2,924 matches
-
securitate, de aprobare pe care această lume a adulților îl asigură, un comportament nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul face ulcer, pielea face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are loc o decădere a funcțiilor vitale ale corpului. Schimbările hormonale sînt însoțite adesea de hipertensiune, stres, angoasă. Psihiatrii sînt de acord că detenția este un factor structurant al bolilor psihice: psihoze, depresii, angoase, tulburări de personalitate. Detenția induce comportamente autodistructive. Ea reactivează și alte boli cronice, ținute sub control în libertate"213. Problemelor constatate de numeroasele rapoarte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are loc o decădere a funcțiilor vitale ale corpului. Schimbările hormonale sînt însoțite adesea de hipertensiune, stres, angoasă. Psihiatrii sînt de acord că detenția este un factor structurant al bolilor psihice: psihoze, depresii, angoase, tulburări de personalitate. Detenția induce comportamente autodistructive. Ea reactivează și alte boli cronice, ținute sub control în libertate"213. Problemelor constatate de numeroasele rapoarte privind starea de sănătate a deținuților li s-au adăugat în ultimul timp altele noi, legate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prea mare entuziasm inepțiile lui, încerca s-o înveselească. Aș vrea să mergem așa toată viața, spuse ea. Vorbește, nu te opri, aud ce spui, dar aud și altceva. Într-o zi am ieșit din oraș, spuse Matei. Aveam o angoasă. M-am oprit departe la marginea unei păduri. Mă bucuram de locul acela minunat, mă bucuram de tot ce vedeam în jur. Am lăsat mașina lângă șosea și am urcat pe jos spre vârful unui deal apropiat. Ajuns sus, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ca ființă care privește ființa noastră de altădată și se deplasează către acea ființă în care nu ne-am prefăcut încă („hotărâre radicală”). Majoritatea oamenilor ignoră Libertatea, din spaima de neant - unde nu există nimic, orice este posibil -, generatoare de angoasă, de anxietate, tocmai pentru că existența pare lipsită de sens, absurdă. Eludarea Libertății implică anularea responsabilității, a „grijii” care ne rostuiește devenirea, ne personalizează, ne definește ca „Dasein” (cf. Martin Heidegger). Marin Sorescu reușește să realizeze, sub forma poemului filosofic dramatizat
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
află în toți și în toate, trebuie doar să privim în lăuntrul FIINȚEI, pentru ca să-L regăsim (omul este făcut după chipul și asemănarea Lui). Adevărata mântuire se află în noi, în puterea de a ne elibera spiritul de conveniențe, de angoase, de monștrii misticismului. Divinul concretizat, substanțializat, este supus umanului: Persiflarea mitului reînvierii descoperă sub zâmbetul sarcastic al autorului o meditație tulburătoare asupra naivității cu care ne pregătim pentru moarte, lăsând responsabilitatea faptelor noastre în grija unei forțe exterioare: . Personajul are
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
limbajului teatral, spectatorul este destinatarul secund al oricărui enunț de pe scenă, deci al oricărui monolog. în sfârșit, „vorbim de soliloc atunci când discursul solitar pare să fie pură expansiune a eului în stare de nestăpânire sau de slabă stăpânire de sine (angoasă, speranță, vis, beție, nebunie), fără destinatar, chiar imaginar”, este „monologul modern, care închide personajul în subiectivitatea unui trăit fără transcendență, nici comunicare.” . Monologul propriu-zis (scenic) este destinat unui personaj sau unui grup de personaje, cu intenția clară de a fi
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
de impostură, provenită dintr-un „sentiment parcă al datoriei neîmplinite, al vinovăției fără vină (pentru că vina e prea adâncă spre a o sesiza)“, fapt ce-l face pe pedagog să întrebe: „De ce-i este teamă copilului dumneavoastră?“ De aici până la angoasele regresive ale conștiinței cehoviene nu mai e decât un pas. I. Negoițescu a avut un temperament și un comportament de puer etern, toată viața lui e o succesiune de pubertăți, care i-au făcut farmecul nespus și i-au oxigenat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
veche amică picată ca din cer în vizită. Ascultam cât ascultam dialogul caraghios al tatei cu vizitatoarea, care nu neglija niciodată să întrebe de mine, apoi săream iute pârleazul pătuțului meu (pătuț în care mi-a devenit întâia oară conștientă angoasa cu care am coborât pe lumea asta vie și stranie: seara, la culcare, îmi era teamă să adorm, ca nu cumva să mor în timpul somnului; pentru ca această conștiință să se dezvolte în gândul înfricoșător că realitatea nu există, ci e
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îmi era teamă să adorm, ca nu cumva să mor în timpul somnului; pentru ca această conștiință să se dezvolte în gândul înfricoșător că realitatea nu există, ci e un vis din care mă pot oricând trezi în vidul neființei; apoi, treptat, angoasa s-a răspândit în mine ca o permanență difuză, o curgere cenușie, neîntreruptă și amenințătoare, amenințată ea însăși de sentimentul existenței mele, neputincios): treceam în dormitor să apuc să dau și eu ochii cu paiața limbută. Zadarnic! „De ce n-ai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
conferă un anumit sentiment de mândrie a școlii, îndeplinind, în opinia lui E. Păun (1999, p. 93), câteva funcții de bază: explicativă, de argumentare a unor practici organizaționale, sociologică, de realizare a consensului, psihologică, de descărcare psihică, de eliminare a angoaselor, practică, prin relevarea unui cod comportamental acceptat la nivelul organizației. 4. Modelele comportamentale care reflectă anumite mentalități, experiențe de viață sau atitudini (de exemplu, modul în care este salutat directorul școlii poate reflecta tipul de management promovat la nivelul școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
realizată însă din perspectivă medicală, neuronală și psihiatrică, de identificare și tratare a maladiilor comportamentale. Freud a fost și a rămas întreaga sa viață un medic care a fost nevoit să revină asupra părerilor sale privind natura confuziilor mentale, a angoaselor și nevrozelor de care suferă oamenii. Era o perioadă în care explicarea acestor fenomene era dominată de încercări speculative, oculte. Spre deosebire de acestea, în încercarea sa, Freud face apel la științele naturii, la ceea ce la acea vreme se cunoștea despre activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
investigativă de interferențele dizidenților. În Anglia oferă ospitalitate psihanaliștilor germani și austrieci care au trebuit să se refugieze din fața nazismului. În 1956 reușește să celebreze centenarul nașterii lui Freud. În centrul atenției investigațiilor lui Jones au fost fenomenele de coșmar, angoasele, cele de refulare ale libidoului, toate investigate din perspectivă clinică. El a preluat metodologia simbolistică pentru studierea fenomenelor maladive, nu ezită să se inspire din mitologie, din religie pentru interpretarea acestora. După ce o întâlnește pe Melanie Klein gândirea sa suportă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a se afla sub influența lui Freud, decât că a colaborat îndeaproape cu Edward Sapir și Ruth Benedict, pentru a se înscrie cu investigațiile sale pe linia științelor sociale și nu medicale. Din acest punct de vedere descrie fenomenul de angoasă, raportat la nevoia de securitate, la sistemul defensiv, o nevoie primară comparabilă cu cea a instinctului sexual la Freud. Formulează problematica subiectivă a unui asemenea sistem defensiv al sinelui, de construcție pe această bază a personalității. Exigențele vieții sociale trebuie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt cele de a merge, de a evita pericolele, sunt cele care asigură adaptare; dimpotrivă, pe partea cealaltă se înscriu o seamă de interdicții, de tipul atingerii organelor sexuale, de a nu ajunge la împliniri decât cu prețul generării unor angoase ale dezaprobării. Rolul determinant pentru cauza "sănătății mentale" îl joacă integrarea în societate, ajustarea comportamentului în raport cu normele culturale ale acesteia. E. Fromm s-a înscris pe aceeași linie psihanalitică culturalistă, cu o deschidere spre raționalismul marxist, spre cel care omului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
puțin la nivel teoretic, dar și de a genera adeziunea, consimțământul publicului receptor la un set de valori și credințe); funcția terapeutică (discursul politic furnizează un tip de raționalitate politică, conferă un sens spațiului politic, împiedicând astfel apariția îndoielilor, a angoasei, prin reînnoirea permanentă a anumitor certitudini)44. Registrul funcțiilor îndeplinite de limbajul politic poate fi completat, mai ales dacă avem în vedere discursul politic interpretativ (discursul ziariștilor, al analiștilor politici), înțeles ca un tip de metadiscurs care are ca obiect
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca fiind o broșura publicitară sau o factură, chiar dacă nu putem să ne concentrăm decît asupra unui număr redus de elemente. Siguranța comunicării Fiind împărtășită de toți membrii unei colectivități, competența generică permite, de asemenea, evitarea violenței, a neînțelegerilor, a angoasei de o parte și de alta a schimbului verbal, pe scurt contribuie la siguranța comunicării verbale. Să presupunem că scriu o carte poștală de vacanță unui prieten; el știe la fel de bine ca și mine la ce trebuie să se aștepte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
între toxicomani. Intoxicația cronică apare după aproximativ 30 de administrări de doze terapeutice (Drugescu, N., 2001, p. 82). Sindromul de sevraj se manifestă prin: hipersecreție nazală, lacrimală, sudoripară, spasme și dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare intensă și o puternică angoasă. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroină de o puritate ridicată poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de șoc, comă. Amfetamina este un drog incolor, dependent, care stimulează sistemul nervos central și se poate administra prin inhalare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
astea, se poate avansa ideea că respirația constituie baza dezvoltării capacităților noastre psihice și a facultății de modificare a stărilor noastre de conștiință. A trăi este a respira; fără respirație nu este viață. Omul contemporan evoluează într-o stare de angoasă permanentă care îi interzice să respire corect. El nu știe s-o facă și nu are timp. Nici o schimbare importantă a stării de conștiință nu poate fi obținută fără o modificare și în planul respirației. Capacitatea noastră respiratorie este de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo-verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări culturale acest nivel nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și cu neliniștile lui, produsele inteligenței se eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și, printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este perturbat. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de culpabilitate sau frustrare. Cercetările au pus în evidență legătura strânsă care există între dezvoltarea generală a personalității copilului și dezvoltarea afectivă. Influența negativă a lipsei de afectivitate se manifestă prin următoarele simptome.: copilul devine tot mai închis
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
poate forma cea mai potrivită a imita pe Dumnezeu creatorul. Curajul de a urma această cale, este o virtute creștină esențială; e trăsătura, ne spune Virgil Nemoianu, care unește în creștinism martiriul cu umanismul. Curajul de a îndura durerea și angoasa nu e de tip violent, ci mai degrabă caracterizat de seninătate și de înclinația de a ierta. Astfel devin evidente legăturile etice și religioase ale acestei forme estetice. Filosoful româno-american desfide viziunea politicienilor euroatlantici care se pronunță pe toate canalele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se prea poate ca ceea ce noi numim "condiție postmodernă" să nu fie decît un cazan în care nenumăratele variante de interacțiune dintre globalism și multiculturalism fierb și dau pe dinafară, provocînd multora o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dezechilibrul său profund. Carența, suferința ontologică a lui Bacovia se compensează printr-o existență fictivă: un eșec se sublimează în frumusețe, în poezie". Este o existență fagocitată de urît, una sub zodia disperării. În urît este sesizată de Svetlana Matta angoasa românească, simțită în mod specific de români: "Umanismul românesc prezent din orașe și sate pînă în crestele munților înalți dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fagocitată de urît, una sub zodia disperării. În urît este sesizată de Svetlana Matta angoasa românească, simțită în mod specific de români: "Umanismul românesc prezent din orașe și sate pînă în crestele munților înalți dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în impas. Dacă franceza are dezgustul (nausee, angoise), germana are frica, neliniștea (angst), portugheza are răul (saudade), româna are urîtul - dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]