2,777 matches
-
care se roagă pentru urmașii lor, alături de câte un personaj, fără aureole, cel din stânga ținând o găleată în mână. Cetatea Ierusalimului este un element nou, care nu se găsește în reprezentările mai vechi ale Judecății. Este un element din iconografia Apocalipsei. Sub cetatea Ierusalimului este cumpăna dreptății, judecarea sufletelor cu lupta dintre îngeri și demoni pentru câștigarea sufletelor. În această scenă pictorul lasă câmp liber imaginației sale. După ce au trecut la judecată, drepții trec în partea dreaptă ajutați de îngeri, iar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
limba română, două cărți Apostol, unul în limba română și al doilea în limba greacă, șase cărți cu explicarea canoanelor, în limba greacă, 14 volume cu Istoria lui Petru cel Mare, două volume Tâlcuirea psaltirei, în limba greacă, două volume Apocalipsa, în limba greacă, o istorie a Eladei, în limba greacă, patru scaune împărătești, neîmbrăcate, două scaune mari ce stau la stâlpi în mijlocul bisericii, 35 de scaune mici neîmbrăcate, o icoană a Maicii Domnului din mijlocul bisericii, trei cruci, din care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de ce ar mai fi fost nevoie? Doar fumul fabricilor și al mașinilor și era destul pentru a sufoca, la un moment dat, pentru totdeauna, o stirpe mult prea zvăpăiată: unchiașul putea să moară liniștit, dar nu și nu, vroia o apocalipsă pe care să o apuce și el, dovada supremă că Dumnezeu pedepsește tot. Bunicul trecuse de nouăzeci de ani, mai trăise Încă vreo șapte-opt, nu vroise să Încheie pînă cînd măcar Aarus, orașul În care locuia atunci, nu lua foc
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
doar pentru că nu mai avea dinți, ce-ar mai fi mușcat o puicuță!, Thomas era sigur; și ce-ar mai fi tras o dușcă, dacă nu i-ar fi spus doctorul să nu mai bea, pentru că, altfel, nu mai apucă Apocalipsa; și la fumat, În mod sigur, tot pentru asta renunțase, moșule, lasă-mă! Îi lăsase, de mult, pe toți. Din cer, o tot stîrnea pe Antonia, nu mai era de trăit, dacă te luai după ea, atunci cînd o apuca
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pântecele tău, dar în gura ta va fi dulce ca mierea. Atunci am luat cartea din mâna îngerului și am mâncat-o; și era gura mea dulce ca mierea, dar, după ce-am mâncat-o, pântecele meu s-a amărât“ (Apocalipsa, 10, 8-10). Îmi încep astfel notele de traducător al unuia dintre cele mai de succes romane ale lui Unamuno pentru că, primo, exact în starea aceasta de spirit am încercat să-i transpun cartea în românește, asimilându-mi-o și apropriindu-mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
î.Cr.) la trecerea Rubiconului în războiul împotriva lui Pompei (49 î.Cr.). „Nu vrei nimic fără să-l fi cunoscut mai înainte.“ „Nu cunoști nimic fără să-l fi vrut mai înainte.“ Vulturul e simbolul Sfântului Ioan Evanghelistul, care a scris Apocalipsa pe insula Patmos din Marea Egee. Bufnița este pasărea Minervei, zeița romană a înțelepciunii și-a artelor. Cf. Mt., 6, 34: „I-ajunge zilei răutatea ei“. Vezi mai sus, p. ..., nota 19. Periodic local. Așezare spaniolă din provincia La Coruña (Galicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Fetele lor sunt anemice. Cea mare a intrat la Drept la Alba Iulia, dar n-a plecat acolo fiindcă nu avea nici bani de tren. Săptămâna trecută au mai găsit oamenii niscai țuică în beci. Au băut-o ca înainte de apocalipsă. El a sărit cu pumnii, ea cu cuțitul. El e în spital, înjunghiat în burtă. Poveste banală de tranziție către niciunde (citește: pușcărie, spital, mormânt) pentru cei mai mulți din categoria asta. În acest caz însă a intervenit providențial sora lui I.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
toate de drag. Așteptam eclipsa. Popa sătesc, un tembel gângav, băgase spaima în toate băbuțele: - Doamne, apără poporul tău, hăl mai păcătos din lume și nu lăsa să cadă soarele pe el și să ne ardă pe toți în focul Apocalipsei! Tata și cu mine râdeam și o luam de la capăt. Invitam băbuțele la Coca-Cola de seară (că de-aia și veneau, fiindcă puteau să beie beuturi de-ali domnești) și iar ne apucam cu lumânarea, paharul și o cană să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din podea. Indiferent dacă se ating sau nu de ea, e o mare realizare. Vorbesc cât se poate de serios. Mustăcește amuzat. Îți aduci aminte când ai gătit ultima dată în bucătăria asta ? Fără să vreau, îmi scapă un surâs. — Apocalipsă de miel, vrei să spui. — Mazăre fină. N-o s-o uit niciodată. Ia o gură de pește, clătinând din cap cu maximă uimire. Apropo, e foarte bun. Îmi vine în minte imaginea acelor gloanțe minuscule și negre ; imaginea mea alergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tinerele femei au fost Împărțite ofițerilor hoardei victorioase, meșteșugarii - reduși la sclavie, ceilalți masacrați, cu unica excepție a unei minorități care, regrupată În jurul marelui cadiu din acel moment, și-a depus numaidecât jurământul de credință față de Ginghis Han. În pofida acestei apocalipse, Samarkandul apare ca o cetate aproape privilegiată, pentru că avea să renască, Într-o bună zi, din ruine ca să devină capitala unui imperiu mondial, acela al lui Timur Lenk, spre deosebire de alte orașe, care nu-și vor mai reveni niciodată, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
înnebunim cu Terențiu și cu Baronius și cu Otto al treilea, Sfântul, politicianul idealist. „Rând pe rând le oferi romanilor spectacolul sacrei lui maiestăți și aspirația la singurătatea absolută într-un bordei de lut și trestie.“ Înaltul Scaun, scaunul electric, apocalipsa... crepusculul lumii... mundus senescit. Și iubirea, bineînțeles, împărăția iubirii pe pământ, o mie de ani, frater, dulcissime frater, o mie și unu de ani, amantissime. În baie intrase vecinul Gafton, se auzea tusea și fornăiala lui Marcel Gafton. „Sub apăsarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
O candidă batjocură? Aluzie la moralitatea sa suspectă? O, nu doar suspectă! Rușinoasa vinovăție! Imoralul profesor eliminat din învățământ? Nici că-i păsa, nici nu auzea recepționerul Tolea Voinov otrăvitele avertismente. Aiura, damblagitul, se afla din nou în anul 1000. Apocalipsa. Saeculum obscurum. Ba despre Tacit, ba despre Hitler, ba despre primii creștini, ba despre acel nemaipomenit Otto al III-lea, „grec prin naștere, roman prin imperiu“. Și ce mentor avusese acel împărat vizionar! „Fantasticul Gerbert. A visat și imperiul lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
are chef să răspundă, politicos, la întrebări oricât de nepoliticoase. Dacă îți face plăcere, Tirbușon, pot să repet. Veacul de fier, prin nefasta sa asprime. Veacul de plumb, al răutății generalizate. Al întunericului, din lipsă de înțelepți. Deci, anul 1000. Apocalipsa. Hitler. Crepusculul lumii, sfârșitul? Pentru prostime. Omul n-are putința să dateze sfârșitul lumii. Asta și Biserica recunoaște, dacă susține taina divinității. Iar politica... păi, să recapitulăm. Când îl numea Tirbușon, adică mereu, tov Măndiță roșea de furie. Tocmai el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
răzgândi. Îl cuprinse prietenos pe Vicar pe după umeri. „Știu, e greu unde ești. Numai câte cetanii, chestii de-astea trebuie să ții în cap, să le ai proaspete, când vine vreunu să te lucreze, imediat să-l închizi cu epistola, apocalipsa, sfântul cutare, sau ăla cu gaura de aur. Cunosc. Da’ mai sunt și eu pe aici, nu uita băiatule! Chiar mă gândeam că ce zi o mai fi și azi, de n-ar fi bine să mai fac o pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
imaginile din versuri, așa cum îi stă bine unui poem. Poeții, în general, sunt sensibili, făuritori de vise dar, uneori, le place să fie și revoluționari. Ei doresc ca poemele să le rămână dincolo de moarte, scrise pe piatră (la o eventuală apocalipsă, hârtia va dispărea, piatra va dăinui), alegând sacrificiul; răstignirea pe cruce, asemeni lui Iisus, să plece la ceruri, să stea de-a dreapta poeziei-mamă, apoi, să se întoarcă, să se facă frați de cruce, sub aceeași simțire, Iubirea: I-am văzut
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
că nu au glas, într-o liniște profundă vorbeau prin semne: unii, prin semne obscene, alții prin îmbrățișări. Fiecare avea câte o pancartă atârnată de gât pe care era scris același epitaf: „nu tăiați copacii, vrem pietre! Potopul va trece, apocalipsa, la fel; pietrele rămân, copacii vor muri în picioare, hârtia o să dispară dar pietrele se vor găsi peste ani. Deci, vrem cât mai multe pietre! Oameni buni, dați cu pietre până când va curge sângele din noi! Vrem coroane din spini
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
că nu au glas, într-o liniște profundă vorbeau prin semne: unii, prin semne obscene, alții prin îmbrățișări. Fiecare avea câte o pancartă atârnată de gât pe care era scris același epitaf: „nu tăiați copacii, vrem pietre! Potopul va trece, apocalipsa, la fel; pietrele rămân, copacii vor muri în picioare, hârtia o să dispară dar pietrele se vor găsi peste ani. Deci, vrem cât mai multe pietre! Oameni buni, dați cu pietre până când va curge sângele din noi! Vrem coroane din spini
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
coniac. În rest, era băiat bun, uneori îi lua apărarea barmanul altă fisă la ruleta destinului, dar aruncată pe 9 roșu, și nu pe 13 negru ca Ghiborț, Bau, Leana sau Cargobot. Dar iată că acum cei patru cavaleri ai Apocalipsei s-au întâlnit fără voie ba nu, crupierul îi adusese cu un scop bine stabilit împărțind frățește pomana primită de Leana la cimitir. Șeful îi dăduse liber lui Bau pe ziua aceea și acum puteau să benchetuiască. Dacă eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
LEGIUNI DE VOCI, MULTIFORME ȘI AU FOST EXTRASE DIN ALVEOLE, ȘI DISTRUSE. 5. Sângele recoltat de la cadavru nu conține alcool. 6. CADAVRUL NU ERA GOL PE DINĂUNTRU. ÎN DREPTUL PLEXULUI SOLAR, UNDE SE AFLĂ CHAKRA MANIPURA NUMITĂ ESOTERIC DE APOSTOLUL IOAN (APOCALIPSA 2/12) BISERICA DIN PERGAM, S-A CONSTATAT MULTĂ ACTIVITATE. 7. ÎN EA LOCUIA CINEVA STRĂIN. Medic Legist, Rodica Crasas * * * L a doi ani după plecarea zagnaților din Siberia, Liuba se trezi într-o zi de joi în căsuța din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la tăcere. Și pentru că cele mai respingătoare idei ale eugeniei sunt promovate din nou, în secolul XXI, sub diverse deghizări. Editorul acestei ediții a inclus multe citate ale eugeneticienilor din anii 1920, care seamănă uimitor cu cuvintele profeților contemporani ai apocalipsei. Unele lucruri nu se schimbă niciodată. Inclusiv, din păcate, credulitatea presei și a publicului. Nouă, ființelor umane, nu ne place să privim în urmă, la greșelile trecutului. Dar ar trebui să o facem. Forgacs, Gabor, and Stuart A. Newman. Biological
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
persuasivă puse în joc. Sursele sunt cele care nu au prea ajutat-o. Un autor cu o mai largă cultură filozofică și cu stăpânirea limbii germane ar fi putut ajunge la un rezultat mai bun. Dar nu mai adevărat. 6. Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate“ din Mistica lui Evelyn Underhill, „în întreaga lor substanță“, nu se susține. Avalanșa de citate și „argumente“, precum și siguranța demonstrativă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
umbrelor în urmele urmelor amestecate în ceaunul pendulând peste jarul trecutului Ora aceea când peana Țintuită între degete muiată în sângele gândurilor valsează peste foaia albă construind armonii în alb și negru hierograme povestind despre drumuri crucificări și învieri și apocalipse și eclipse și scylle și gomore și mări moarte Ora încovoiată ca unghiile moirelor decupând pâlcuri de litere orânduite în soarta cititorului ce-și caută numărul potrivit la tălpile cu care va lustrui veșnicia Era ora când punctele de suspensie
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
le-am surprins pe Acritura Kraut și pe Celine, asistenta din tura de zi, discutând despre mine. La ora ceaiului, chiar înainte de momentul festinului cu chipsuri, a apărut Celine, care mi-a spus: —Rachel, pot să vorbesc puțin cu tine? Apocalipsa de neevitat era pe punctul să se declanșeze. în timp ce restul pacienților a început să urle „Ooooo, Rachel, de data asta ai pus-o de mămăligă“ și „Pot să mănânc eu chipsurile tale?“, Celine m-a condus, cu capul plecat, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de rețete culinare (Polirom, 2006). A coordonat volumul Le Banat - Un Eldorado aux confins (Cultures d’Europe Centrale, Paris IV-Sorbonne, 2007) și, împreună cu C. Ungureanu, a editat antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) și Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). Este autorul (alături de Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș) al romanului Femeia în roșu (Cartea Românească, 1990, ediția I, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză; ediția a II-a All, 1998; edițiile a III-a și a IV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Domnul acum râzând. Creșteam cu supă de carne, cu prăjituri și cu cărți. Amália gătea supa, prăjiturile erau de la Alajos, iar cărțile nu le alegeam eu și am simțit în asta o umbră de manipulare. Nu tu Kafka, nu tu Apocalipsa lui Ioan, ci numai lecturi ușoare, dar asta nu mă deranja. I-am și spus-o odată, dar Engelhard a zâmbit. Într-o stare ca asta nu poți să citești totul, de-a valma, pentru că ar fi sinucidere curată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]