11,066 matches
-
rădăcină înțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odată și picură până în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră de cer le ascute prin vârfuri albe de țepe cresc trestii-trestii și vântul apleacă unghiul acestui cuvânt ... Citește mai mult unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l arisau să-l blestemisunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poaterătăciși roua cuvântului din cana cu care se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
mesteceni când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
luna în raniță după mesteceni când fumazburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindăcu ochiulera evident după despărțitura în silabe a degetelorcă a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminișpână la poala oftatul ei dacă aplecai urecheaîl auzeaicând șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșese agățau cu gura uscată pe iarba fântâniide mătasepână ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgeadimineața... XXXIII. INTERZISĂ INTRAREA LITEREI B, de Vasile Pin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
mustoasă, care te îmbie la gustat. Poți să treci pe alături și să nu devii interesat în fața unei astfel de oferte? Termenul “Tălmăciri” mi se pare mai potrivit decât cel tehnic, “traduceri” pentru că reflectă întreagă truda a celui care se apleacă plin de bunăvoință și râvnă, izvorâte din dragoste față de cuvânt, asupra unui manuscris sau a unei cărți deja tipărite pentru a găsi formulele cele mai fericite de interpretare. Ediția de față, după mărturisirea tălmăcitorului, cuprinde texte, însoțite de scurte prezentări
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
spicul pân-la brâu. Ne sunt plinme mâinile de roadele bogate, Păsări vin și cântă înspre cer se arunc, Flăcăii sorb din ochi fetele-aplecate Să cuprindă în brațe grâul ca pe prunc. Cântecul se-nalță pe zbor de ciocârlie, Macii înfloresc aplecați spre piept Când se leagă snopii devine poezie Peisajul acesta sub un cer mai drept. Și se lasă seara, holda-i în hambare, Câte doi ne-ntoarcem pe cărări de lună Iar în păr iubita stelele din zare I le
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
se așeze, elogiu adus necunoscutului. Un strigăt, o chemare printr-un fir de legatură între viață și neviață, între vis și nevis, între trup, inimă și gândire, între lumi nepătrunse oricui, oricând, oriunde. Totul deschide și închide porți, universuri, lumi, aplecat în fața deschiderii închise în lacrimi. Ai iubit și ai fost iubit. Ai dăruit și ai primit mereu câte ceva. Ai citit, ai gândit și călătorit mult, dar, mai presus de toate ești recunoscător pentru privilegiul aventurii fascinante numită viață, trăită intens
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
la picioarele mele, în timp ce liniștea respiră peste tine ca o rană adâncă, ceasul îți ticăie prăbușit în urechi, fiecare cifră devine, acum, o literă sonoră. Ești, oare, întotdeauna suficient de puternic să eviți căderea pe drumurile de noapte ce se-apleacă peste abisuri? Câte semne pot să încapă-n lumină? ȘI, IAR, VA ÎNFLORI LILIACUL ALB Îți amintești cuvintele noastre, dar, mai ales, înțepătura dragostei. Ai venit, aici, după ce ți-ai văzut imaginea stingându-se într-o oglindă spartă de durere
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
familiarizezi cu ea în așa fel încât, când într-adevăr se manifestă, deja catastrofa nu mai pare atât de mare. Urmările tragediei sunt însă, dezastruoase. “Casa inundată” - fixează astfel de moment în imagini copleșitoare: “În casă o femeie blestemă / fiindcă aplecându-se mâinile/ i se umplu cu spumă./ Privesc podeaua dispărută / pești mici pleacă și vin / printre tălpi. / Va trebui cumpărată o barcă / pentru a merge de la o locuință la alta / și ecluze, pentru a opri apa / ce se revarsă. / Amestecate
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ales și a rânduit Dumnezeu cronicarul și pionerul, care să împlinească această responsabilă lucrare - și ea una de propovăduire și mărturisire, în persoana Domnului Profesor Constantin Butișcă - cunoscut lumii, intelectualității și preoțimii orădene și bihorene, ca unul ce s-a aplecat, cu multă seriozitate, asupra multor edificii, evenimente, lăcașuri și monumente istorice și culturale, din Oradea și Bihor, scriind monografii sau cronici, minuțios și meticulos documentate și argumentate. La documentarea acestei cărți m-am consultat cu slujitorii altarelor orădene și cei
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]
-
nu m-am putut abține să nu reproduc aici unul din numeroasele ei poeme, absolut excepționale. L-am ales pe cale care descrie cel mai bine nostalgia noastră, a celor aflația departe de casă: plec separată de visele tale precum arinii aplecați pe maluri de ape care plâng cu tupeul fixat la maxim deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren îmbrac
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
Barca împaratului a ajuns pe coasta Ciprului unde Esaias aștepta miraculoasa icoană cu care urma să facă o adevărată procesiune religioasă până la Kykkos. Legenda spune că pe parcursul drumului prin munții Troodos, copacii participanți la ceremonia de bun venit și-au aplecat trunchiurile și ramurile până la pământ în semn de pioșenie. Astfel, sub patronajul împăratului Alexios Komnenos s-a ridicat biserica și mănăstirea în care a rămas pentru totdeauna icoana făcătoare de minuni. Personal, în momentul intrării în biserica de la Kykkos în
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
precum Iancu Jianu, Pintea și martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Gruia lui Novac Șoimanul ș.m.a. au constituit un bun bagaj de cunoștințe pentru viitoarea interpretă de muzică populară. M-am aplecat spre aceste bijuterii dragi inimii mele și, cu muncă multă, talent, ajutor de la bunul Dumnezeu... care m-a înzestrat cu darul de-a cânta, mă fac să privesc cu nostalgie, dar în același timp sunt mulțumită că anii care s-
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului MAMA Amintirile sunt acele clipe ce rămân neșterse în memoria cuiva, care au impresionat spiritul unui om. Păstrăm în amintire chipul omului drag. Pentru unii acest chip este al mamei care s-a aplecat spre ființa ta din prima clipă a vieții și până ai plecat departe în lume. Păstrez în suflet chipul mamei văzut într-o fotografie, mult mai târziu , când eram destul de mare pentru a putea citi. Toți cei care îmi vorbeau
MAMA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360779_a_362108]
-
supreme printr-o neputință scârbavnică a înțelegerii lumii ideilor și a materializării imaginarului. În fapt, neputința profanului duce la distrugerea creației în sine, autonimicirea frumosului din urât. Profanul distruge frumosul prin însăși existența sa, faptul deusian este cel care îl apleacă, îl obligă uneori să-și limiteze scârbavnicele pofte sodomice în contra artei. El nu dă valoare creației din neputință, pentru că viața lui, lipsită de importanța timpului viitor, e nonvaloare. Este un consumator al prezentului și un îngrășământ împuținat al teluricului veșnic
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
îmi crede-n cruce; Moartea-l ocolește, și este salvat... Poarta pocăinței pe mulți i-a scăpat. Vai de el!...se teme și s-a resemnat; Cin’ să-l înțeleagă?...de toți mi-e uitat? Alții vor noroc: cumpăna s-apleacă, Pe loc i-a ruinat, c-au sperat oleacă, Cheltuind avutul, făr' să chibzuiască; Cumpăna nu poate fi mană cerească Pentru cel ce vrea, fără să muncească, Să trăiască bine și să-mi huzurească. Stă proptită-n zare, singură veghează
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
o voce care-mi spunea: „ȘTEFANE, CE-AI DE GÂND?”. Am început să plâng. Doamne, nu pot să mă las de țigară, de femei și de băutură. Dar dacă Tu mă ajuți, de azi eu mă las. Cristos S-a aplecat în balta și în mizeria vieții mele, m-a scos, m-a dus în „atelierul” Lui, m-a pus pe masa Lui și a lăsat ca sângele Lui să mă spele de orice pată și de orice mizerie și m-
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360857_a_362186]
-
călcat într-o baltă. Michelangelo i-a spus: „Nu călca în balta aceea! Uite un înger în baltă!”. Prietenul i-a zis: „Dar nu văd nici un înger!”, însă el a continuat: „Ba, da. Este un înger acolo!”. Apoi s-a aplecat și a scos din baltă o piatră. Era toată murdară, dar Michelangelo a dus-o în atelierul lui, a spălat-o de murdărie și de noroi și din piatra aceea a sculptat un înger. Așa am umblat eu în lumea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360857_a_362186]
-
lăsa chipul persoanei în cauză să reintre în neantul din care vremelnic se ivise. Câteodată, foarte rar, se întâmpla altminteri. De pildă deunăzi, când cu petrecerea de 26 octombrie, înfățișarea unui ins îi rămăsese totuși stăruitor în memorie. Îl zărise aplecat asupra partiturii deschise în ziua aceea pe suportul pianului. Intrigat se apropiase de individul care cu un gest reflex mângâia claviatura placată cu fildeș a prețiosului instrument. „Vă place Mozart?” se întorsese brusc musafirul, parcă simțind că el se oprise
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
bâiguise nedumerit. „Da, Mozart”, îi replicase străinul, cu un zâmbet ironic în colțul buzelor, întinzând spre partitură mâna. Degetele acestuia erau lungi și nefiresc de albe pe fondul întunecat al pianului, de care se sprijiniseră în cele din urmă. Se aplecase și el în direcția suportului surprins. Requiemvon W.A. Mozart scria cu litere gotice în partea superioară a celei dintâi pagini, îngălbenită de vreme, a partiturii deschise. Mijise la rândul său, zâmbind, ochii. Da, firește, confirmase, tocmai în după-amiaza aceea
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
și tu Tudorele! Mergi cu gândul prea departe. Îl tachinez și eu pe Sandu să văd dacă are forța să mă treacă în brațe pragul cabanei. - El? Ne poate trece pe toți trei odată, nu doar pe tine. Sandu se aplecă și o luă cu ușurință pe Irina în brațe trecând-o dincolo de prag, ca să o depună pe patul cam strâmt este drept pentru o persoană voinică ca el. Irina era veselă și se alinta ca o puștoaică. Ana era un
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „..peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp... Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
care sfințește locul pe unde calcă. Nu duce lipsă de nimic și copiii când pleacă de la ea, pleacă încărcați, cu de toate. Numai că, de vreo câțiva ani, de atâta speteală, o doare mijlocul și nu mai poate să se aplece la plivit sau săpat în grădină. - Mamă, haide, că te iau câteva zile la mine, să-ți fac niște investigații, să văd ce ai, poate este ceva grav! - Cum să plec eu de aici, maică, să-l las singur pe
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
sfințiților slujitori. Dintre flori s-a auzit voce grăind cuvinte de recunoștință și supunere față de trudnicul vlădică Nicolae, cu adaus de urări de și mai mari izbânzi în viitor. Prinos al sufletelor recunoscătoare, superbul buchet de flori albe s-a aplecat așternându-se pietrei de temelie: îl depusese D-na Tina, în numele Societății Femeilor Ortodoxe din Beiuș. Rugăciunile sfințirii pietrei de temelie se înalță în unde cucernice spre înalt. Sobor de 12 preoți și un diacon au asistat pe Arhipăstorul slujitor
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
și îmbrăcămintea fetelor care ne servesc seamănă cu cea a indienilor. Nu ți se pare? - Da, dar ce caută aici la voi, în cultura voastră? Se miră Mădălina admirând frumusețea deosebită și felul lor de a saluta cu palmele lipite aplecând capul în același timp. A înclinat și ea capul ca un răspuns la salutul indiencei când i-a așezat farfurioara împreună cu ceașca de ceai din care un fricel de abur se ridica alene indoindu-se când la stânga, când la dreapta
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
îmi repeta de “crucioiul , luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând din mâini să mă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]