8,708 matches
-
tainele uneia dintre cele mai evidente și totuși dintre cele mai subtile în același timp manifestări ale Universului, cu gândul la sănătatea sa și a semenilor. Teoriile cele mai vechi asupra naturii luminii și puterii acesteia - (bio)laserterapia datează din antichitate și reprezintă formulări speculative ale observațiilor pur calitative existente în acea perioadă. Dintre primele teorii, ce s-au impus prin modul de fundamentare au fost cele ale filosofilor greci. Ei explicau prezenței mediului fizic (ambientul), fie pe baza acțiunii unor
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
deși n-au ignorat faptul că fericirea constituie scopul tuturor acțiunilor umane, n au acceptat totuși punctul de vedere cirenaic privind superioritatea plăcerilor sensibile și nici n-au identificat fericirea sau, oricum, fericirea ca plăcere sensibilă, cu sensul vieții. În antichitate, Aristotel a considerat fericirea ca scop ultim, dar a echivalat-o cu activitatea demnă de dorit în sine, adică demnă de a fi urmărită ca scop în sine, și anume activitatea spirituală, cognitiv-morală sau în acord cu virtutea. În acest
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
semnificație, mesaj, necesar a fi decodate și interpretate. Orice mit obligă la descifrare și interpretare, Întrucât conținutul său semnificativ este complex și aproape Întotdeauna disimulat, camuflat. Miturile au Încetat să mai fie Înțelese În forma lor literală: ceea ce preocupă din antichitate sunt doar: „ semnificațiile ascunse”, „subînțelese”, „sensul fabulei, ficțiunii, minciunii conținute sau atribuite miturilor” (/189, 197). Mitul creează semnificații și În același timp, obligă la explicarea și descifrarea acestor semnificații ... Mitul are o structură și o finalitate hermeneutică: dă explicații, face
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
extins și a dat producții al căror renume a depășit granițele și timpul numai acolo unde a găsit condiții prielnice de climă, sol și unde munca asiduă a podgorenilor a fost dublată de inteligență și pasiune. Dintre podgoriile celebre, în Antichitate se menționează - în Asia - cele din jurul Golfului Persic și de pe țărmul asiatic al Mării Mediterane. În Mesopotamia, via datează din mileniul al IV lea î.e.n., respectiv din epoca sumeriană. Dintre podgoriile Africii, cele din Egipt (Delta Nilului) se situează pe
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
reacțiilor adverse a medicamentelor. Aceasta include deteriorarea cognitivă, riscul crescut de recădere, și faptul că multe medicamente își pierd din efect prin folosirea îndelungată. Capitolul 8 Tulburări depresive 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei Depresia a fost cunoscută încă din Antichitate. Date care atestă preocuparea oamenilor pentru această tulburare datează încă din 1650 î.e.n., papirusul lui Eber conținând cea mai veche descriere clinică a bolii de o mare acuratețe. Hipocrat a folosit termenul de "melancolie", desemnând prin acesta bila neagră, umoare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a depresiei, astfel că propunerile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Instituționalizarea școlilor de artă Primele schimbări au constat în trecerea de la un organ de recunoaștere socială ca "pictor al regelui" la un organ de formare (1648). Cursurile de desen sunt completate cu unele de anatomie, de perspectivă și de istoria antichităților. Procesul de instituționalizare și de rutinizare conduce la un procedeu de selecție tradițional: concursul de admitere, concursul cu premii ca încununare a formării. Minoritatea exclusă va obține de la Napoleon al III-lea, în 1863, un loc de expoziție care va
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
originile; tocmai pentru că erau forțați să țină originile în umbră. Este trist să ne gândim că știința Dreptului, la noi, în secolul al XIX-lea, este încă la stadiul ideilor pe care prezența Sclavului trebuie să le fi suscitat în antichitate; însă acest lucru este explicabil. Învățământul Dreptului este monopolizat în Franța, și monopolul exclude progresul. Este adevărat că juriștii nu constituie întreaga opinie publică; dar trebuie spus că educația universitară și clericală pregătește minunat tinerii francezi să primească, în aceste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de 25 iunie 1801. Rămas orfan din fașă, își face studiile la colegiul din Sorrèze, care era condus de ecleziastici. Exista pe atunci moda, mai mult decât există astăzi, de a exalta grecii și romanii și de a propune eroii Antichității drept modele pentru tinerime. Bastiat nu a scăpat câtuși de puțin de epidemia care domnea asupra spiritelor; dar, mai fericit decât mulți alții, a reușit să iasă cu rațiunea sănătoasă și salvată din această încercare. Cu toate acestea, nu a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acestui articol, ca deputat în Adunarea Constituantă din partea departamentului Landes (n. tr.). 16 Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), filozof francez, unul dintre cei mai influenți gânditori politici iluminiști și în același timp unul dintre cei mai importanți critici ai Iluminismului; admirator al antichității clasice și critic al modernității liberale, Rousseau este adesea considerat astăzi precursorul gândirii totalitare (n. tr.). 17 Hugues-Félicité Robert de Lamennais (1782-1854), filozof creștin, considerat astăzi precursorul catolicismului liberal, catolicismului social sau al creștin-democrației; în anul 1848 Lamennais și Bastiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Akrotiryan (insula Thira) au scos la iveală un oraș ce purta amprenta arhitecturii minoice. Orașul adăpostea douăzeci și cinci de mii de locuitori, populație numeroasă pentru acea perioadă. În jurul anilor 1500 î.e.n., aici s-a produs cea mai mare catastrofă din istoria Antichității. Erupția a dus la prăbușirea zonei centrale a insulei. Cenușa vulcanică s-a răspândit pe o arie cuprinzând țărmurile Cretei. Marele val de apă determinat de explozia vulcanului a zdrobit țărmurile de est și nord ale insulei Creta. Palatul-templu din
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
propune titlul Încercări în polytropia omului și culturii. Poți pune sub semnul polytropiei omul odiseic, omul acesta cu multe fețe, care a devenit paradigma omului modern și a culturii modernității, prin raport cu simplitatea omului ahileic, model mai degrabă pentru antichitate și culturile primare, mult mai unitare și nesofisticate. Iar astfel justificată și gândită, cartea ta intră în silogism - căci acesta e al doilea lucru despre care mi-am propus să vă vorbesc - și cu Tragicul, și cu Simbolismul limitei. Știți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un om de la care nu ne putem aștepta de-a auzi decât idei de Manchester după calup. În faptă predominarea intrigantului și răutăciosului element grecesc în Orient ar fi o nenorocire și mai mare decât supremația turcească. Demosul grecesc din antichitate și până astăzi s-au arătat incapabil de-a constitui un stat ca oamenii. În lumea antică caractere nobile {EminescuOpIX 228} și mari erau răsplătite de acest demos disculț și palavragiu cu ostracismul; Imperiul bizantin, venit în urmă, e cuibul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
satele cu documentație mai bogată atestă realități târzii, întemeierea lor pe locuri domnești, printre hotare vechi, implicând și impunând elaborarea actelor scrise, corespunzător situațiilor din timpul dat. În consecință, considerăm că teritoriul actual al comunei Umbrărești a fost populat din antichitate, că s-au succedat aici de-a lungul timpului diverse culturi materiale și spirituale, creație a unei populații sedentare, nevoită uneori să coabiteze cu grupuri alogene care au fost, cu timpul, asimilate. Din comunitățile umane organizate inițial pe criteriul relațiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit acum de noi, românii, nu a existat în antichitate o clasă a robilor comparabilă cu aceea din lumea greacă ori romană. Nu există dovezi care să o ateste nici măcar pentru perioada stăpânirii romane, stăpânire care s-a exercitat și în zona sudică a Moldovei, din care a fost parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a se răzbuna sau a-și descărca furia [...] el trebuie să acționeze ca un bun tată de familie". Argumentul tradiționalist are în continuare forță, fiindcă se bazează pe o istorie foarte lungă. Este istoria unei reprezentări care se formează din antichitatea târzie, cea a pericolului copilăriei (Debarbieux, 1998b). Societățile antice și vechi s-au temut întotdeauna de copii, fiindcă se temeau de noutate. Ceea ce domină în textele populare, ca și în multe texte literare sau filosofice, este sentimentul că oameni din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu este necesar să se adauge grăsimi: este suficient să se adauge apă ierburi aromatice și condimente. Singurul dezavantaj al acestui procedeu este timpul de fierbere îndelungat, care se poate reduce dacă se taie legumele în bucăți mici. Tot în Antichitate își are originile și tigaia wok. Forma sa specifică facilitează pregătirea hranei într-un timp scurt, cu puține condimente și fără alterarea proprietăților naturale ale alimentelor. Gulii umplute cu varză roșie Ingrediente pentru 4 persoane • 4 gulii albe • 150 g
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
numărul personajelor masculine, cu toate acestea prezența lor reprezintă un progres, deoarece în Commedia lui Dante, care are o populație mult mai numeroasă decât aceea a operei lui Boccaccio, întâlnim doar douăzeci de femei, multe dintre ele fiind preluate din antichitate și enumerate doar pentru a servi ca modele edificatoare. Dintre femeile contemporane epocii lui Dante, figuri reale, sunt portretizate doar cinci. În opera lui Boccaccio, personajele feminine, asemănător celor aparținând mediului eclesial, au un impact decisiv, sunt memorabile prin ceea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu plăcerea și păcatul, pe când lui Adam îi sunt conferite însușiri intelectuale, elevate.56 De aici izolarea femeii, interdicția impusă de a se exprima liber, de a-și impune punctul de vedere. Atitudinea nu era specific medievală, venea încă din antichitate, dar este cert că se cultiva mereu. Iuvenal scria, în cea de-a șasea satiră a sa, o virulentă diatribă antifeministă, pe care o 53 Carolyn Dinshaw, Introduction to Chaucer's Sexual Poetics, The University of Wisconsin Press, 1989, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
legate de alte forțe, pe care le-am putea înscrie într-o categorie generală a maleficului. Există un permanent melanj între real și fabulos, între autentic și mitologie populară. Pentru că ne aflăm, istoricește vorbind, la sfârșitul Evului Mediu, când valorile antichității încep să fie redescoperite și cultivate cu asiduitate, observăm că în multe povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că în multe povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își determină de multe ori eroina să apeleze la protecția unor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
subiectul operei. Asistăm la o călătorie spre iubirea creștină, însușită și datorită numeroaselor exemple moralizatoare ale efectelor nedorite ale dragostei profane. Dar aceasta din urmă nu devine niciodată sacră și exemplele edificatoare constituie centrul narativ al operei. Personaje celebre ale antichității sunt evocate cu vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cu Ninfale fiesolano suntem în preajma Decameronului, prin primatul acordat acțiunii, economia mijloacelor, oportunuiatea limbajului persoanjelor, sensibilitatea față de emoții complexe, folosirea unei narațiuni puternice.622 Asemănătoar în concepție cu De casibus virorum illustrium, unde Boccaccio a scris despre bărbații renumiți ai antichității și ai epocii medievale, devine o altă scriere, în care imaginea femeii ocupă un loc central, ne referim la opera în limba latină De mulieribus claris (1361-1362), ce face parte din seria ultimelor creații ale autor italian. Cartea aceasta este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în debut scopul poeziei: de a păstra înțelepciunea trecutului (care pentru epoca Evului Mediu era mai curând un trecut literar, ceea ce era reținut în manuscrise 630) și de a dezvălui adevărul naturii 631. Menirea operei de artă era, încă din Antichitate, aceea de a îmbina utilul cu plăcutul. Originalitatea poemului chaucerian constă în surprinderea viziunii despre iubire transpusă într-o elegie. Naratorul devine în text o individualitate 627 Ibidem. 628 „poeme ale visului”, în engleză. (trad. n.) 629 „Aspectul central al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Evul Mediu târziu sub titlul de Legenda Aurea (Viețile sfinților), eroinele lui fiind însă niște „sfinte ale lui Cupidon” 684 , așa cum avea să mărturisească în Precuvântarea la Povestirea notarului. „Femeile cinstite ale căror tragice vieți le povestește, eroine ale antichității clasice, făpturi care au suferit sau și-au pierdut viața din credință față de iubiții lor, sunt înfățișate ca sfinte sau martire. Este un nou exemplu al adaptării de către Chaucer a motivelor antice la realitățile zilelor lui.”685 Însă acest poem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]