2,819 matches
-
ale Clarei, pe care tocmai a ridicat-o de subsuori până deasupra capului, îl trimit din nou în copilărie, când era „smuls în sus” de brațele vânjoase ale unui bărbat uriaș, căruia îi ajungea la genunchi. Simțea imediat pe față apăsarea unui obraz rece și țepos, al tatălui bucuros de regăsirea familiei după o zi de muncă în toiul iernii, la pădure. Își amintește perfect de clipa când se deschidea ușa și vedea mai întâi, uimit, o gambă înfășurată în jambiere
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
deveni un „om nou”, supus, ascultător, gata săși sacrifice viața pentru cauza nobilă a colectivității, să îndure fără crâcnire privațiunile tranziției spre prosperitatea de pe „Insula soarelui”, - am devenit niște automate fără gândire personală, ce răspundeam cu urale îndelungate la prima apăsare pe buton a degetului prea iubitului conducător. După vreo 40 de ani de dresaj, mesajul politic inițial „fiecăruia după nevoi” capătă o mică amânare... „Da, se va realiza pentru copii noștri, pentru generațiile viitoare de nepoți!” Subtil, se umbla la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
bine"4. Detaliile despre posteritatea foarte sinuoasă a cărții, oricum o posteritate nesperată de autor, deși sînt atrăgătoare, ar putea fi fastidioase. Ele sînt foarte multe, dar alcătuiesc o partitură ce se cîntă pe două coarde esențiale și doar prin apăsare de deget apar nuanțele. Principele e, așadar, una dintre cele mai controversate cărți ale lumii dacă nu cumva cea mai cea mai hulită și mai lăudată, mai mult citată decît citită; totuși foarte citită. E hulită cu ipocrizie pentru că e
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui deoarece nedreptățile mereu noi și neîncetate îi vor face pe aceștia să nu se simtă niciodată în siguranță față de el. Căc: nedreptățile trebuie săvîrșite toate împreună, pentru ca oamenii, gustînd din ele doar puțină vreme, să le simtă mai puțin apăsarea; binefacerile în schimb trebuie făcute încetul cu încetul, pentru ca să le simțim gustul vreme mai îndelungată 27. Dar mai presus de toate, principele trebuie să se poarte în așa fel cu supușii lui încît nici o întîmplare, nici bună, nici rea, să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
năpădit gânduri și gânduri... Întâi s-a gândit la zbuciumul bietului cal ca să scape de urgia focului. Apoi cine știe pe unde aleargă încă îngrozit? Cel mai tare îl durea faptul că nu-și va mai vedea căluțul niciodată. Sub apăsarea acestor gânduri își turna pahar după pahar. La o vreme, a ieșit până în prag, să se mai dezmorțească și să dea de mâncare orătăniilor care cârâiau și cotcodăceau de zor în cotețul rămas încă închis... Tocmai deschidea portița de la coteț
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de drum, dacă nu mi-e somn să-mi pregătească de culcare. - Nu, Îți mulțumesc, Îi răspunsei. Am vrut să mai spun ceva, dar ea se sprijini În momentul acela de umărul meu, În dezechilibru, plecă apoi spre antreu, Însă apăsarea mîinii i-o simții Încă multă vreme după miezul nopții, cînd mă culcai, ca mîngîiere a vechii case. Și Lung povestea, povestea... A doua zi mă sculai prea dimineață și Însoțit de Lung străbătui cele cîteva uliți În amintirea preumblărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pot lupta și la pământ, spre deosebire de tradiționala orthepale, ce are loc numai în picioare). Este o disciplină spectaculoasă, în care luptătorii încearcă să-și învingă adversarul prin knock-out (în latină eversio) sau prin abandon în urma strangulării, sufocării, blocării articulațiilor și apăsărilor dureroase. În ciuda potențialei sale violențe, pankration-ul se dovedește mai puțin periculos decât pugilatul. Ca și în pugilat, timp de douăsprezece secole s-au desfășurat campionate de pankration pentru copii (de peste doisprezece ani) în cadrul jocurilor de la Olympia. Pannonia: corespunde aproximativ teritoriului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
salt, înalt acoperă talerul amiezii liniștit și lucid! Fără dimineață, fără noaptea de jar, rămâne doar gustul amar. Intrăm față-n față, distant, fără mângâieri. Fără ochi, pleoape părăsite stau demult amorțite. Vidul s-a înnegrit, e drept simt o apăsare asurzitoare în piept. * * * Trebuie să fii bătrân să te gândești la moarte; cei tineri nu au timp, ei trec mereu mai departe, pentru ei, ea nu există, se mută ușor spre marginea când veselă, când tristă! Ei au viziune îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ne vom uni, înainte ca lumina oarbă să îmblânzească glasu-i de arhiereu. în grota ce stă să ne soarbă. Trebuie să mă trezesc din această stare, oricât m-ar durea și oricât ar fi de grea, să scap de această apăsare. Sub legea credinței mele mă voi așeza și voi aștepta rugându-mă fecioarei sub un copac cu trunchiul tânăr și drept, în crusta-i verde însă, jarul vremii deveni opac. Am răsărit fără spini și buruieni cu floarea, cuprinsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de ultimă oră, nu s-a inventat nimic mai bun decît fotografia pe computer pentru a fixa resturile unei națiuni ce se destramă În antiteză cu filmul lui Griffith, pierzîndu-și podurile, musulmanii și televiziunea, devenind iluzie, și asta prin simplă apăsare pe buton. De mare forță finalul, cu mimii.” (Claire Clouzot, citat Îmbunătățit) Așa spun criticii de film, enciclopediile, astrele. Astrele despre vipuri: „A suferit probabil din cauza gleznelor sensibile (entorse, luxații, poate chiar fracturi), a accidentelor și arsurilor la nivelul feței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ce hal am ajuns aseară. Nu putem pleca așa... Peste un ceas, totul era curățit de glodul adunat și puteau intra în târg ca niște oameni gospodari ce erau. Târgul i-a primit cu o mutră posomorâtă. Părea gheboșat sub apăsarea norilor adunați deasupra lui. In hodorogitul carelor grele, au intrat pe ulița magaziilor lui Aizic. Să vezi ce ochi are să facă Aizic când ne-o vedea. Uite că ulița îi goală - a deschis vorba Pâcu. Cine îi nebun ca noi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
n-o merită, iar tu o iubești. — Poatiar fi mai bine s-o tăiem prin terenul de golf, Îi spui tu. — Mda, răspunde ea, știind imediat la ce te referi. Te strînge de mînă și privește În jos. Simți o apăsare pe inimă și Îți dorești să fi fost suficient de puternic Încît să-i distrugi pe toți, să distrugi pe oricine ar răni-o. Dar ei nu te-au văzut, par cu mințile total bușite de lipici și vin ieftin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
locul nașterii. Inima i-o ocupase, toată, Patrick. Nu mai era decît pathicus, cum ar spune Aristot. "Cum puteți trăi voi așa?" Mă exclusese. Eram, deja, voi. De-asta nici nu discutam despre Nicolae "cel stejar" și despre șirul de apăsări pe care le suportam. Ziarele decupau știrile ca să scoată în evidență anume fapte. Anunțau, de pildă, creșterea costului pîinii în Franța, ca să ne întrebăm ce șir de penurii ne-o mai aștepta. Ospiciile gemeau de "nebuni politici"; vorbeau la cozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
88, i-a spus tată. "Era un truc. Alegeam pe cîte cineva dintre vizitatori și mă prefăceam că-l recunosc, că-i părintele pierdut și regăsit". Pot să-mi închipui multe despre fata asta fără copilărie. Înaintînd în vîrstă cu apăsarea că, gata, la 18 ani trebuie să se descurce, să-și găsească slujbă, locuință, rost. Ce rost? Îmi pot imagina și ce simte pentru providențialul ei Rusalin. Dar Rusalin o fi avînd vreo inimă pentru Șichy? I-ar trebui "două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pășească dincolo de spaimele sale. În aceste condiții, își făcea loc tot mai mult ideea de a părăsi casa, spitalul, orașul, totul, în căutarea altor orizonturi. Credea că numai evadând din mediul în care se afla, se va putea elibera de apăsarea care simțea că îi strivește ființa. Ideea de a părăsi definitiv orașul prindea rădăcini în mintea Olgăi cu fiece zi ce trecea. Această voită evadarea o asemăna cu cea a unor păsări migratoare care, plecând toamna, nu mai revin niciodată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să Înot pe fundul albiei Oltului mai mult de jumătate, ceea ce nu rezista nimeni, deși erau unii ce Înotau mult mai bine ca mine. De exemplu, Paul. Când eram la fundul apei, mă cuprindea o senzație de bucurie dată de apăsarea masei catifelate ce Îmi prindea Întreg corpul, presându-mi-l echivoc, Într-un masaj cvasierotic. Bucuria, rețin perfect senzația, se lega numai de corpul meu; o mângâiere subtilă, Începând de pe ceafă și prelungindu-se difuz pe umeri, pe brațe, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tot mai mult nimic... 25 septembrie 1964 M-ai auzit vreodată sporovăind despre una și alta așa, aiurea, fără să mă gândesc la nimic? Nu te mai frământa, nu vei găsi răspuns, niciodată nu m-ai văzut degajată de orice apăsare lăuntrică, de zbucium interior. Poate ți-am râs În hohote, În ritmul hohotelor de plâns care mă zbuciumau lăuntric. Poate ți-am zâmbit, ca să acopăr un fel de disperare ciudată, un fel de clarviziune halucinantă a deșertăciunii lucrurilor dragi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
simfonie a luminii Începea să-mi răvășească ființa. Erau voci calde ce se rupeau din mine și plecau spre suprafață. Apoi, treptat, n-am mai auzit nimic, nu mă mai puteam mișca și simțeam că mă zbăteam să scap de apăsarea visului. Cineva a citit acest text și a făcut În stânga jos o adnotare cu litere minuscule: „la bibliotecă“.) 10 iulie 1965 Nimic nu-i mai putea opri rostogolirea ritmică a pașilor, grea. Panta devenea abruptă, răsuflarea i se tăia tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Numai după câteva clipe Vasile Zidaru observă tărăgănat și ușurat, parcă i-ar fi luat o piatră de pe inimă: ― Mă miram eu să fi îndrăznit băiețelul să le facă vreun rău! Zeci de glasuri aprobară acuma grăbite și cu diferite apăsări: ― Nu, nu, cum să îndrăznească copilul! Dintre toate însă se desprinse tocmai glasul cârciumarului Busuioc, aproape poruncitor: ― De ce nu-ți iei tu copilul de mână, măi Pavele, să te duci cu dânsul, așa oblojit și chinuit cum e, la curtea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
liniștea. Or, nu era deloc așa. Acolo unde se întâlneau simțurile mele, prea tăbăcite ca să-și păstreze sensibilitatea de odinioară, așadar acolo unde ajunsesem să mă obișnuiesc cu toate astea, liniștea nu mai exista. Zgomotele de fundal bălteau ca o apăsare pe piept, dar, așa cum se întâmplă într-un spațiu concentraționar, nu ele erau cele mai insuportabile. Sau, ca să mă explic până la capăt, într-un astfel de spațiu nu atingi niciodată limita, mereu ai sentimentul că nimic mai cumplit nu poate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
doar din când în când, cum le vine vremea, în timp ce bărbaților le stă tot timpul gândul la regulat ? Privi triumfător spre ceilalți, dar nu-i răspunseră decât priviri nedumerite. Totul, continuă Maca, folosind retorica lucrurilor definitive, e o chestiune de apăsare. Pișatul în aer liber te descătușează, te despovărează. Altminteri, frustrările se îndeasă și se preschimbă în obsesii sexuale. Asta ne și împiedică să înțelegem femeia. Tăcură, ținându-și răsuflarea și ascultând fiecare ce fac ceilalți. La sfârșit, Maca se întoarse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îndeasă și se preschimbă în obsesii sexuale. Asta ne și împiedică să înțelegem femeia. Tăcură, ținându-și răsuflarea și ascultând fiecare ce fac ceilalți. La sfârșit, Maca se întoarse mulțumit și privi în jur. — Acum, că am scăpat temporar de apăsarea regulatului... să privim cu atenție locul, ca niște potăi ce-am fost. Suntem stăpânii teritoriului, pentru că l-am marcat. — Și la ce-ți folosește ? întrebă Jenică, neștiind încă ce fel de cuvinte să folosească atunci când îi va povesti maică-sii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
palmele. Dacă te deschei la haină, spuse, o să înțeleg. Maca se descheie, omul își strecură palma printre nasturii cămășii și i-o apăsă pe piept. — Zi acuma. Rar, să nu interfereze. Maca se forță să nu cadă pe spate sub apăsarea palmei care avea aceeași cumpătare ca și răcnetul de adineaori. — Unde e preotul ? întrebă. — Dar ce treabă ai cu el ? se interesă clopotarul, care acum auzea din prima. — Vreau să mă spovedesc... — Ai nimerit bine, spuse omul, trăgându-și palma
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, funcționând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituționalizat; ... i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urmă apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei șocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanșarea șocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală și/sau scrisă a defibrilatorului; ... j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183999_a_185328]
-
dispozitivului se beneficiază de resursele ori/și funcțiile sistemului informatic. Doar în acest caz, prin interacțiunea fizică cu sistemul informatic (pornirea acestuia, transmiterea unor comenzi prin utilizarea tastaturii etc.) se creează și o interacțiune la nivel logic. Interacțiunea cu tastatura (apăsarea tastelor) inițiază o interacțiune logică doar dacă sistemul informatic vizat ajunge să recepționeze informația transmisă prin intermediul tastaturii, să o interpreteze cu ajutorul unui program informatic și să returneze un răspuns. Simpla amplasare a unui dispozitiv electronic în imediata apropiere a bancomatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]