2,942 matches
-
o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de camerele de luat vederi. De altfel, privirea este deformată, deoarece reportajele acordă o mai mare importanță anumitor teme, în funcție de disponibilitatea informației, de hotărârile luate în redacție, de contractele publicitare. Credulitate, angoasă și paranoia Din cauza acestui spectacol continuu și agitat ne schimbăm noi înșine, dovedind o credulitate totală. Experimentele au arătat că în momentul în care informația devine prea rapidă, creierul uman are tendința să o considere, din ce în ce mai mult, adevărată, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că reprezentarea lumii noastre prin intermediul unui televizor, al unui tranzistor sau al unor titluri din ziare este un produs uman. Nu este o piesă de teatru scrisă înainte, ci un discurs permanent și fluctuant despre lume, mascat de temeri, de angoase și de nevroze. Dacă discursul ar fi fost rostit în sufrageria noastră, ar fi fost dezlânat, foarte afirmativ, hiperactiv, angoasant și considerat adevărat de majoritatea persoanelor. De aceea ar trebui să ne întrebăm dacă suntem pregătiți să acceptăm un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care poate da dependență și s-ar putea deci să devenim „dependenți de incertitudine”. Asta se întâmplă mai ales persoanelor care trăiesc incertitudinea de manieră compulsivă, în speță jucătorii la ruletă în cazinou care, conform unor studii recente, caută plăcerea angoasei în fața bilei care se învârte la nesfârșit pe ruletă, neștiind dacă ea va arăta un număr câștigător sau nu. Creierul fiindu-le irigat de dopamină, ei caută mereu să retrăiască această senzație în care rezultatul poate oscila într-o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și se pare că emisiunile zilnice de pe TF1, cu cea mai mare audiență în ultimii ani, stimulează tocmai această zonă cerebrală... Exemplele pot continua la nesfârșit: dacă ne face plăcere să privim un film de groază mâncând pop-corn este pentru că angoasa favorizează ingerarea alimentelor grase, dulci sau sărate; de ce suntem impresionați de prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor”? Pentru că lumina roșie proiectată în spatele său întărește sentimentul de dominare pe care îl degajă! Aproape pentru fiecare emisiune de divertisment poate fi identificat un resort
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aveți impresia că acest prezentator de televiziune este sale tete? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Cárdenas, R.A., Gaulin, S.J.C. (2007), „Men’s voices as dominance signals: Vocal fundamental and formant frequencies influence dominance attributions among men”, Evolution and Human Behavior, 28(5), pp. 340-344. 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi Televiziunea și mâncarea fac casă bună. Mâncarea unei pizza uitându-ne la serialul preferat sau a biscuiților aperitiv în fața informațiilor televizate sau luând chipsuri în continuu din pungă în timp ce criminalul își sugrumă agentul de pază în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este vorba de chipsuri, de biscuiți aperitiv, de cartofi prăjiți sau de orez. Astfel de alimente îi ajuta să își păstreze o stare de spirit aproximativ stabilă și să lupte împotriva tensiunii nervoase pe care o suportaseră. Orice formă de angoasă sau de stres este însoțită de un reflex alimentar care ne face să înghițim și mai mult alimente pe bază de feculente. Înțelegem de ce pop-cornul este rege la cinema. Hidrații de carbon, dar și zaharurile și grăsimile moderează efectul stresului
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
carbon, dar și zaharurile și grăsimile moderează efectul stresului asupra organismului. Fiziologul și neurologul Mary Dallman a arătat că într-o situație de stres moleculele numite glucocorticoide sunt eliberate în corp și în creier. Ele determină și o stare de angoasă și dorința de a se hrăni cu alimente grase și dulci. Dacă mai apoi ne simțim liniștiți este pentru că stocarea acestor alimente în organism diminuează concentrația moleculei de stres (corticotropină) în zonele emoționale ale creierului. În „Seven”, frica ne este
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect Semn Produs Complicitate Cunoaștere Valoare Instrucție Empatie Nume Caracter Practică Mit Mimesis Poiesis (G. Péninou, 1972: 112) Propensiunea spre vis și mit este modelarea așteptării salvatoare, aptă să răspundă angoaselor produse de o tradiție pustiită și de o modernitate pustiitoare (G. Balandier): "Țările care vor domina lumea vor fi cele care vor ști să ne facă să visăm. Ele nu sînt prea numeroase. Unele nu au trecut sau memorie, altele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nivelul conținutului comunicării, exprimînd o anumită atitudine față de o anumită țintă (instituție, persoană etc.). Freud considera că individul se defulează, se debarasează de ostilitate și anxietate producînd și inter-pretînd glume;pentru Robert Escarpit umorul este un mijloc de exorcizare a angoaselor omului modern: În lumea noastră tensionată pînă la ruptură, umorul este unicul remediu care destinde nervii lumii fără a o adormi, îi dă spiritului libertate fără nebunie și plasează în mîinile omului, dar fără să-l strivească, greutatea prorpriului destin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa mitologică de evocare a marilor referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective, aceste mituri reprezintă modalități de reacție la tensiunile sociale. Mitul salvatorului (de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu sau regele Mihai), al unității naționale sau conspirației subîntind imaginarul colectiv, campaniile electorale, ca și discursul politic mediatizat (atît cel direct de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că omul modern, oriunde s-ar afla (la țară sau la oraș, în estul sau în vestul Europei) nu este nici pe departe mai "liniștit" în privința viitorului și a destinului său decât semenul său care trăiește într-o societate primitivă. Angoasa poate să numească în zilele noastre frica de insecuritate totală, adică de toate. Dorința fundamentală pe care o cunoaștem în zilele noastre este dorința de viață..."223. Or, tocmai această angoasă reprezintă "capacitatea omului de a-și imagina și reprezenta
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
decât semenul său care trăiește într-o societate primitivă. Angoasa poate să numească în zilele noastre frica de insecuritate totală, adică de toate. Dorința fundamentală pe care o cunoaștem în zilele noastre este dorința de viață..."223. Or, tocmai această angoasă reprezintă "capacitatea omului de a-și imagina și reprezenta viitorul"224, scrie H. Laborit. În Occident, teama de șomaj, teama de pedeapsă, de eșec, de marginalizare, de sărăcie, de boală și, în primul rând, de moarte sunt principalele motive care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai nimic..." (E., 49 ani, Botoșani). Răspunsuri asemănătoare au fost obținute în majoritatea interviurilor efectuate. 13.2.2.2. Termeni psihologici Unele substantive sugerează prezența unui vocabular cu tentă psihologică în limbajul prezicătorilor: suflet, inimă, minte, gând, presimțire, presentiment, teamă, angoasă, răbdare, concentrare, relaxare etc. Trebuie spus că limbajul este cu atât mai psihologizant cu cât nivelul studiilor subiecților investigați crește. La fel se întâmplă și în cazul "explicațiilor" construite pe baza ședințelor divinatorii. Ele pot deveni destul de elaborate, sub forma
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sociale? Michel Maffesoli crede că, cel puțin în cazul astrologiei, nu poate fi vorba de o credință puternică: "Masa leagă simbolurile zodiacului de o tradiție orală arhaică unde discursul sub influența astrelor era o manieră de a înfrunta colectiv, repetitiv angoasa și destinul"267. Discursul stereotip, polisemia, familiaritatea și caracterul arhetipal al retoricii au un rol social nebămuit. Ele asigură, cel puțin la nivelul mentalului colectiv, o solidaritate organică a cărei absență omul modern o resimte din plin. Problemele sentimentale, de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
principiul memoriei involuntare, pluriperspectivismul, construcția narativă multinivel, discontinuitatea narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele prozei secolului XX: nu mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip balzacian, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
destinului, sentimentul trecerii timpului, de exemplu). - Desfășurarea acțiunii este configurată tradițional, ca succesiune cronologică, lineară, de evenimente/ca serii progresive de situații dramatice (climax) sau modern, ca progresie generată de „evoluția“ spirituală a personajelor, de succesiunea stărilor de conștiință (obsesii, angoase, coșmaruri). - Punctul culminant este foarte bine marcat, spre el convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oglindește în sine, dincolo de toposuri specifice imaginarului poetic romantic, „lumea însăși a poeziei ca tristețe cosmică și ca sărbătoare a verbului“ (Petru Creția). - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul umanist etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime neologice: neliniștea - agitația, angoasa, anxietatea; curios - straniu, bizar 2. În secvența selectată, virgula are rolul de a izola construcția incidentală (explica tivă) de replica atribuită unui personaj (vorbirea directă)/delimitează vorbirea directă a personajului feminin de discursul naratorului. 3. Pe nesimțite, fu învăluit de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru estetica simbolismului. În această elegie existențială, tema eșecului și cea a morții se concretizează prin motive literare frecvente în lirica simbolistă: solitudinea, ploaia, somnul (ca prefigurare a morții), nocturnul (valorizat negativ, ca timp agonic, al spaimei de moarte, al angoasei existen țiale). Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este centrată viziunea poetică. Acesta se struc turează pe 2 planuri. Planul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică a eului). Mărcile lexicogramaticale ale subiectivității sunt indicii persoanei I - pronume personale și verbe la persoana I prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
accepția poetului, acest somn anulează viața însăși, idee accentuată de determi nan tele adverbiale adânc și mereu ale verbului dorm. Hiperbola nemărginirile polare sugerează vas titatea spațiilor boreale, conturând un tablou hibernal care nu predispune la reverie, ci pro voacă angoasa. Poemul este străbătut de fiorul imenselor spații încre menite pe ban chize, în așteptarea somnolentă a morții. Totul exprimă pregătirea pentru eternitate. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea directă a unor idei, sentimente, stări de spirit. Astfel, din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de pildă, revelația că poezia este și o artă poetică, fiindcă pornind de la strigătul eului liric (țipătul expresionist? angoasa, nevroza simboliștilor?) ajungem la cuvântul poetic, amorul ce dormea întors în șpalturisicrie, cu florile de plumb ale literelor inversate, cu aripile de plumb ale conștiinței că, odată tipărită, opera încremenește pe veci în cavoul literaturii. Mai mult chiar, este imperios
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vadă în ea decît o iluzie fără viitor. Trebuie neapărat să subliniem că în fazele ulterioare "A SUBLIMA" ARE SENSUL DE A RESTABILI ARMONIA DORINȚELOR MATERIALE ȘI SEXUALE, IAR "A REFULA" A DISTRUGE ARMONIA, A REFULA CU AJUTORUL FALSEI AUTO-JUSTIFICĂRI VANITOASE ANGOASA CULPABILĂ A SUPRACONȘTIENTULUI, avertisment salutar legat de motivațiile perverse în vederea împiedicării realizării lor. Aceste definiții și constatări prealabile se află în acord perfect cu simbolismul mitologiilor. Divinitățile mitice reprezintă forțele armonizante ale supraconștiinței. Forțele subconștientului care distrug armonia și deformările
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
participare individuală poate totuși cunoaște grade diferite, iar în măsura în care credința indivizilor devine mai puțin intensă, întreaga lor activitate se resimte. Teama vitală insuficient spiritualizată-sublimată continuă să se manifeste sub diverse forme de dispersie care caracterizează viața de zi cu zi (angoasă, grijă, culpabilitate, ură etc). Este ceea ce mitul numește "răul". Bazate pe credința individuală, imaginile mitice contribuie și la depășirea spaimei sub forma aceasta cotidiană și dispersată și chiar la evitirea dispersării ei. Acesta este binele. Astfel, credința mitică nu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o așteptare plină de neliniște. (Referindu-ne la aspectul mitic: temporalul, principiu al neliniștii). Datorită faptului că trecutul și viitorul nu există inițial decît în re-reprezentarea imaginativă, neliniștea așteptării este pasibilă să se exalte imaginativ și să se agraveze, devenind angoasă și spaimă, adesea exaltate din punct de vedere psihologic în meditații supraexcitante. Acestui aspect dăunător al exaltării îi corespunde totuși un remediu imanent. Sub forma ei firească și nu exaltată patologic, imaginația poate chiar trage din trecut învățăminte proiectate în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]