16,557 matches
-
comparație între apartenența în rețele în anii 2002 și 2007, arată o apartenență cu puțin mai scăzută pentru anul 2007. Tabel 4.6: Profilul socio-demografic al celor trei tipuri de apartenență a locuitorilor din rural în rețele sociale Lipsa apartenenței Apartenență într-o singură asociație/rețea Apartenență în două sau mai multe asociații/rețele Sat cooperativizat da 2,1 -2,1 nu -2,1 2,1 Sat... centru de comună -2,6 2,4 periferic 2,6 -2,4 Status principal
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anii 2002 și 2007, arată o apartenență cu puțin mai scăzută pentru anul 2007. Tabel 4.6: Profilul socio-demografic al celor trei tipuri de apartenență a locuitorilor din rural în rețele sociale Lipsa apartenenței Apartenență într-o singură asociație/rețea Apartenență în două sau mai multe asociații/rețele Sat cooperativizat da 2,1 -2,1 nu -2,1 2,1 Sat... centru de comună -2,6 2,4 periferic 2,6 -2,4 Status principal elev/student -3,4 3,0
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate standardizate (VRA). Sunt trecute cu caractere distincte cifrele ce reprezintă asocieri pozitive, semnificative pentru p<0,05. Mod de citire: subiecții din satele care nu au fost cooperativizate sunt semnificativ mai înclinați să aibă o apartenență ridicată în rețelele sociale din comunitatea lor (în două sau mai multe astfel de rețele). * este vorba despre venitul personal în ultima lună (octombrie 2007) Scade cel mai mult procentul celor ce sunt membrii în asociații agricole, asociații ale producătorilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a aborda problematica aparent paradoxală a manifestărilor globalizării în două sate din Transilvania, am încercat să stabilesc poziția României în Europa și în lume, din punctul de vedere al unui din indicatorii ce dau o măsură a globalizării sentimentul de apartenență la lume, ca întreg. Întrebarea ce surprinde acest indicator este formulată atât în EVS 1999, cât și în WVS 1999-2000 (vezi anexa 7), și am considerat-o relevantă pentru una din dimensiunile globalizării, aceea legată de semnificațiile și ecoul individual
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dacă a ales-o pe ultimul loc. Figura 4.1 este realizată în funcție de media acestor trei scoruri pentru țările din Europa. Figura 4.2 prezintă același lucru pentru întreaga lume. Se observă că țările cu cel mai intens sentiment al apartenenței la lume ca întreg sunt cele din vestul Europei (Franța, Austria, Italia, Belgia, Olanda), dar și Rusia, Ukraina și uimitor, Republica Moldova. România are o medie destul de scăzută, plasându-se în penultimul eșalon. Dintre continentele lumii, America Centrală și de Nord și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Franța, Austria, Italia, Belgia, Olanda), dar și Rusia, Ukraina și uimitor, Republica Moldova. România are o medie destul de scăzută, plasându-se în penultimul eșalon. Dintre continentele lumii, America Centrală și de Nord și țările arabe au mediile cele mai mari, deci sentimentul apartenenței la lume ca întreg cel mai intens. Figura 4.1. Sentimentul apartenenței la lume ca întreg în țările din Europa Sursa: prelucrare după EVS 1999 Notă (pentru ambele grafice): cu cât media țării/continentului este mai mare, cu atât sentimentul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
România are o medie destul de scăzută, plasându-se în penultimul eșalon. Dintre continentele lumii, America Centrală și de Nord și țările arabe au mediile cele mai mari, deci sentimentul apartenenței la lume ca întreg cel mai intens. Figura 4.1. Sentimentul apartenenței la lume ca întreg în țările din Europa Sursa: prelucrare după EVS 1999 Notă (pentru ambele grafice): cu cât media țării/continentului este mai mare, cu atât sentimentul apartenenței locuitorilor ei la lume ca întreg este mai intens. Revenind la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la lume ca întreg cel mai intens. Figura 4.1. Sentimentul apartenenței la lume ca întreg în țările din Europa Sursa: prelucrare după EVS 1999 Notă (pentru ambele grafice): cu cât media țării/continentului este mai mare, cu atât sentimentul apartenenței locuitorilor ei la lume ca întreg este mai intens. Revenind la cele două sate, ipoteza de lucru pe care o avansez în acest moment se referă la faptul că dintre toate dimensiunile relevante pentru procesul de globalizare economică, informațională, socioculturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care o avansez în acest moment se referă la faptul că dintre toate dimensiunile relevante pentru procesul de globalizare economică, informațională, socioculturală doar cea din urmă, dimensiunea socioculturală, are efecte vizibile, directe asupra comunităților rurale studiate. Figura 4.2. Sentimentul apartenenței la lume ca întreg, pe continentele lumii Sursa: prelucrare după WVS 1999 Teoria globalizării pornește de la premisa transnaționalizării piețelor de bunuri, a piețelor financiare și a celor culturale. De aceea, consider că întrebarea legată de cum anume se comportă două sate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost cooperativizată. Această observație legată de capitalul social relațional scăzut în rural confirmă rezultate similare provenind din alte studii legate de spațiul românesc sau legate de țările ex-comuniste. Se nasc o serie de întrebări
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să putem vorbi de comunitate în adevăratul sens al cuvântului, dacă în cadrul ei întâlnim un comportament interacțional scăzut? Putem vorbi despre comunitate dacă încrederea oamenilor în ceilalți membri ai comunității (exceptând familia lor) este scăzută? Sau dacă oamenii au o apartenență scăzută la rețele sociale? Luând în considerare mulțimea de studii ce arată importanța interacțiunii și încrederii în viața unei comunități, cred că răspunsul este negativ. Imaginea nu se poate desigur generaliza pentru întregul spațiu rural românesc. Există comunități sau arii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trebuie să ia în calcul atât aspecte legate de istoria acestor regiuni, de existența cooperativizării în perioada comunistă, sau de existența minorităților etnice în zonele respective. Astfel, pentru Transilvania, Banat sau Crișana-Maramureș explicația vieții comunitare mai intense stă parțial în apartenența de-a lungul timpului a acestor zone la imperii care au impus un anumit model occidental de conviețuire comunitară, și o anumită mentalitate a locuitorilor în legătură cu necesitatea participării pentru buna funcționare a comunității. De asemenea, aceste zone se caracterizează prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de factură psihosociologică, vezi Tajfel și Turner, 1979, Chelcea, Iluț, 2003) este acea parte a identității individului care se formează prin referința la social. Orice individ face parte din anumite grupuri, care au o importanță pentru el, și conștientizează această apartenență, adăugându-i și o semnificație afectivă și una valorică. Identitatea socială este așadar un tip de identitate ce are relevanță mai degrabă la nivel individual, deși se formează prin raportarea la social. Identitatea colectivă în schimb, deși este similară primeia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Identitatea colectivă este așadar "capacitatea unei colectivități de a se recunoaște ca grup, este atribut al principiului coeziunii" (Segrestin, 1996). Sensul conceptului de identitate colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de "conștință colectivă" a lui Durkheim și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parte din categoria respectivă. Din nou este vorba de un proces dialectic între similaritate/diferențiere. Jenkins (2000: 22) afirmă că identitatea nu poate fi concepută unui element din această relație, tot așa cum identitatea individuală nu poate fi concepută în absența apartenenței la un grup sau comunitate, deci în absența identității colective. În încercarea de a explica fenomenul identității de grup, au fost construite două mari tipuri de abordări: pe de o parte este viziunea obiectivistă (sau primordialistă, esențialistă), care analizează identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin care descifrăm sensul experiențelor noastre. Identitatea este și ea un construct cultural. Ea definește individul, dar nu este definită doar de individ (Reicher, 2004). În al doilea rând, cultura conturează și apără identitățile, prin aceea că satisface nevoia de apartenență a omului. Mircea Malița spunea în acest sens că principala nevoie la care răspunde cultura este identitatea individuală și de grup. Suntem cine suntem prin limba pe care o vorbim, moștenirea istorică, valorile, tradițiile și obiceiurile pe care le împărtășim
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitate etnică. Dacă depășim aceste neajunsuri, trebuie remarcat că termenul de identitate culturală se referă la relația pe care un actor social, sau mai degrabă un grup o are cu elementele culturii specifice grupului respectiv, la identificarea cu acestea. Simțul apartenenței la o cultură comună este dat de o serie de simboluri culturale recunoscute de toți (tradiții comune, ritualuri, simboluri vestimentare, etc.). Promovarea acestora are un rol esențial în menținerea vie, în "hrănirea" identității culturale. Identitatea este o modalitate de distincție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării, ce are o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente de apartenență la acel grup, de mândrie sau dimpotrivă respingere, de atașament față de grup) și o componentă valorică (colectivism vs. Individualism, îmbrățișarea valorilor grupului respectiv) (Chelcea, Iluț, 2003: 172); mecanismul categorizării, ce presupune tipologizarea celor din afara grupului etnic și astfel diferențierea de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
politice, modul în care această comunitate politică se percepe pe ea însăși și capacitatea membrilor unei națiuni de a se identifica cu aceasta (Parekh, 1999) Alt concept esențial în discuția de față este cel de etnicitate, înțeleasă ca fiind condiția apartenenței la un grup etnic, este analizată în general prin invocarea unor instanțe legate de biologic (rasa), geografic (localizarea geografică), social (clasa socială) sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități Motivația acestui subcapitol este de a determina legătura între identitatea etnică și culturală și apartenența la cele două comunități culturale locale specifice. Altfel spus, care sunt implicațiile faptului de a fi membru al unei comunități cu un specific cultural bine delimitat, cu modele culturale stabile (eventual unice) asupra fenomenului identitar. Care sunt simbolurile culturale (vestimentație
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile ce construiesc și legitimează identitatea etnică? Acestea pot fi de natură obiectivă (cetățenia, locul nașterii), de natură afectivă (faptul de a te simți român), religioasă (a fi botezat într-o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Devălmășia inegalitară este rezultatul creșterii populației și dezvoltării modalităților de exploatare a pământurilor, care au declanșat o serie de procese sociale, ce au schimbat modul de organizare al satului. În acest tip de sat, proprietatea asupra pământului se stabilește în funcție de apartenența la neam pentru a descuraja intrarea nebăștinașilor în ceată. "Pământul se împarte în atâtea părți câți strămoși întemeietori (bătrâni, moși) se presupune că au existat" (Stahl, 2000: 145). Iar aceste părți de pământ sunt împărțite în mod egal gospodăriilor alcătuitoare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
TV (ce emisiuni); * ascultare radio (ce emisiuni); * lectură ziare și reviste (ziarul); * lectură cărți; * cinema; * spectacole; * discotecă, bar; * întâlniri cu prietenii, rudele; * participare la festivaluri de artă populară; * participare la sărbători, obiceiuri specifice satului. 2. Practici culturale * purtarea portului popular; * apartenența la un grup artistic (cântec, dans, etc.); * preferințe muzicale (populară, ușoară, clasică, manele, etc.); * practici religioase: postul, rugăciunea, mersul la biserică (frecvența); * opinia asupra modului în care se păstrează azi graiul strămoșesc; * păstrarea obiceiurilor strămoșești; * organizarea de activități în sat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un șir exprimat nominal (denumirea caracteristicilor studiate) și un șir exprimat numeric (numărul sau frecvența unităților statistice care au caracteristicile respective). Exemple de astfel de indicatori sunt cei referitori la profesiune, statut social, stare civilă, sex, loc de muncă, domiciliu, apartenență etnică sau politică și orice alte atribute care, în plan real sau din considerente metodologice înregistrează grade diferite de manifestare la obiectele și fenomenele pe care le caracterizează. Seriile nominale se numesc și discrete întrucât variația caracteristicii este discontinuă, nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4 7 5.2.2. Crearea unei variabile fictive (dummy) Variabilele fictive sunt variabile dihotomice care pot lua doar două valori, de obicei notate cu 1 si 0. Ele desemnează prezența (1) și absența (0) unui anumit atribut (de exemplu apartenența sau lipsa apartenenței la un grup). Comanda este următoarea: RECODE nume var veche (1=categ care desemneaza prezența atributului) (ELSE=0) INTO nume- var nouă. Exemplu: Variabila votpar are valori de la 1 la 5 desemnând diferite partide politice pentru care subiecții și-au exprimat intenția de a vota
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]