, hoinăreala, leneveala
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mică diferență între principiul ludic și principiul realității! Ce caricatură a judecății să iei partea drept întreg, jocul drept viață, consumul drept existență! Neoadultul care se defulează la Euro Disney nu se întoarce de-a binelea în copilărie, el se amuză să se infantilizeze, să suspende realul într-un spațiu-timp limitat, el simulează că „se încredințează, crede sau îi face pe alții să creadă că e altcineva decât el însuși. El uită, se deghizează, își pune temporar personalitatea între paranteze pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
festivitățile din timpul carnavalurilor 35. Carnavalul era perioada de veselie a „lumii pe dos” care se traducea prin divertismente în ruptură cu obiceiurile și morala în vigoare. Nimic din toate acestea nu se mai petrece astăzi. Nimeni nu se mai amuză proferând insulte gratuite, schimbând cuvinte obscene, bătându-și joc de nevoiași, aruncând cu ouă sau turnând saci de făină în capul trecătorilor. Cine mai găsește azi o plăcere în a tăia capul unui cocoș sau omorându-l cu pietre 36
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se exprimă cu tot corpul, a devenit tot mai rar, într-atât a ajuns de sinonim cu vulgaritatea. Lumea festivă s-a scuturat, în mare parte, de vechiul său caracter debordant de veselie. Astăzi, cineva nu prea mai caută să amuze, să facă farse, să-și bată joc de alții, să comită vreo nerușinare în public. Oamenii merg, ascultă orchestre, telefonează, se adună la taifas în grupuri mici, dansează între ei, se dau cu patinele cu role: râd un pic, dar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
statura și chipul Thaisei și totuși, atunci când își rostește numele care i se dăduse la botez, Pericle e cuprins de teama de a nu avea cumva vreo nălucire, de a nu fi o jucărie în mâna unor zei ce se amuză pe seama lui. El oscilează între îndoială și credință, nu știe dacă are în față un trup real sau un duh, o ființă reală sau o himeră, o creatură vie sau ceva inanimat. Oare Marina e făcută din carne și din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acesteia înfățișarea unui spectru”; sub aceeași lumină spectrală, femeia se plimbă încoace și încolo pe parapet, simulând o nălucă, iar pașii îi sunt însoțiți de zornăitul unor lanțuri. Trucuri teatrale, de scamator. Nou-veniții nu se sperie de ele; dimpotrivă, se amuză. Dovadă, spune Cotrone, că sunt de-ai noștri. Așadar, cei ce aparțin cu adevărat teritoriilor teatrului sunt cei ce se pot lăsa fascinați de fantome, deși cunosc toate secretele meseriei și știu cum se „construiește” o iluzie. De unde și remarca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a părăsit proprii săi părinți pentru a veni să locuiasă într-un oraș necunoscut. Ea se simțea adesea singură, părăsită de soțul său prea ocupat și prea puțin înțelegător: i se întâmpla adesea să plângă. Din fericire copiii săi o amuzau, mai ales Élisabeth care o făcea să râdă cu bufoneriile sale. Élisabeth este stupefiată să descopere această depresie maternă, absența responsabilității sale, dar și mediocra înțelegere care caracteriza cuplul parental. Apare în mod clar faptul că la ședințele în care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
hedonistului (ieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral, necumpătat, trăind plăcerea fără amestecul conștiinței, asemenea unui animal lipsit de orice simț moral și de orice considerație pentru aproapele său. Această caricatură îi amuză pe cei care vor să se dispenseze astfel de o analiză, de o critică și de un real efort de reflecție asupra unui corpus căruia îi refuză până și dreptul de a fi așa ceva. Pe scena socratică se joacă o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un moment nepotrivit. Apoi a luat cuțitul și l-a agățat la spate de curea. Să te Înarmezi În vederea luptei, și-a zis brusc, și abia dacă a surâs, Împietrit o clipă. Lui Olvido asta Îi și plăcea: să se amuze chiar În momentul plecării, În Încordarea așteptării, pe când verificau, tăcuți, bagajele În odaia oricărui hotel Înainte de a pleca Într-un loc cu probleme. Să verifici aparatele fotografice și rollfilmele, să-ți bagi În buzunare tot ce era necesar, să Îngrămădești
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vor reuși, nici de data aceasta, să dezlege enigma. Nu numai pentru că interpretează greșit semnificația scenei la care asistă, ci și pentru că - unele montări scot în evidență acest lucru - Hamlet a descoperit uneltirea și, avertizat, și-a îngăduit să se amuze pe seama uneltitorilor, inducându-i din nou în eroare. Supraveghere dejucată... Piesa îi lasă aici regizorului o deplină libertate de alegere: Hamlet poate începe scena „în cunoștință de cauză” sau poate avea revelația strategiei adoptate de tabăra adversă pe parcursul desfășurării întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
scriiturii comice dezvoltate în jurul relațiilor conjugale se bazează pe poziția spectatorului, care dispune, clipă de clipă, de informații suplimentare în raport cu cel puțin unul dintre personajele de pe scenă. Tocmai pentru că este subinformat, acest personaj devine o sursă de comic: sala se amuză fără milă pe seama lui, observând distanța constantă dintre ceea ce omul știe (incomplet) și ceea ce face (anapoda, pe dos, invers decât ar fi trebuit să facă). Din fotoliul său, spectatorul râde de aceste disfuncții, de aceste derapaje a căror cauză, el
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are loc în timpul contactelor de scurtă durată cu o nouă cultură, atunci când individul are timp doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este amuzat sau surprins de acestea. Șocul cultural se manifestă în timpul contactelor mai lungi ale individului cu o nouă cultură. Este o reacție la dislocarea culturală, manifestată ca stare de anxietate ce apare în momentul când individul își pierde sistemul familiar de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
84/213/0 rîde: fericire (75); bucurie (60); plînge (57); veselie (50); vesel (49); zîmbet (44); copil (37); zîmbește (36); glumă (22); zîmbi (22); fericit (21); amuzant (18); dinți (16); tare (15); bucuros (14); hohote (10); frumos (9); mult (9); amuza (6); amuzament (5); glumește (5); gură (5); buze (4); comedie (4); copilul (4); glume (4); cu lacrimi (4); surîde (4); bunăstare (3); dulce (3); hohot (3); în hohote (3); stare (3); surîs (3); zgomot (3); zgomotos (3); amuză (2); se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mult (9); amuza (6); amuzament (5); glumește (5); gură (5); buze (4); comedie (4); copilul (4); glume (4); cu lacrimi (4); surîde (4); bunăstare (3); dulce (3); hohot (3); în hohote (3); stare (3); surîs (3); zgomot (3); zgomotos (3); amuză (2); se amuză (2); banc (2); bine (2); a se bucura (2); se bucură (2); chicotește (2); comic (2); dispoziție (2); dispoziție bună (2); distracție (2); duios (2); glumeț (2); împlinire (2); mulțumire (2); relaxare (2); rînjet (2); sincer (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); amuzament (5); glumește (5); gură (5); buze (4); comedie (4); copilul (4); glume (4); cu lacrimi (4); surîde (4); bunăstare (3); dulce (3); hohot (3); în hohote (3); stare (3); surîs (3); zgomot (3); zgomotos (3); amuză (2); se amuză (2); banc (2); bine (2); a se bucura (2); se bucură (2); chicotește (2); comic (2); dispoziție (2); dispoziție bună (2); distracție (2); duios (2); glumeț (2); împlinire (2); mulțumire (2); relaxare (2); rînjet (2); sincer (2); sunet (2); umor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); chicotește (2); comic (2); dispoziție (2); dispoziție bună (2); distracție (2); duios (2); glumeț (2); împlinire (2); mulțumire (2); relaxare (2); rînjet (2); sincer (2); sunet (2); umor (2); vesele (2); viață (2); 32 dinți; admirație; aer; aiurea; a amuza; amuzantă; amuzat; atinge; aude; batjocură; binedispune; binedispus; bucură; a bucurie; bucurii; bunelul; caterinca; căscat; a chicoti; chicoti; ciob de oală spartă; cîntă; conștiincios; copil micuț; copilărie; copilăros; copios; curat; da; degeaba; distractiv; distrat; de el; eliberare; emoții; entuziasma; eu; euforie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neînțelegere (2); nasul (2); negru (2); nemulțumire (2); ocară (2); om (2); răutăcios (2); soartă (2); soră (2); supărare (2); supărăcios (2); tensiune (2); tristă (2); urît (2); pe viață (2); agitat; agresiv; Alex; am!; amăgi; amăgire; amărî; amărît; amuza; atinge; bani; nu-i bine; bosumflici; a bucura; bucurie; cerul; cicăli; colegi; comenta; cor; fără cuget; Darius; depresie; deranj; deranjare; des; despărțire; deșertăciune; dezamăgit; deznădejde; dispreț; mai bine dormea; dușman; durea; pe ea; pe el; enervare; etichetă; eu; familii; faptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
diametru mai mare este pentru farfurii, iar cel mai mic pentru pahare, apoi am vrut să o încercăm. Ne-am jucat noi la butoane, dar nu pornea decât uscătorul de vase. Fâsâia și mirosea urât, așa că am renunțat. Ne-am amuzat mai departe pe tema nepriceperii bărbaților în domeniul casnic, am mai improvizat eu câteva teorii gospodărești, ca să vadă cât de bine mă pricep, am râs mult și ne-am simțit minunat... În noaptea aceea a dormit la mine (vorba vine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
imediat“, am lăsat-o baltă și ne-am precipitat spre un hotel din apropiere, pradă aceluiași impuls de nestăvilit. Până să ajungem în pat, abia dacă am schimbat trei cuvinte, atât de bine comunicau sufletele noastre prin intermediul privirii. Acum mă amuz când mă gândesc, dar atunci m-am simțit exact ca-n timpul studenției, i-am aflat numele abia după... Când ne-am întors la cafenea - eram deja cei mai buni prieteni -, barmanul tocmai se pregătea să închidă; ne-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Restul se datorează inteligenței, iscusinței și harului său actoricesc. În Calul verde și-a propus un dificil experiment: să redea chintesența locului comun și a banalității printr-un dialog care să nu plictisească, ba chiar să fie animat și să amuze. Experimentul s-a soldat cu o performanță, publicul, într-adevăr, a rîs și a aplaudat. Abia cînd a ieșit di sală s-a dumirit că, în realitate, a asistat la o sumbră și patetică dramă. Ovidiu Constantinescu ("Orizont", 1982) Părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu cremă pe mîini, mai pun o picătură de parfum pe mine, mă uit într-o carte, într-o revistă... Vera: Și-l dai gata pe Ilie... Nina: Ei, nu-l dau, dar aș putea să-l dau dacă... (se amuză). Dar tu ce faci? Parcă eu nu știu ce faci! Vriei o dulceață? (o servește) Cum intri pe ușă, te dezbraci, intri direct în bucătărie... Dă la copii de mîncare, dă-i lui Ștefan de mîncare, și așa mai departe. Și crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]