KorAP: Find »[drukola/base=amuzant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...101 102 103 ...142 >

3,538 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336

mai seducător, cu buzele strânse. — Încântată să te cunosc, Jack, gânguri Mackenzie. — Și cum de o cunoști pe Catherine? întrebă el. — Oh, cine n-o cunoaște pe Catherine? râse ea încrezătoare și îi întoarse spatele. — Adriana, scumpo, îmi povesteai ceva amuzant despre dezastrul ăla de la cumpărături de săptămâna trecută. Vrei să continui, te rog? Dumnezeule, se gândi Adriana, femeia asta are un talent înnăscut. Adriana a intrat în joc și a început să inventeze o întâmplare doar așa, de dragul coversației, când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
ai fostului ei logodnic. Jesse citi textul de pe ultima copertă și clătină din cap nevenindu-i să creadă. — Incredibil, murmură el. — Ce? Că tu citești așa ceva. — Adică ce vrei să spui? — Oh, zău așa, Leigh. Doar nu ți se pare amuzant că domnișoara Absolventă-de-filologie-a-Universității-Cornell-nu-editează-decât-literatură-serioasă citește Ceva albastru în timpul liber? Leigh îi smulse cartea și o strânse la piept. — E foarte bună, spuse ea încruntându-se. — Sunt convins că e. Leigh vru să spună că, cel puțin până în acel moment, Ceva albastru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
cu mult mai bine scrisă decât ultima schiță a romanului lui Jesse. Că avea o structură logică și un limbaj coerent. Că poate nu explora ea mărețe teme intelectuale, dar ce-i cu asta? Era o lectură spirituală, inteligentă și amuzantă — trei calități care i-ar prinde bine domnul Șmecher Literar. Dar firește că Leigh nu zise nimic din toate astea. Spuse doar atât: — N-am de gând să mă justific în fața ta pentru lecturile mele de plăcere. Jesse ridică mânile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
să o îmbrățișeze din nou și să-i arate puțină înțelegere — specialitatea lui Russell — Leigh se simți îngrozită, apoi se supără de-a binelea când el începu să râdă. Se smulse de lângă el și îl privi năucă. — Ți se pare amuzant? Ți se pare distractiv că tocmai mi-am distrus viața? El o strânse și mai mult în brațe, iar Leigh, în loc să simtă că se sufocă așa cum simțea de obicei, se lăsă să se relaxeze. Jesse o sărută pe buze, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
cu unul?), misive cu titluri de genul “Sex da, dormit nu” sau “Încercam doar să fiu prietenoasă și alte scuze tâmpite”. Era foarte convinsă că împărtășise din înțelepciunea ei cu greu dobândită, păstrând în același timp un ton simplu și amuzant, atunci de ce naiba insistase Elaine să se întâlnească cu ea? Mai precis, de ce nu sunase încă nimeni de la biroul lui Elaine? Fraiera de Adriana dăduse numărul telefon de acasă când secretara Elainei îi ceruse informațiile de contact și, când a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
încă una care cu siguranță va culege mii, dacă nu chiar milioane de laude în fiecare zi. Fetele ar redirecționare linkul ei către toate prietenele lor, atașând câteva notițe de genul “Ia citește aici” și “atât de adevărat” și “ce amuzant e”, în timp ce bărbații ar vizita pe furiș situl ca să se uite cu admirație la fotografia de autor a Adrianei și poate că ar prinde și câte un pont sau două din tabăra adversă. Era mult prea fabulos ca să cuprindă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
târziu să vad dacă mai aveți nevoie de ceva. Poftă bună, mormăi el și o luă iute din loc. — Dumnezeule, Emmy, mai stăpânește-te și tu. Sperii oamenii, o certă Adriana deși în sinea ei scena i se păruse extrem de amuzantă. Emmy oftă. — Altceva nou? M-am gândit mult săptămâna trecută, spuse Leigh, privindu-le pe celelalte două. Adriana își zise că nu-i a bună. Când „se gândea” Leigh, aproape întotdeauna ajungea la o decizie care o făcea nefericită. Adriana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

timbru din vaginul meu. —Glumești, nu? Nu. —Iisuse. Probabil că erai Împietrită de rușine. Făcu o mică pauză. — Dar bănuiesc că e Încurajator să știi că ai un vagin așa de delicat! spuse Fi chicotind de mama focului. —Ha, ha. Amuzant, i-o Întoarse Ruby. —Scuze, n-am putut să mă abțin. Uite, nu te mai gândi atâta la timbru. Doctorii văd o groază de lucruri ciudate. Am citit de curând un articol despre faptul că mamele trebuie să aibă grijă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cer scuze pentru Duncan, zise ea. M-a sunat Soph. Aseară trebuie că a fost oribil. —Trebuie să recunosc că am fost puțin enervată pe moment - mai ales când mi-a spus că sunt plicticoasă, dar Încep să văd partea amuzantă. — A spus că ești plicticoasă? Ce neobrăzat! Nu cred că ești plicticoasă deloc. OK, ai tendința de a flecări despre mama ta. A mai fost și faza cu tipul care aproape că te-a dărâmat pe autostradă. Ne-ai bătut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
spună adevărul. Dacă ar fi sunat să o invite În oraș - fapt cam improbabil acum - ar fi trebuit să revină În acea stare de spirit. Era doctor, la urma urmei. Probabil că Întreaga poveste i s-ar părea groaznic de amuzantă. Desigur că nu era atât de fragilă emoțional Încât să nu suporte să se râdă pe seama ei. Acasă, Ruby a stat În fața șifonierului, Întrebându-se care era ținuta potrivită pentru o circumcizie. Era un eveniment religios, așa că nu se putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
umilitor. —Țais! Te-ai prins. Știi, sunt convins că te-ar Întelege. O tachina acum, dar ea era prea debusolată din cauza cocktailului șampanie-analgezic ca să se prindă. Chiar crezi? Sunt convins. Pare-a fi genul de tip care ar vedea partea amuzantă. —Poate. Nuș... Deci, de care doctor ești? De fapt sunt și eu un ginecolumnist. —Noooo! Ce coinsidență... Sunt... dilatată să te cunosc. A râs zgomotos la propria-i glumă. —Te-ai prins? Ginecolumnist... di-latat să te cunosc? — Da, e chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Poate. Nuș... Deci, de care doctor ești? De fapt sunt și eu un ginecolumnist. —Noooo! Ce coinsidență... Sunt... dilatată să te cunosc. A râs zgomotos la propria-i glumă. —Te-ai prins? Ginecolumnist... di-latat să te cunosc? — Da, e chiar amuzant, a chicotit el. —OK, tre’ să-mi spui ceva. Prietena mea Fi crede că ginecolumnitii sunt niște amanți grozavi. Nu că s-ar fi culcat cu vreunul. Doar crede că e logic, ei pricepându-se la părțile femeiești. Deci (hâc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cheamă tot Sham. Doamne, cunosc doi ginecolumniști, ambii americani și ambii Sam. Cât de ciudat! El n-a zis nimic. — Deci, a spus ea, care e numele tău de familie? —Epstein. Acum Ruby se tăvălea de râs. — Da, sigur. Foarte amuzant. —Ruby, te rog pentru ultima oară, deschide ochii. Sunt eu, Sam Epstein. Nu fi ridicol, zise ea ridicându-și mâna de pe cap. Cum ai putea fi...? Încet, Încet ochii ei au Început să focalizeze. Faptul că omul care a stat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
am găsit momentul potrivit, dar o să-i spun imediat ce mi se pare că-l găsesc. Promit. NIGEL era un bărbat robust și blând Într-un costum de afaceri gri imaculat cu o cravată nedefinită. Era exact opusul tipilor gălăgioși, extrem de amuzanți - dar, În ultimă instanță distruși emoțional - cu care ieșea Sylvia de obicei. Nu era chip să eviți concluzia: Nigel era plictisitor. La cină au discutat despre diferența dintre evaziune fiscală și evitarea plătirii taxelor, beneficiile donațiilor și dividendelor și cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
mătușică Sylvia. Am s-o iau ca pe un compliment. Frecându-și obrazul de durere, se Întoarse spre mama ei: — Și, mamă, n-ai zis nimic despre cum ți se pare Sam. Ah, draga mea, e minunat. E inteligent, fermecător, amuzant și când mă uit la voi doi Împreună, văd clar că vă potriviți din punct de vedere emoțional. Mătușa Sylvia mai luă un gât de Merlot: — Și pun pariu că nu e genul care să umble cu jumătăți de măsură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350

nimic. S-a oprit din nou. —E sau nu e o glumă? M-am întors spre ea. Stăteam exact între două felinare și chipul ei era în umbră. Am sperat că și al meu era la fel. Mi se pare amuzant că îi acorzi atâta importanță. — Bineînțeles că îi acord importanță. —Eu sunt aceeași persoană, în orice caz. —Nu asta e ideea. —Dar care e ideea? — De ce nu mi-ai spus? — Ce să îți spun? — Că nu ești... S-a oprit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
Madeleine se ridică și mă urmă. —A fost sfâșietor. O altă expresie pe care nu o aruncă la întâmplare în fiecare zi. —Sunt sigur, am spus și m-am întors în bucătărie. M-a urmat. — Dar au fost și părți amuzante. Deci a fost o comedie. Am luat un pahar din dulapul cu băuturi, am deschis frigiderul și am scos o tavă cu gheață. Cum am spus, nu sunt un băutor, dar am simțit nevoia unui pahar în seara aceea. Uniunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
ecran, scuturându-și buclele blonde vopsite. Mi-aș fi dorit să nu o vopsească blondă. Soțul ei mormăia și bombănea de sub o mustață neagră țepoasă. Dussel, dentistul, se alătură grupului și povestea luă o întorsătură comică. Scenariștii creaseră un idiot amuzant. Nu puteam să nu râd. Întreaga audiență chicotea la prostiile lui Dussel și la fețele pe care le făcea Anne când își dădea ochii peste cap, când triumfa împotriva lui cu un zâmbet dulce pe buze, iar eu râdeam mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
încolo, pe rândul al doilea. —Ai stat acolo o sută de ani, tărăgănă Betsy ultimul cuvânt. Le-am povestit cum m-am încurcat. Am făcut să pară totul o glumă. Nu a fost tati prostuț? Situația li s-a părut amuzantă. —Ghici ce a făcut tati, au strigat ele intrând în casă. Așa a aflat Madeleine. Nu aș fi fost atât de inconștient să îi spun. Următorul incident a fost și mai absurd. Nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
lacrimile tăcute făceau loc suspinelor și oamenii se întorceau să se uite, pentru că asta era mai mult decât ceea ce erau obișnuiți să vadă, am plâns pentru a doua moarte a părinților mei, cea pe care o cauzasem prin tăcere. Este amuzant felul diferit în care oamenii reacționează la faptul că au fost înșelați. Unii o iau personal, deși soția mea - singura persoană, în afară de copiii mei, care avea dreptul să o facă - nu a luat-o. Știa că minciunile nu aveau nici o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309

e prea mult! Nina zicea: —Uitați-vă la ăștia doi! Romeo și Julius. Sau mai degrabă Laurel și Hardy. Fima nu avea nici o Îndoială că Uri știa de mult că se culca uneori cu Nina. Poate că i se părea amuzant. Sau mișcător. Poate că Uri fusese Încă de la Început scenaristul, regizorul și producătorul acestei mici comedii. Uneori Fima și-l imagina pe Uri Gefen trezindu-se dimineața, bărbierindu-se cu un aparat de bună calitate, așezându-se să ia micul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
deși Își Încorda toți mușchii la maximum, aproape că nu Înainta, parcă bătea pasul pe loc, În timp ce căuta cu disperare cuvintele cu care să Întârzie dușmanul. Trebuia să găsească imediat ceva, o expresie, o idee, o veste, poate chiar ceva amuzant, cuvinte care să determine convoiul ce Înainta spre el să se oprească, să scoată capetele prin turele, să-l asculte. Dacă nu le putea Înmuia inima, măcar să câștige timp. Fiindcă fără el nu mai rămânea nici o speranță. Dar puterile Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
murit - semnat Dumnezeu. Chestia cea mai comică din Întâmplarea perechii aflate În luna de miere nu e faptul că amărâtul de mire e nevoit să-i ceară controlorului instrucțiuni ca să știe cum să umble cu mireasa. Nu și nu. E amuzantă tocmai asocierea cu găuritul biletelor. Deși dacă stai să te gândești mai bine, spune și tu, te rog: ce e de râs aici? Nu ți-e rușine să chicotești? Mai degrabă ți se rupe inima; majoritatea glumelor se bazează pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
reuși să explice ce anume era În neregulă cu el și cum trebuia tradus de fapt. Fără să ridice capul de la careu, Tamar spuse: Dar ce voia să spună cu asta? Că tatăl era un ucigaș? Poate voia să fie amuzant, dar pe mine nu mă distrează deloc. Eu mă aflu În exact aceeași situație. Nu e zi să nu râdă de mine. Nu pierde niciodată ocazia să mă umilească. De fapt ieri, când tu n-ai fost aici, aproape că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
o uimi, spunându-i că Îi plăcea fusta ei bleu, că bleu-ul o prindea foarte bine și că trebuia s-o poarte mai des. Și că părul ei i se părea minunat. Tamar Îi spuse: —Încetează, Fima. Nu e amuzant. Fima zise: —Uite ce e. Presupun că e ca la pești: abia când Îi scoți prima oară din apă Își dau seama că fără ea nu pot trăi. Nu contează. Să știi că nu glumesc. Cred exact ceea ce ți-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]